3,529 matches
-
de situații ce duc la constituirea unui sens global al textului. Pentru o subhermeneutică anarhetipală Cum s-ar putea analiza o operă anarhetipică? În lipsa unui mesaj logic sau logocentric, este impropriu și contraproductiv a-i aplica o hermeneutică, o schemă interpretativă. Cred că ar fi nevoie de niște metode care să nu interpreteze. O metodă care interpretează ar acționa Împotriva anarhetipului, n-ar face decât să traducă sau să translateze Într-un discurs conceptual și monologic un mesaj care, așa cum Încerc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie delirantă. Amplificând toate latențele unor asemenea imagini, prin analize succesive, se ajunge În final la o „nebuloasă” de imagini, În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca noi să fi scos din operă un schelet interpretativ. Într-un fel, asta e ceea ce face Simona Popescu scriind despre Gelu Naum. Mihaela Ursa: Da, numai că acele latențe rămân până la urmă tot niște interpretări, un fel de rămășițe de sens. Chiar dacă ele nu devin coerente Într-un sens
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anarhetipului spre scopurile interpretării, metode, capcane, mi se pare demnă de luat În seamă. Din punctul meu de vedere, un asemenea concept, anarhetipul, ar putea fi legat, păstrând proporțiile experimentului de azi, și la alte domenii decât cel literar. Relația interpretativă de tip simbiotic, să-i zicem, cu obiectul de interpretat interesează mult mai mult decât ca o legitimare a plăcerii lecturii. Mai cu seamă dacă păstrăm modelul lecturii ca o componentă a criticii culturale. Nu dintr-o perspectivă critică Înaltă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
seamă dacă păstrăm modelul lecturii ca o componentă a criticii culturale. Nu dintr-o perspectivă critică Înaltă, ci din cea În care un lector e dublat de autor (de opinii, În primul rând), la rândul său dublat de un „ce” interpretativ. Interpretul, criticul, stilistul se ascund mereu Îndărătul măștii de spontaneitate pe care autorul o poartă În general cu nonșalanță. Simbioza cu obiectul de interpretat nu poate fi privită ca o alteritate perfect conservată a acelui obiect. Ipotezele privind un alt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște diferențe care trebuie făcute sau cel puțin discutate. Cea Între sensul ordonator, structural, tematic, și cea care s-ar putea așeza sub sintagma de sens estetic sau totalitate estetică. Dacă refuzăm primul sens - și bine facem, pentru că orice totalitate interpretativă de tip tematic sau structural este În cele din urmă așezată din exterior și pretinde că domină un produs literar, muzical, plastic sau de un alt tip (În realitate nu se Întâmplă așa, controlul nu poate fi legitimat, și vedem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de ficțiuni ale haosului, indeterminării și ambiguității. Importanța teoriilor lecturii nu Încetează să crească, fapt explicabil prin marea lor permisivitate teoretică, acestea descoperindu-și compatibilități atât cu subiectul liber (angajat În lectură, creativ, purtător de intenție și conștiință de sine, interpretativ), cât și cu subiectul construit (prin lectură, cu identitate completată prin narativizare și hermeneutică etc.). Absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim se datorează faptului că fizica se află la ora actuală În afara unui consens (și probabil așa va
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu permit decât o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În adâncimile imaginilor, În impalpabilul imaginarului. O a doua problemă importantă este aceea a modelelor interpretative aplicate fenomenelor vizualității - nu din perspectivă strict subiectivă sau din direcția unei hermeneutici utilizate În analiza pictorială, ci pornind de la o metodologie cât mai exactă și mai specifică. Identificarea unei metodologii presupune simultan abandonarea generalităților și a speculațiilor, dar și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de analiză ale imaginilor și a celor trei tehnici principale de studiere a fenomenelor vizibilului Într-o structură metodologică. Metodologiile analizei contextului Scopul analizelor de context este acela de a folosi „unitățile” contextului social (social setting, În engleză) ca surse interpretative pentru Înțelegerea fenomenelor vizualului. Nivelul referențial exterior face posibilă codificarea situațiilor În care imaginile se manifestă, iar prin recursul la această referință externă avem acces la finalitatea internă a imaginilor. Criteriul de bază este acela că analiza calitativă trebuie să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare, cumulative, cantitative; cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final este și el la fel de important. Analizarea și redactarea: CUM (introducere, prezentarea relațiilor și a intrării În context; probleme de adaptabilitate și descrierea propriilor sentimente; modul de culegere a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de a prezenta realitatea În mod conversațional
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
social 5, Îl face să devină palpabil, Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă Într-un plan al consemnării și reactualizării. Trans-scrierea evenimentelor, personajelor și a faptelor face ca acestea să intre În zona reprezentabilului și le redă circuitului interpretativ. Analiza de discurs este o metodă descriptivă ce presupune reproducerea detaliată a tuturor elementelor specifice, cu maximum de acribie atât În definirea cadrului analitic, cât și În analizarea datelor. Analiza discursurilor trece dincolo de simplul efort al prezentării unităților de expresie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des utilizat În studiile calitative. „Scrutinul vizual” și analiza de conținut Analiza de conținut trebuie Înțeleasă ca metoda calitativă ce conectează nivelul expresivității la cel ideologic. Pe acest palier interpretativ contextul și manifestările vizibile se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des utilizat În studiile calitative. „Scrutinul vizual” și analiza de conținut Analiza de conținut trebuie Înțeleasă ca metoda calitativă ce conectează nivelul expresivității la cel ideologic. Pe acest palier interpretativ contextul și manifestările vizibile se Întâlnesc și amploarea cercetării este maximă. Formal vorbind, pentru realizarea unei analize de conținut sunt necesare definirea exactă a unor scheme analitice și elaborarea precisă a codurilor pe baza cărora se demontează structurile vizuale. Aici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și din SUA, unde sunt expuși la astfel de tehnici. Lățea și Chelcea sunt pentru mine exemplari cu studiul lor apărut la Nemira, aplicat pe viața dintr-un sat românesc din Banat. Acuratețe științifică, tehnica interviului bine stăpânită, cu rezultate interpretative excelente. O aminteam și pe Carmen Andraș, care e exemplară În partea a doua a textului său. Există câteva studii asupra mentalului sau a imaginarului românesc din perspectiva istoriei mentalităților. Există câteva studii teoretice despre metoda observării și participării În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
materiale culese coerent. Or, e foarte greu să generezi contextul necesar culegerii unei asemenea categorii de materiale. Pentru că pasul următor, cel analitic, rămâne dificil, dar nu mai presupune o așa mare atenție la detalii, presupune deja o clasificare, o structură interpretativă. În momentul În care clasificarea s-a făcut bine, există operatorii care să lucreze „exact” și Încep să apară rezultatele. Corin Braga: Cred că un lucru care trebuie făcut este de a-i convinge pe respectivii studenți sau cercetători În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
față de acest cal, fiind Împreună prin atitudinile noastre față de acest cal. Ești În credință câtă vreme interpretezi identic și nu ești În alteritate. Ești În alteritate atunci când rădăcina interpretării este aceeași (urma lăsată de cal) și ești Împreună În actul interpretativ. Rezultatul interpretării este diferit la doi oameni, pentru că sunt doi oameni diferiți: un ego și un alter. Din acest motiv, mă Întrebam, referitor la cal, de ce este nădejdea mai importantă decât credința. Deoarece credința merge pe niște trasee parcurse de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu verosimilul, poate mai mult decât cu adevărul, pentru că știm din viața de zi cu zi, adeseori ceea ce ni se Întâmplă Într-o zi e neverosimil... Nu putem regresa la poziția pozitivismului lui Auguste Comte, să terminăm cu orice Încercare interpretativă a trecutului și să facem o colecție de date, să facem insectare, ierbare... Oricum, noi, cu mintea noastră riscăm să facem instinctiv și automat comparații, să zicem, ah, planta asta pare reprodusă pe aripile fluturelui Învecinat. Demersul istoric trebuie să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precis sfera și scopul în Valori și echivalențe umanistice (1973), impunând trăsătura distinctivă, anunțată în subtitlu: excurs critic și comparatist. Organizată în trei diviziuni, materia își păstrează unitatea punctelor de vedere și a finalității, în pofida diversității tematice și a criteriilor interpretative aparent derutante. În fiecare studiu, tratând despre interferențe și paralelisme între curente, scriitori, opere, idei etc., D.-B. descoperă tăinuite linii de forță, hotărâtoare pentru evoluția culturii române, ca să le proiecteze apoi în plan universal. Rostul acestor apropieri între fenomene
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
alegere a unei anumite metode sau matrici de abordare pe care să se fundamenteze acest tip de cunoaștere cu valențe prospective (poate însă să nu fie vorba neapărat de competiție, ci de întrepătrunderi și complementaritate între diverse perspective analitice și interpretative). Cu alte cuvinte, e vorba de aceeași intreprindere intelectuală, cu prelungiri înspre rafinamentul și profunzimea analizei, calitatea și acuratețea sa intelectuală în modul de utilizare a metodelor deductive sau inductive, potențialul de extrapolare a exemplelor istorice, în general a aplicării
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
un precursor al simboliștilor, dar și un eminescian cu o sensibilitate distinctă, „efeminată și maladivă, lipsită de nota titaniană” a modelului. Monografia îi deschide astfel lui M. drumul către opera marelui poet. Eminescu, univers deschis (1987) aduce contribuții și sugestii interpretative privind mai ales absolutul („nostalgia nemarginilor”), demiurgia (cu sursele ei - gândirea, somnul, visul și „aducerea-aminte”), visul (cu funcțiile lui - existențială, creatoare și gnoseologică), însă cea mai importantă cercetare se referă la „orizonturile negației”, urmărite la nivelul întregii opere, care e
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
cei din jur la scara democrației cosmice. Edificatoare este însă cartea Scene din viața lui Shakespeare (1958), care îl plasează pe G. printre exegeții importanți ai marelui dramaturg. În ciuda stilului ușor accesibil, cu tente de romanțare și abordări reportericești, contribuțiile interpretative sunt indubitabile. Ordonată în trei secvențe dispuse cronologic, materia reface drumul vieții și al operei într-un context istoric, social și cultural amplu. Analiza poeziilor și a pieselor are în vedere aspecte multiple - ideație și semnificații, personaje și structură, câștiguri
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Mateiu I. Caragiale, 1995). În personajele din Craii de Curtea-Veche eseistul vede „fantasmele unui suflet grav rănit”, aflat „în exil”. Ulterior, autorul se întoarce la Eminescu, proiectând o vastă lucrare, în patru volume, proclamată cam prezumțios „cel mai amplu efort interpretativ de la G. Călinescu încoace” și intenționând să dea „un nou Eminescu”. Din ambițiosul proiect au apărut doar primele două volume, cuprinzând eșafodajul teoretic și o parte din descrierea operei. Instrumentarul terminologic cu care operează G. aici este de inspirație heideggeriană
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
aici este de inspirație heideggeriană și jungiană, cu unele adaosuri personale: conceptul de proiect (scris „pro-iect” = „aruncarea de sine înainte”) este complinit de epiect („epi-iect” = „aruncare deasupra”) prin care s-ar defini imaginea eminesciană despre trecut, „transfigurat” până la „invenție”. Demersul interpretativ, deși nelipsit de intuiții fertile, este pe alocuri fastidios. SCRIERI: Nesomnul capodoperelor, București, 1977; Structură și mit în proza contemporană. Eseu despre destinul literar al „generației șaizeci”, București, 1982; Steaua din oglinda visului, București, 1983; Mateiu I. Caragiale, București, 1995
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
1968), Premiul pentru critică al Uniunii Artiștilor Plastici din România (1969), Premiul Emerson, acordat de Asociația Americană de Istoria Culturii (1973), Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1980) și Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002). Împărțindu-și eforturile interpretative între fenomenul literar și artele plastice, G. debutează ca istoric al literaturii engleze, prima sa carte, monografia Shelley, apărută în 1962, prefigurând coordonate ale lucrărilor viitoare - aspirația spre cuprinderile închegate, orizontul vast al documentării și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio-
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
specialitate din Polonia și România atestă o preocupare subliniată pentru poezia interbelică și pentru cea contemporană, în ipostazele lor inovatoare îndeosebi. Monografia consacrată lui Urmuz expune analitic reliefurile operei scriitorului român în context european, judecățile de valoare conturând o viziune interpretativă cu destule valențe de noutate. SCRIERI: Demetru Demetrescu-Urmuz. Między dadaizmem a surrealizmem, Poznan, 1984. Traduceri: I.C. Chițimia, Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne, Varșovia, 1983 (în colaborare cu H. Misterski, J. Plecinski, J. Styczynski și C. Tokarski). St.V.
HRYHOROWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287463_a_288792]