4,210 matches
-
de relațiile interpersonale, de mediul profesional, modalitățile de control exercitate de autorități etc. În cadrul celei de-a doua axe tematice, au fost înțelese modalitățile proprii de comportament - adaptative sau dezadaptative - ale foștilor deținuți politici la locul de muncă, în relațiile interpersonale și în relațiile cu autoritățile. În urma analizei de conținut a interviurilor, în cadrul fiecărei axe tematice au fost identificate o serie de teme care, la rândul lor, au cuprins o serie de afirmații. Afirmațiile corespunzătoare fiecărei teme au constituit operaționalizări ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că în foarte multe dintre aceste cazuri intervine o perturbare a operațiilor gândirii ca o consecință a manifestării efectelor deficienței principale (diminuarea accesului la informație și a posibilităților de prelucrare a acesteia, capacitate redusă de automobilizare la activitate, diminuarea relațiilor interpersonale, izolare/autoizolare etc.), retardul intelectual de intensitate mai mică sau mai mare instalându‑se în timp și fiind o deficiență secundară asociată. Ca urmare a caracteristicilor menționate, gândirea deficienților își pierde frecvent rolul de coordonare asupra activității desfășurate de aceștia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a comportamentelor deviante; modelul compensatoriu în învățare cuprinde variate teorii ale învățării aplicate și centrate pe diferite categorii de deficienți (Zazzo, Pufan, Verza, Damaschin); modele autodidaxologice (de autoinstruire) în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mediu sigur, care nu amenință imaginea de sine; copiii și adolescenții trebuie ajutați să‑și dezvolte abilitatea de a identifica emoțiile trăite și de a le exprima într‑o manieră potrivită situației, fără teama de ridicol; d) eul social (eul interpersonal): este acea dimensiune a personalității pe care suntem dispuși să o expunem lumii; este „vitrina” persoanei; unii dintre noi avem un eu social de tip „cactus” (mă simt în siguranță doar când sunt ofensiv și belicos), alții ca o „mimoză
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în care sunt negociate și aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere, între educator și elev. În modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă în evaluare, se legitima rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând relațiile interpersonale (elevul avea un rol pasiv, iar evaluarea era centrată pe rezultatele muncii sale). Evaluarea participativă, consensuală, are la bază responsabilitatea împărtășită între elev și educator, iar accentul se pune pe cooperare, pe colaborare și pe procesul învățării. Astfel, noțiunea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistematic insuccese școlare; - dificultăți în realizarea activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare etc. cu conținut semantic și simbolic - la nivel verbal‑abstract operațiile mintale devin imprecise, nesigure și inerte; - dificultăți de colaborare și de stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social‑afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o structură mai puțin complexă, deficienții din această categorie sunt utilizabili, permițând o adaptare socială relativă; dacă avem în vedere și particularitățile vieții lor afective, se poate aprecia că integrarea socială a persoanelor cu deficiență mintală severă, sub aspectul relațiilor interpersonale, este destul de dificilă și nu lipsită de riscuri. Pe lângă formele tipice de deficiență mintală severă (cu cele trei grade: inferior, mijlociu și superior), există și unele forme clinice atipice sau cu o etiologie necunoscută. Astfel, putem întâlni: a) arierația autistică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihologici, sociali și comportamentali influențați de absența vederii. Socializarea și dobândirea autonomiei personale se bazează în primul rând pe creșterea și dezvoltarea armonioasă, perceperea corectă a realității, conturarea identității personale și formarea unei imagini de sine favorabile, adaptabilitate în relațiile interpersonale, interacțiune socială și comunicare, independență și capacitate liberă de acțiune. Individualizarea și diferențierea exercițiilor se realizează în baza unui plan de intervenție personalizat, în funcție de care se proiectează activitățile monitorizate prin intermediul unei fișe/grile de educație vizuală. Proiectul de activitate cuprinde
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
timp etc.); c) relaxarea și autocontrolul mișcărilor: - relaxarea globală; - relaxarea segmentară; - controlul mișcărilor; - autocontrolul postural și al mișcărilor; d) relaxarea mișcărilor/activității prin limbaj: - executarea mișcărilor/acțiunilor după comanda verbală; - executarea mișcărilor/acțiunilor după autocomandă; - executarea mișcărilor/acțiunilor după comenzi interpersonale. 4. Cunoașterea corpului uman și configurația imaginii despre sine: a) identificarea schemei corporale proprii; b) identificarea schemei corporale a partenerului; c) identificarea schemei corporale pe manechine, păpuși demontabile etc.; d) raportarea propriei persoane la obiectele din mediul ambiant; e) senzații
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât recepția informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibile adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală), adaptarea estetică (tehnici de expresie corporală) și adaptarea educativă. Analizând psihomotricitatea din perspectiva formării sistemului de mișcări pe baza cărora persoana să poată acționa în orice condiții, putem identifica următoarele obiective (Albu, Albu, 1999): a) generale: - cunoașterea și înțelegerea elementelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
resurse comune (o coală de hârtie pentru întregul grup sau distribuția către fiecare membru doar a unei părți din informații), roluri distribuite în grup (cel care rezumă, cel care îi încurajează pe ceilalți, cel care formulează răspunsul etc.); d) deprinderi interpersonale și de grup mic - grupurile nu pot exista și nici nu pot funcționa eficient dacă elevii nu au și nu folosesc anumite deprinderi sociale (conducerea, luarea deciziei, încrederea reciprocă, comunicarea, managementul conflictelor etc.); e) procesarea în grup - elevii au nevoie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
personală; - cultivarea deprinderilor de muncă; - formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană; - cultivarea autocontrolului și expresivității personale; - educarea capacităților cognitive; - educarea capacității de reacție la diverse situații de viață; - antrenarea funcției neuromusculare; - antrenarea integrării senzoriale; - sprijinirea relațiilor interpersonale; - educarea capacității de acțiune în funcție de constrângerile și resursele de mediu. Rezumând elementele prezentate anterior, putem spune că activitatea de terapie ocupațională acționează în trei mari domenii generale, care includ alte domenii particulare. Domeniile generale sunt: - formarea deprinderilor de viață cotidiană
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și foarte favorabilă, ea variază de la o societate la alta, furnizând semnificații diferite, `n funcție de cultura și de valorile promovate în respectiva societate. În acest context, cu atât mai mult, copilul diferit de ceilalți se adaptează destul de greu la relațiile interpersonale, și de aceea părinții trebuie să intervină și să joace rolul de tampon, de mediator între copil și persoanele străine. Din nefericire, uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând la aceasta o falsă rea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la diferiți membri ai familiei, fiind supus unor experiențe educative diferite, adesea contradictorii. Astfel, crescuți într‑un mediu inconstant, lipsit de confortul afectiv stabil, copiii devin nesiguri și ușor de influențat, fără a‑și pune în valoare propria personalitate. Relațiile interpersonale dintre membrii unei familii pot fi: - relații de înțelegere, dragoste, sprijin, implicare reciprocă și educare; - relații de răsfăț și îndeplinirea tuturor dorințelor; - relații de dominare/dependență; pe de o parte, dominare, dirijare, control, inhibarea inițiativelor, iar pe de altă parte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor ..................................................... Motivația pentru învățare .................................................................................................... Stilul de învățare .............................................................................................................. Discipline preferate ........................................................................................................... Atitudinea față de: - succesul/eșecul școlar........................................................................... - personalul didactic/colegi ..................................................................... Activități educative extrașcolare ......................................................................................... VII. Date socioprofesionale: Integrarea socială: - în colectivul clasei ............................................................................. - în grupul de prieteni ........................................................................... Calitatea relațiilor interpersonale .......................................................................................... Imaginea/opinia colegilor ................................................................................................... Atitudinea față de muncă ................................................................................................... Stilul de muncă .................................................................................................................. Gesturi profesionale .......................................................................................................... Comportamentul general în muncă (perseverență, inițiativă, stăpânire de sine etc.)..................... ........................................................................................................................................... Organizarea locului de muncă ............................................................................................ Fatigabilitatea .................................................................................................................. Organizarea timpului liber ................................................................................................ VIII. Date privind orientarea școlară și profesională: Opțiunile elevului ............................................................................................................. Preferințele familiei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
egalității etc. la variația participării politice, a calității vieții, stilurilor de viață, motivației performanței în muncă? Cum se poate acționa pentru ca inegalitatea șanselor să fie diminuată? Cum se poate acționa pentru promovarea unor norme și valori morale anumite în relațiile interpersonale? Structura standard a unei teorii sociologice va fi deci următoarea: Figura 2.3. Structura standard a teoriei cauzale Deci după cum se poate observa, întregul dispozitiv explicativ se constituie în jurul unei teorii abstracte a fenomenului efect. Aceasta este capabilă să orienteze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative asupra familiei și a integrării copiilor. Se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
propriile produse pe produsele devenite înalt dezirabile și, complementar, scăderea timpului dedicat activităților neproductive. Multe cercetări teoretice și empirice au scos în evidență faptul că existența unei amenințări exterioare are multiple consecințe asupra comportamentului grupurilor sociale: modificări în natura relațiilor interpersonale, în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rezumă, de regulă, la a demonstra că un element oarecare al vieții sociale contribuie la buna funcționare a sistemului din care face parte: crește solidaritatea socială, facilitează tranziția de la statutul de copil la cel de matur, relaxează tensiunile și conflictele interpersonale. Mărimea acestei contribuții, deci aspectul cantitativ, a fost în mare măsură ignorat până nu de mult. Atât timp cât intenția analizei funcționale era strict explicativă, mărimea contribuției unui fenomen social oarecare nu era un lucru important. În fața unui fenomen de explicat, sociologul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin adoptarea unei soluții oarecare. Un stil deconducere incompetent și abuziv dintr-o întreprindere costă respectiva unitate nu numai prin performanțele economice slabe, dar și prin mulțimea de consecințe negative pe care le are: afectează negativ satisfacția muncii, generează tensiuni interpersonale, surse generale de insatisfacție, distruge simțul participării și al responsabilității. Acestea sunt resurse atât ale întreprinderii (resursele umane), cât și ale altor sisteme (politic, financiar etc.). În acest sens, multe dintre consecințele funcționale laterale negative ale unui element sunt incluse
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înfruntat multiple probleme, care nu sunt doar tehnice sau economice, ci și sociale: probleme legate de motivația performanței, integrarea socială, tensiuni și conflicte în relațiile dintre grupurile sociale sau între persoane, fenomene birocratice, distorsiuni în procesele de comunicare socială și interpersonală etc. Pentru soluționarea unor asemenea probleme, sistemele sociale actuale resimt tot mai acut nevoia unui know-how sociologic. Presiunea problemelor orientează cercetarea și intervenția sociologică mai mult pe linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și de rudenie. Modul exterior și impersonal de realizare a selecției, bazat pe determinarea cerințelor posturilor de muncă și a capacităților personale, deși incomparabil mai eficient, este însă de natură să scadă sensibil atât autoritatea ierarhică, dar și forțele integrative interpersonale întărite de sistemul tradițional. Feedbackul neconstructiv. Se întâmplă adesea ca cercetarea sociologică să scoată în evidență limitele, nereușitele, eficacitatea scăzută a funcționării unui sistem, fără a indica însă cu claritate căile de perfecționare a acesteia. În această situație, în loc să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de timp grupuri de învățare care le facilitează deschiderea la cunoașterea de sine și la cunoașterea celorlalți. Aici ei înțeleg mai bine atât motivația profundă a propriilor lor comportamente, cât și motivația comportamentelor celorlalți, blocajele lor interioare, cât și cele interpersonale, identifică mecanismele patologice din propria lor comportare, cât și din activitatea grupului. Învață cum să fie ei înșiși sisteme deschise, flexibile, raționale și cum să formeze, împreună cu ceilalți, asemenea sisteme. Diferitele forme de analiză de caz (Benne, 1961b; Pigors și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
parte le au de înfruntat, să formuleze soluții, să le evalueze împreună cu alte persoane, prin confruntare. Prin aceste exerciții, ele învață nu numai despre diferitele probleme supuse analizei și despre modalitățile de soluționare a lor, ci și despre procesele sociale, interpersonale în activitatea sistemelor sociale de soluționare a problemelor: interdependențe sociale, comunicare interpersonală, tratarea diversității opiniilor și realizarea consensului, rezistențele care apar în procesul comunicării și luării deciziei, modul de depășire a acestora. Se așteaptă ca aceste capacități noi dobândite să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alte persoane, prin confruntare. Prin aceste exerciții, ele învață nu numai despre diferitele probleme supuse analizei și despre modalitățile de soluționare a lor, ci și despre procesele sociale, interpersonale în activitatea sistemelor sociale de soluționare a problemelor: interdependențe sociale, comunicare interpersonală, tratarea diversității opiniilor și realizarea consensului, rezistențele care apar în procesul comunicării și luării deciziei, modul de depășire a acestora. Se așteaptă ca aceste capacități noi dobândite să fie transferate în activitatea practică a sistemelor în care acționează persoanele. Punctul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]