4,226 matches
-
generalizată, a credințelor în consecințele nefaste ale neliniștii („Mă neliniștesc în mod constant, îmi voi pierde mințile”, „este anormal să mă neliniștesc”). Conform acestor lucrări, acest tip de credințe este activat atunci când un pacient devine conștient de consecințele și de interferența negativă provocată de îngrijorările sale. Se întâmplă atunci că acesta ajunge să se neliniștească din simplu motiv că se neliniștește, ceea ce îi agravează situația. Credințele eronate acționează adesea ca un obstacol în timpul tratamentului care își propune să diminueze neliniștile. Terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evaluate, ținând cont de caracteristicile proprii pacientului. Atunci când o tulburare de anxietate generalizată este avută în vedere, evaluarea diagnostică urmărește trei scopuri: - să verifice prezența criteriilor care confirmă diagnosticul (care sunt neliniștile excesive și incontrolabile, simptomele somatice asociate, suferința și interferența, durata); - să stabilească diagnosticul diferențial (să verifice prezența altor condiții care ar putea genera neliniști și ar da impresia că este vorba despre o tulburare de anxietate generalizată); - să identifice diagnosticile concomitente celui de tulburare de anxietate generalizată. Instrumentele de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se simt supravegheați în mod constant. Cu toate acestea, ea admite cu dificultate caracterul excesiv al neliniștilor sale, pretextând că existența mai multor pericole posibile justifică gândurile sale. Aceste elemente ilustrează posibilitățile cognitive ale pacientei în raport cu neliniștile sale (cu toată interferența lor, ea le percepe ca fiind necesare), elemente care trebuie să fie precizate în timpul analizei funcționale. Incapacitatea pacientei de a recunoaște caracterul excesiv al neliniștilor sale apare de mai multe ori în timpul evaluării tulburării de anxietate generalizată. Pentru a aborda
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezentată ca fiind ocazia de a învăța lucruri noi: obiectivul nu este acela de a rezolva toate problemele dificile și nici de a-i elemina neliniștile și anxietatea, ci de a iniția un proces de schimbare, care să permită diminuarea interferenței neliniștilor sale prin realizarea unor experiențe de care să țină cont ulterior. Sedințele Paisprezece ședințe individuale de șaizeci de minute fiecare sunt consacrate terapiei. Sedințele sunt săptămânale, cu excepția ultimelor două, care au loc după un interval de două săptămâni. Este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
introducând în terapie expunerea la neliniști. Sedințele 3,4 și 5: expunerea la imaginile neliniștii Mai mulți autori includ expunerea la neliniști în protocolul lor de tratament al tulburării de anxietate generalizată. Această strategie permite diminuarea rapidă și eficientă a interferenței emoționale asociată tendinței de a se neliniști, ceea ce ajută în mod deosebit pacienții doritori să întrerupă un tratament medicamentos urmat în funcție de problemele respective. Expunerea la neliniști permite pacientului să rămână în prezența imaginilor asociate neliniștilor sale eventuale (imaginile deranjante evitate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau nu, conduce la definirea dimensiunilor personalității. In această optică, schemele depresogene și schemele caracteristice tulburărilor de personalitate clinică se situează pe un continuum, elementele discriminante fiind, în mod esențial, unele criterii cum ar fi rigiditatea, capacitatea de acces și interferența schemei asupra travaliului terapeutic în sine. Caracteristicile pacienților „slab respondenți” cu o mare probabilitate de a prezenta recăderi ca urmare a unei terapii cognitive standard: - dificultate în a realiza sarcinile, - dificultate în accesarea cognițiilor și emoțiilor, - rezistență la intervențiile clasice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ray și Stiber, 1998. Vezi Foa și Kozak, 1986; Rachman, 1980. Ladouceur și al., 2000. Ladouceur și Dugas, 1999. De exemplu, el țintește în primul rând neliniștile de tip 1, dacă acestea predomină, pentru a asigura o diminuare rapidă a interferenței și a suferinței provocate. De exemplu, Dugas, Gagnon, Ladouceur și Freeston, 1998; Tallis și Eysenck, 1994; Wells, 1999. Gosselin și Laberge, 2003. Borkovec și Lyonfield, 1993; Dugas și al., 1998; Gosselin și al., 2004. Wells, 1999. Acest fenomen este denumit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Faulkner, Conacul, București, 1998 (în colaborare cu Aurora Leicand). Repere bibliografice: Simion, Orientări, 282-287; Ardeleanu, Însemnări, 160-166; Oprea, Mișcarea, 171-179; Regman, Cărți, 63-68; Martin, Generație, 126-134; Mincu, Critice, I, 115-118; Balotă, Labirint, 397-400; Dimisianu, Prozatori, 73-77; Regman, Cronicari, 180-192; Râpeanu, Interferențe, 192-196; Stănescu, Cronici, 145-155; Ardeleanu, „A urî”, 51-60; Barbu, Sine ira, 162-165; Popa, Modele, 65-67; Ciobanu, Panoramic, 236-240; Munteanu, Opera, 210-218; Raicu, Structuri, 283-285; Constantin, Prozatori-critici, 52-61; Tudor, Pretexte, 155-164; Săndulescu, Citind, 218-230; Martin, Metonimii, 339-342; Iorgulescu, Rondul, 179-187; Dimisianu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
ale cărei canoane tradiționale se cer legitimate contemporan, dacă nu reformate. În sfârșit, o sinteză editată de același tandem, Play, Literature, Religion. Essays in Cultural Intertextuality (1992), plasează explicit ludicul în relație cu imaginarul și cu sacralitatea, cartografiază zona de interferență a literarului cu religiosul, semnalând căile bătute, petele albe, ca și itinerariile frecvent circulate și deschizând perspectiva colonizării unor noi teritorii: în special numeroasele analogii între discursul teologic și cel literar, în planul substanței, ca și în acela al formei
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
aleatorie, în grupuri experimentale și de control. Diferitele grupuri, chiar dacă nu sunt identice, au foarte posibil toate caracteristicile neesențiale pentru test, distribuite la întâmplare, minimalizându-se astfel efectul probabil al influențelor iluzorii. Izolarea fizică poate proteja testul în continuare de interferențele externe distorsionante. În final, cercetătorul va influența grupurile în mod intenționat, prin aplicarea diferențiată a variabilei independente. Drept consecință a controlului cercetătorului asupra situației experimentale, acesta va reuși să garanteze gama de variație dorită pentru variabila independentă. Compararea rezultatelor variabilei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Testul științific constituie un plan de analizare și interpretare de observații. Experimentul formal este cel mai riguros tip de test, făcând ca desemnarea de subiecți să fie aleatorie în scopul posibilității de control, structurând condițiile de test astfel încât să limiteze interferențele exterioare și permițând cercetătorului manipularea conștientă a variabilei independente, pentru a putea observa efectele acesteia cu mai mare claritate. Dar izolarea cauzei și efectului, specifică design-ului experimental, limitează în mod inevitabil utilitatea sa pentru științele sociale. Experimentele de laborator
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a culturii populare trebuie să se bazeze pe fundamentarea epistemologică a interdisciplinarității, implicând „fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, estetic, juridic, etic, pedagogic, tehnologic, economic etc.” (Aspecte epistemologice ale cercetărilor interdisciplinare și cultura populară). Cercetătorul are în vedere problema interferenței unor discipline diverse, ca etnologia și teoria comunicării, istoria și folcloristica, lingvistica și coregrafia, stabilind un nou ansamblu de simboluri privitoare la obiectele culturii populare materiale ca semne destinate comunicării între om și univers (Repere ale unei teorii structural-semantice a
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
din eșantionul reprezentativ utilizat și 16% atei. Rezultatele au nemulțumit profund conducerea de partid, sociologii fiind suspectați de falsificarea datelor care contraziceau doctrina oficială. Ceea ce a urmat nu mai era deloc cercetare științifică, ci propagandă. Ștefan Buzărnescu: În aria de interferență geopolitică În care ne-a găsit și statornicit istoria, modelele sociologice occidentale, dar și cele orientale nu puteau să nu se facă simțite În țara noastră. Cu certitudine Însă, putem afirma că nu există epigoni ai vreunor Întemeietori de școli
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
destinelor individuale și a celor colective, pe care data nașterii le determină” (apud Attias-Donfut , 2000, 648). Prelungirea vieții a schimbat raporturile dintre generații. Prezența celor mai bătrâni, contribuțiile lor din ce În ce mai numeroase - dar și noile lor nevoi și cereri - intră În interferență cu schimbările sociale ale celor două sau chiar trei generații care le urmează. Această nouă configurație dezvăluie importanța dinamicii generațiilor și, În plus, sugerează extinderea studiului generațional la cel puțin trei generații adulte. Ancheta „Trei generații” O primă anchetă intergenerațională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale și ale solidarităților Între generații s-au ghidat după aceleași orientări ce se Înscriu În timpul lung al succesiunii generațiilor, În situarea lor la interferența vieții private cu cea publică. Cu alte cuvinte, aceste analize intergeneraționale se referă la schimbarea socială, la transformările economice sau la cele din sistemul welfare-ului. Studiile comparative generaționale aduc cel puțin trei elemente pentru fondarea unei apropieri globale a raporturilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații. În sprijinul acestei constatări vin concluziile din psihologia socială care postulează că, „pentru fundamentarea dinamicii psihicului, psihanaliza revelează jocul a trei generații” (Lebovici, 1985, 17). Analizând relația precoce dintre mamă și copilul său, Lebovici susține că Întotdeauna se detectează interferențe ale relației mamei cu propria sa mamă. Acest fenomen, după părerea noastră, nu poate fi cantonat În domeniul inconștientului, ci el se Întinde peste Întregul raport dintre generații și Își găsește legitimarea tocmai la intersecția generațiilor. Procesele de transmitere nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generația intermediară - cea care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de jocul transferurilor de bunuri către celelalte generații. Aceste transferuri private, interacționând cu cele publice, intră În interferență cu dinamica macrosocială de-a lungul a două procese principale: În primul rând, prestațiile publice exercită efecte redistributive considerabile asupra majorității gospodăriilor. În mod egal, aceste prestații publice au efecte incitante asupra solidarității intrafamiliale, prin intermediul căreia se realizează o redistribuire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră, unde au funcționat institute de psihotehnică. Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile competenței - profesional, socioemoțional, intelectual, civic și moral -, aducând argumente din studii și cercetări. În fine, capitolul 5 („Cercetarea pihosociologică a competențelor sociale și profesionale”) include rezultatele celor două cercetări realizate de autoare. În prima cercetare, cea despre competența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bell Telephone Laboratories din 1927, în care au examinat ce se întâmplă cu fasciculele de electroni care lovesc o țintă de nichel, au confirmat teoria lui de Broglie. Ei au arătat ca electronii produc două fenomene caracteristice undelor: difracția și interferență și că amplitudinea undelor este strict în corelație cu energia particulei. De Broglie nu a împărtășit punctul de vedere majoritar asupra fizicii cuantice în dezbaterea filozofica din anii ’20. Recunoscând frumusețea matematică și rigoarea așa-numitei „interpretări de la Copenhaga” a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
gaze”. 1907 Albert Abraham Michelson, Statele Unite ale Americii, „Pentru instrumentele sale de precizie optică și investigațiile spectroscopice și metrologice efectuate cu ajutorul acestora”, (Experimentul Michelson-Morley). 1908 Gabriel Lippmann, Franța, „Pentru metodă să de reproducere fotografică a culorilor pe baza fenomenului de interferență”. 1909 Guglielmo Marconi, Italia, Karl Ferdinand Braun, Imperiul German, „Că apreciere pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir”. 1910 Johannes Diderik van der Waals, Olanda, „Pentru munca să în ecuația stării gazelor și lichidelor”. 1911 Wilhelm Wien, Imperiul German
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
acord esențial cu un mod de a gândi, cu o operă. E adevărat că Noica și-a trasat de la început (cu excepția acelei rătăciri iresponsabile de la sfârșitul deceniului al patrulea) o orbită pe care evoluția lui să nu fie tulburată de interferențele cu istoria. În reprezentarea sa, cultura și istoria nu se întâlnesc, mai bine zis, istoria îl interesează doar în măsura în care devine cultură. Chiar modul său de a problematiza identitatea românească a fost și a rămas unul atemporal. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Mathesis
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
de scriitori contemporani, mulți dintre ei încă netraduși în românește, sunt avansate considerații interesante despre realitățile latino-americane, dincolo de cele strict culturale sau literare. Un alt filon eseistic, cel vizând istoria, abordat în Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor. Paralelisme, interferențe, convergențe și contradicții în cursul istoriei (1988; volumul al doilea a rămas în manuscris), se situează, în parte, în continuarea tematicii din romane. Nu e vorba de o operă de istoric, ci de meditația unui scriitor în marginea istoriei, cu
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
a lui Ulise, Cluj-Napoca, 1976; Solstițiu de iarnă, Cluj-Napoca, 1977; Timpul și furtunile, București, 1978; Omul bântuit de cuvinte, Cluj-Napoca, 1980; Tatuajele nu se lasă la garderobă, București, 1982; Geneza, Cluj-Napoca, 1983; Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor. Paralelisme, interferențe, convergențe și contradicții în cursul istoriei, București, 1988; Întâlnirea, București, 1989. Traduceri: Méliusz József, Cântec despre anul 1437, București, 1948; Exerciții pe texte de Villon, în Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Antologia literaturii precolumbiene, îngr. și pref. trad., București
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
și o metodă. Autorul reconstituie ambianța unor epoci complicate, intrând în culisele și dedesubturile evenimentelor și ale relațiilor umane, înfățișând cu o bună stăpânire a materiei mișcarea publicistică și motivațiile ei ideologice și sociopolitice și punând, de regulă, accentul pe interferența adeseori inextricabilă a fenomenelor istorice și culturale. Om de bibliotecă, scotocitor de documente și de publicații îngălbenite de vreme, O. este prin excelență un spirit obiectiv și explicativ, doritor de a restabili adevărul în complexitatea lui relațională, cu alte cuvinte
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
ultimă instanță, în limitele strict necesare, un critic al valorilor estetice. În viziunea lui, acestea din urmă nu pot fi înțelese în afara condițiilor în care se produc și se dezvoltă. Chiar dacă exegetul nu pătrunde mai adânc în analiza acestei subtile interferențe, el oferă toate elementele pe care se întemeiază, și din acest punct de vedere meritul său rămâne considerabil, iar imputările își pierd obiectul. În cazul celor trei biografii, închinate lui C. Dobrogeanu-Gherea (1982), Titu Maiorescu (I-II, 1986-1987) și C.
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]