2,414 matches
-
acestei școli de gândire era că oamenii au preferințe consecvente și rezonabile (sau cel puțin previzibile), pe care le urmează rațional 7. În consecință, instituțiile politice bine concepute în cadrul cărora oamenii își pot realiza rațional preferințele, într-un mod care interferează cât mai puțin posibil cu ceilalți, ar atrage raționalitatea oamenilor suficient de mult pentru a elimina orice necesitate a politicii de putere. Cu alte cuvinte, pentru idealiștii liberali, structurile politice corecte pot, într-adevăr, să asigure pacea eternă, pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mari cantități de (info)energie determinată de direcția de acțiune a razelor solare, prin orientarea frunzei față de lumină și/sau prin aranjarea spațială a substanței active implicate biologic în fenomenul de (bio)laserterapie, determinând de regulă un exces (info)energetic. Interferează metabolismul uman (animal) în acest mod, atunci simptomatologia de sedare a energiei secundar obținute vizează atitudinea terapeutică a plantelor medicinale menționate, când determină senzații particulare de: răceală a extremităților cu cianozare, polakiurie, spermatoree, impotență, iar efectul se adresează terapeutic preponderent
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
nestructurate, urmând satisfacerea nevoilor psihologice ale membrilor, în al doilea caz. Dacă în structurile formale baza interacțiunii o reprezintă îndatoririle și pozițiile funcționale, în cele informale baza interacțiunii este dată de trăsăturile personale, fundalul socio-demografic, statutele informale. Uneori, nivelul informal interferă cu cel formal, fie pentru a-l intensifica sau accelera, fie pentru a-l parazita. În alte momente, informalul se situează la distanță față de formal, fie pentru a-l scurtcircuita, fie pentru a-l bloca. Apariția structurilor informale este un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau intersectări ale acestor apartenențe): „O identitate se definește ca o construcție permanentă de caracteristici și apartenențe simbolice care marchează limite variabile Între două polarități: Înăuntru și În afară. Între cele două polarități ș...ț, există spații mixte, metisate, care interferează și care constituie locul schimburilor interculturale, al sincretismelor, al schimbărilor. O identitate se definește Întotdeauna În raport cu sine și cu Celălalt și se construiește Între aceste două elemente sau, dacă vreți, În amândouă În același timp” (Blanchet, 2000, p. 99). Acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce trebuie sau ar trebui să fie), fără a aduce În discuție practicile efective, nu pot fi susținute. Fără a avea pretenții de exhaustivitate, ar trebui să privim aceste schimburi În toată amploarea lor istorică și geografică, o dată ce Învățămintele lor interferează cu problematica noastră. De exemplu, inventarea monoteismului În regatul lui Iuda În secolul al IX-lea Înaintea erei creștine din motive politice și juridice specifice lumii ebraice a influențat cel puțin la fel de mult relațiile interculturale contemporane ca și acțiunea cutărui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este decât una dintre formele necesarei luări În considerare a alterității În construirea identității personale. Mai general, putem spune că alteritatea este În același timp condiție și instrument al dinamicii identitare. Individualul și colectivul. Raportul dialectic dintre același și celălalt interferează cu un raport similar Între individul „singular” și colectivitate. Pe de o parte, identitatea se bazează pe o afirmare a eului, pe o individualitate care Îl face pe fiecare om „unic”, diferit de ceilalți. Pe de altă parte, ea face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism social etc. (Kevles, 1995). Construcțiile sau interpretările istorice asupra „celorlalți” văzuți prin prisma apartenenței la o rasă (diferiți de „noi” și opuși „nouă”) variază de la „sălbatici”, „barbari” și „primitivi” la „mai puțin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de comunicare, în acest caz, el trimite la o viziune interacționistă, în care toate enunțurile sînt o construcție colectivă. În același timp, este posibilă și interpretarea opusă, în termenii unei poziții abstracte, corelative enunțiatorului. Cel mai adesea, cele două interpretări interferează. Pentru a evita confuzia semnalată, P. Charaudeau propune întrebuințarea sintagmei terminologice subiect destinatar - aflate în raport simetric cu cea de subiect enunțiator. Cei doi sînt protagoniștii punerii în scenă a discursului și se opun emițătorului (subiectul comunicant) și receptorului (subiectul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau discursul direct legat), care păstrează sistemul deicticelor specific discursului direct; discursul narativizat; rezumatul cu citate la D. Maingueneau, adică o reformulare sintetică a unui discurs, în care intervin fragmente în ghilimele, iar punctul de vedere al vorbitorului raportor poate interfera cu cel al producătorului discursului citat. Atenția acordată poziției pe care o adoptă vorbitorul raportor față de discursul pe care îl raportează a impus și o revizitare a categoriei așa-numitelor verbe declarative, existînd numeroase criterii de sistematizare a structurilor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spațiu de identificare cu un centru de raportare care nu este numaidecît subiectul enunțului, ci poate fi un alt participant cu al cărui punct de vedere se identifică. Pe de altă parte, în situațiile de dialogism, unde vocea unui personaj interferează cu discursul narativ (discursul indirect liber și alte fenomene de eterogenitate enunțiativă) se reacționează la o voce al cărei ecou este auzit. Cititorul este astfel plasat într-o situație de receptare activă, fiindcă trebuie să realizeze o disociere a vocii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
excepții făcînd situațiile în care trasmiterea mesajului este prioritară (Chemați salvarea!) sau cînd caracterul amenințător este diminuat de actul în sine (Mai servește o prăjitură, sau Te servesc cu o cafea). Această strategie este singura dintre cele cinci care nu interferează cu maximele principiului de cooperare. Încadrîndu-se între un maxim al politeții (a nu performa actul) și un minim al politeții (performarea neambiguă fără acțiuni redresive), celelalte trei strategii presupun exprimarea neambiguă cu acțiuni redresive prin intermediul politeții pozitive, al politeții negative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar terapeutice sau a unor traumatisme, pe când altele nu fac. În cazul traumatismelor, se produce eliberarea din lizosomi de endonucleaze ce pot acționa asupra cromozomilor la care induc rupturi cromozomale ce stau la baza unor rearanjamente cromozomale și acestea pot interfera cu funcția oricăreia dintre cele trei categorii de gene implicate în tumorigeneză, descrise anterior. Persoanele care în situațiile de mai sus fac cancer, sunt deja purtătoare ale „primei lovituri”, adică sunt heterozigote pentru o genă de susceptibilitate la tumorigeneză și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de hamster chinezesc au nevoie de un an pentru a dobândi, prin mutații și prin amplificarea genei dihidrofolatreductazei, o rezistență la concentrații de o sută de ori mai mari de metothrexat (analog al folatului, utilizat ca citostatic în tratamentul neoplaziilor, interferând cu sinteza ADN), pe când celulele maligne dobândesc rezistența numai în trei luni. Realizarea fenotipului malign este un proces multistadial care implică acumularea mutațiilor genice multiple, asociată cu desfășurarea unor mecanisme epigenetice. O singură mutație genică nu poate induce transformarea malignă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
familiei bcl-2 este bcl-x ce codifică pentru două proteine distincte funcțional ca urmare a splicing-ului alternativ. Una dintre aceste proteine este Bcl-X1 ce are acțiune similară lui Bcl-2, în supresia apoptozei. Cealaltă proteină este Bcl-Xs și acționează prin facilitarea apoptozei, interferând cu acțiunea lui Bcl-2. Splicing-ul alternativ al lui bcl-X poate astfel juca un rol determinant în apoptoza din anumite țesuturi, cum ar fi sistemul nervos și timusul. Interesant apare faptul că bcl-2 de la om poate funcționa la C. elegans, suplinind
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al protooncogenei c-raf. Această proteină are o greutate moleculară de 74 kDa, din care cauză se mai numește P74 RAF. Ea este o proteinkinază cu activitate de fosforilare a resturilor serină și treonină. Implicată în transmiterea semnalelor, P74 RAF interferă și cu receptorii EGF și PDGF, stimulând mitogeneza. Activitatea mitogenă se realizează prin fosforilarea proteinkinazei activată de mitogen (MAPK). La rândul său, MAPK stimulează o altă kinază care fosforilează factorii de transcriere a genelor implicate, prin produșii lor, în desfășurarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
jucând rol central în propagarea semnalelor inițiate prin legarea factorului de creștere la receptorul protein-tirozin-kinazic. Proteina RAS activează oncogenele. Structura tridimensională a proteinei RAS a fost determinată cristalografic. Mutația afectează aminoacizii situați în buzunarul care leagă GTP. Substituțiile acestor aminoacizi interferă cu hidroliza GTP. Mutația punctiformă GGC (glicină) → GTC (valină) activează protooncogena H-ras, care devine oncogenă celulară. Structura proteinei RAS activă (care leagă GTP) și a celei inactive (care leagă GDP) a fost studiată comparativ și s-a dedus că proteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a proteinei oncogenice ERB A este pierderea capacității acesteia de a lega hormonul tiroidian, ca urmare a unor mutații multiple în domeniul de legare a ligandului, de la capătul carboxi. Proteina oncogenică ERB A acționează ca un mutant dominant negativ care interferă cu expresia normală a genelor inductibile pentru hormonul tiroidian. Legarea hormonului de receptor determină activarea transcrierii. În absența hormonului, receptorul hormonului tiroidian acționează ca represor. Legarea hormonului convertește complexul format într-un activator care stimulează transcrierea genelor inductibile prin hormonul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hormonului tiroidian) poate fi considerată o genă supresoare de tumori. Din acest punct de vedere, receptorul hormonului tiroidian acționează normal, inducând transcrierea genelor care funcționează în diferențierea eritroidă, servind ca un reglator negativ al proliferării celulare. Expresia oncogenei erb A interferă cu acțiunea produsului genic normal, blocând diferențierea și contribuind astfel la transformarea celulară. Proteinele JUN și FOS, codificate de genele jun și fos, sunt componente ale factorului de transcriere AP-1. Identificarea proteinelor JUN și FOS a reprezentat prima demonstrație a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la parametrii normali și blocarea convertirii acestora în oncogene active. Creșterea tumorală are loc numai atunci când prin mutație sunt inactivate sau sunt pierdute ambele copii ale genei supresoare de tumori. GST asigură controlul negativ al proliferării celulare normale. Ele nu interferă cu oncogenele, în sensul unei relații de tip dominanță-recesivitate sau al unei relații de tip epistazie. Fără a interfera direct, activitatea protooncogenelor și a GST are aceeași finalitate și anume asigurarea creșterii și diviziunii normale a celulei, adică desfășurarea normală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inactivate sau sunt pierdute ambele copii ale genei supresoare de tumori. GST asigură controlul negativ al proliferării celulare normale. Ele nu interferă cu oncogenele, în sensul unei relații de tip dominanță-recesivitate sau al unei relații de tip epistazie. Fără a interfera direct, activitatea protooncogenelor și a GST are aceeași finalitate și anume asigurarea creșterii și diviziunii normale a celulei, adică desfășurarea normală, fiziologică a proliferării celulare. Proteinele codificate de genele supresoare de tumori, ca și cele codificate de protooncogene, pot regla
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor maligne în celule normale. Rezultatele au permis să se deducă existența unei gene de tip GST, în cromozomul 11 din genomul uman, ceea ce ulterior a și fost dovedit. Genele supresoare de tumori sunt componente esențiale ale genomului eucariot care interferă cu activitatea genelor celulare implicate în asigurarea parcurgerii stadiilor ciclului celular. Diviziunea celulei este controlată de cicline, codificate de genele care controlează desfășurarea ciclului celular. Kinazele dependente de cicline (CDK) sunt enzime cu rolul de a fosforila proteinele. Funcția lor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulele lezate prin iradiere. Leziunile din ADN induc exprimarea genei p53 și blocarea ciclului celular în G1. Dacă repararea leziunilor din ADN este eficientă, este continuat ciclul celular în S, G2 și M. Dacă leziunile nu sunt reparate, proteina P53 interferă cu factori declanșatori ai apoptozei. Celulele lezate de iradiere și care au mutații în gena p53 și deci o P53 mutantă nu pot fi blocate în G1 și pot lua calea transformării maligne. Sub acțiunea unor agenți carcinogeni inductori ai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de amplificare. Proteina P53 are situsuri de legare la promotorul genei creatininkinazei musculare, al genei gadd5, al genei waf 1 și al genelor ig. Ea poate acționa și ca inhibitor al replicării ADN, concluzie desprinsă din capacitatea sa de a interfera cu proteina RPA - o proteină de replicare care se leagă la ADN monocatenar, inhibând intrarea celulei în faza S și orientând-o spre apoptoză. În anul 1994, S. Friend, de la Massachusetts Central Hospital din Boston (SUA) a descoperit mutații ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
să fie considerată a fi o genă supresoare a creșterii neoplazice și nu o protooncogenă. Trebuia însă să se dea o interpretare corespunzătoare activității transformatoare a genelor mutante p53. S-a admis că acestea acționează ca mutante inhibitoare dominante care interferă cu activitatea proteinei P53 normale. Proteina P53 modificată abolește activitatea proteinei P53 normale în celulele care au suferit acțiunea factorilor mutageni-carcinogeni. Proteina P53 normală funcționează ca factor de transcriere, stimulând funcționarea genelor care codifică proteine ce blochează parcurgerea de către celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]