1,897 matches
-
5 0,2 Total 15 0,8 Total 2000 100,0 Interpretare. În coloana "Frequency" sunt redate frecvențele absolute. Exemplu: 287 persoane din total persoane intervievate au declarat că sunt deloc mulțumite de felul în care trăiesc. Din total persoane intervievate (2000), 1985 persoane au răspuns la această întrebare, 10 au declarat că nu știu ce să răspundă iar 5 persoane au declarat că nu doresc să răspundă la această întrebare. În coloana "Percent" sunt redate frecvențele relative exprimate ca procente. Procentele sunt
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
această întrebare, 10 au declarat că nu știu ce să răspundă iar 5 persoane au declarat că nu doresc să răspundă la această întrebare. În coloana "Percent" sunt redate frecvențele relative exprimate ca procente. Procentele sunt raportate la total eșantion (total persoane intervievate). Exemplu: din total persoane intervievate 14,4% au declarat că sunt deloc mulțumiți de felul în care trăiesc. În coloana "Valid Percent" sunt redate frecvențele relative exprimate în procente, dar procentele sunt raportate la total persoane care au răspuns la
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că nu știu ce să răspundă iar 5 persoane au declarat că nu doresc să răspundă la această întrebare. În coloana "Percent" sunt redate frecvențele relative exprimate ca procente. Procentele sunt raportate la total eșantion (total persoane intervievate). Exemplu: din total persoane intervievate 14,4% au declarat că sunt deloc mulțumiți de felul în care trăiesc. În coloana "Valid Percent" sunt redate frecvențele relative exprimate în procente, dar procentele sunt raportate la total persoane care au răspuns la această întrebare, excluzându-i pe
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
-se din total eșantion persoanele care au răspuns cu NS/NR). Deși SPSS-ul va afișa în tabel și frecvențele cumulate, interpretarea lor nu are sens la variabilele nominale. Dacă luăm variabila nominală care măsoară tipul de prieteni ai subiecților intervievați, vom avea în SPSS următorul tabel de frecvențe: Interpretare. Din total persoane intervievate 925 persoane au declarat că prietenii lor sunt reprezentați de rude, acest număr reprezentând 46,3% din total persoane intervievate și 46,8% din total persoane care
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
-ul va afișa în tabel și frecvențele cumulate, interpretarea lor nu are sens la variabilele nominale. Dacă luăm variabila nominală care măsoară tipul de prieteni ai subiecților intervievați, vom avea în SPSS următorul tabel de frecvențe: Interpretare. Din total persoane intervievate 925 persoane au declarat că prietenii lor sunt reprezentați de rude, acest număr reprezentând 46,3% din total persoane intervievate și 46,8% din total persoane care au răspuns la această întrebare. Mai jos este prezentat un grafic de tip
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care măsoară tipul de prieteni ai subiecților intervievați, vom avea în SPSS următorul tabel de frecvențe: Interpretare. Din total persoane intervievate 925 persoane au declarat că prietenii lor sunt reprezentați de rude, acest număr reprezentând 46,3% din total persoane intervievate și 46,8% din total persoane care au răspuns la această întrebare. Mai jos este prezentat un grafic de tip "linii", realizat în procente, pentru aceeași variabilă. Interpretare. 46,8% dintre persoanele care au răspuns la această întrebare au declarat
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Indicatori ai tendinței centrale Cât(e) ha de pământ aveți? N Valid 738 Missing 1262 Mean 2,1858 Median 1,5000 Mode 1,00 Percentiles 25 0,8000 50 1,5000 75 3,0000 Interpretare. Media = 2,18 ha; persoanele intervievate au în medie aproximativ 2,18 hectare de pământ. Mediana = 1,5 ha; jumătate din persoane au până într-un hectar și jumătate și jumătate din persoane au peste un hectar jumătate de pământ. Modul = 1; cele mai multe persoane au un
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
58,1% 69,8% 68,6% Total Count 203 1751 1954 % within e1 04 100,0% 100,0% 100,0% Comparând procentele de pe prima coloană cu cele de pe a doua coloană și cele pe total eșantion observăm că din totalul celor intervievați 31,4% au relații în sistemul sanitar, iar 68,6% nu au. Dacă cele două variabile ar fi independente atunci am regăsi aceeași distribuție a celor care au relații și în rândul celor care au fost la medic și al
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
253 20,9% 1212 Sursa: Barometrul de opinie publică, iunie 1998 Raportul de șanse (sau șansa relativă) măsoară relația de asociere dintre două variabile. Să luăm un exemplu din baza de date BOP din iunie 1998. Din totalul de 1212 intervievați, 253 au declarat că au încrederea cea mai mare într-unul din partidele CDR, iar 959 în alte partide. Pentru acest tabel putem calcula pentru mediul urban și rural șansa ca cineva să aibă încrederea cea mai mare în CDR
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scrisă 1 2 3 4 8 9 Figura nr. 8.20: Opțiunea Factor Analysis Figura nr. 8.21: Opțiunea Factor Analysis-Descriptives Primele rezultate furnizate sunt mediile pentru fiecare variabilă inclusă în model. Se observă că la nivelul celor 1565 persoane intervievate s-au obținut medii diferite, indicând faptul că persoanele intervievate acordă grade diferite de încredere instituțiilor. Mean Std. Deviation Analysis N i2 b Președinție 2,48 ,827 1565 i2 c Guvern 1,99 ,729 1565 i2 d Parlament 1,85 ,705 1565 i2 e
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
20: Opțiunea Factor Analysis Figura nr. 8.21: Opțiunea Factor Analysis-Descriptives Primele rezultate furnizate sunt mediile pentru fiecare variabilă inclusă în model. Se observă că la nivelul celor 1565 persoane intervievate s-au obținut medii diferite, indicând faptul că persoanele intervievate acordă grade diferite de încredere instituțiilor. Mean Std. Deviation Analysis N i2 b Președinție 2,48 ,827 1565 i2 c Guvern 1,99 ,729 1565 i2 d Parlament 1,85 ,705 1565 i2 e Justiție 2,02 ,763 1565 i2 f Armată 2,76 ,795
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de la 1 la 5, unde 1 reprezintă încrederea cea mai mică, iar 5 încrederea cea mai mare. Variabila unidimensională creată va avea o serie de valori în funcție de combinațiile de valori atribuite celor trei variabile (televiziune, radio, presă scrisă) de către persoanele intervievate. Această variabilă index va avea rolul de a ordona persoanele intervievate în funcție de intensitatea încrederii acordate mass-mediei, ierarhizându-le în trei categorii: persoane cu încredere ridicată, persoane cu încredere medie și persoane cu încredere scăzută. Această ierarhizare va fi realizată de către
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și venituri. Pentru fiecare dimensiune în parte va trebui să alegem indicatorii care pot măsura în mod direct acele dimensiuni. În cazul de față vom lua ultima diplomă obținută pentru calificarea profesională, ultima școală absolvită și venitul propriu al persoanei intervievate. Pentru dimensiunea venit lucrurile sunt clare, nu există un alt indicator care ar putea reprezenta această dimensiune. Dar la dimensiunea nivel de educație se poate lua atât ultima școală absolvită cât și numărul de ani de studiu realizați. De asemenea
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a fiecărui cadru didactic pentru formarea elevilor, sugestiile de schimbare propuse fiind majoritatea direcționate către factorii decizionali ai sistemului; Relevante sunt răspunsurile la ultima întrebare din ghidul de interviu, privitoare la ce înseamnă să fii creativ în profesia didactică. Cadrele intervievate au dat definiții originale ce reflectă experiența lor didactică, dar și de viață. Iată câteva exemple: „Să fiu creativ înseamnă să nu-mi plictisesc elevii, să pot îmbrăca un conținut banal într-o „haină” atractivă, să pot găsi soluții la
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
agresivitate/vulgaritate (54,72%) îmbogățire (33,21%), lipsă de scrupule (30,31%, în contextul în care 59,44% dintre respondenți aleg să nu răspundă) și sex (40,20% procent foarte ridicat dacă luăm în considerare că 49,27% dintre cei intervievați aleg varianta nu știu/nu răspund). Sunt puțini cei ce consideră că televiziunea le oferă informații despre adevăr (2,36%), cultură civică (3,72%), comportament civic (3,36%) respect, compasiune, generozitate (1,49%). Consumul mare de televiziune în rândul copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se bucurau de o popularitate sporită în rândurile românilor, șansele ca Alianța să le câștige detașat erau încă serioase. Un sondaj de opinie 140, efectuat în perioada 7-12 iulie, adică în plin avânt al scenariului anticipatelor, arăta că majoritatea celor intervievați nu era de acord cu scrutinul anticipat și nici nu îl considera necesar, dar dacă acesta ar fi organizat, 48,79% dintre ei ar vota cu Alianța, față de cei 31,08% care și-ar da voturile pentru PSD. Date similare
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
opțiunile de vot ale subiecților indicând victoria Alianței în fața PSD, cu 45% la 30%. În fine, Barometrul de opinie publică consemna că liberalii și democrații erau creditați cu 47% din voturi în timp ce PSD ar fi primit 32% din opțiunile celor intervievați. Pe de altă parte, datele cercetării sociologice puneau în evidență tendința descrescătoare a suportului electoral al Alianței, mai mic cu 19 procente față de prima lună a anului 2005, astfel că amânarea alegerilor anticipate nu lucra în favoarea Alianței. Una peste alta
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ușoară creștere a cotei sale de încredere, de la 23% la 24,9%. Totodată, Alianța PNL-PD, deși continua să fie prima în opțiunile de vot ale românilor, și-a diminuat cota electorală de la 46% la 41,5%. Totuși, 53% dintre cei intervievați se pronunțat împotriva suspendării președintelui Băsescu 255. Tendințele erau confirmate de Barometrul de Opinie Publică, realizat de IMAS în aceiași perioadă, care arăta o scădere de 7 puncte procentuale a încrederii în șeful statului (de la 58% la 51%) și o
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
legalitate pe 30 ianuarie 2007, Tribunalului București acceptând înregistrarea acestuia în Registrul partidelor politice în ciuda contestației făcute de PNL. Barometrul opiniei publice, realizat de IMAS în decursul lunii februarie, plasa PLD sub limita pragului electoral, cu 4% din opțiunile celor intervievați, în schimb, Theodor Stolojan ocupa poziția a patra în topul încrederii populare, cu 28% din opțiuni, după Traian Băsescu, George Becali și Mihai Răzvan Ungureanu, dar înaintea Monicăi Macovei. Realizată tot în februarie 2007, o altă cercetare sociologică, marca INSOMAR
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
discretă în viața literară interbelică. Totuși, numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune comună, dar exprimată cu umor, asupra tagmei scriitoricești. Primele lui romane sunt încercări de valorificare epică a unor recente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
Un alt studiu italian 1, efectuat pe un eșantion de 1199 de medici, relevă faptul că insistența în ceea ce privește utilizarea efectivă a rezultatelor cercetării științifice duce la o adevărată reacție de respingere în rândul cadrelor medicale. Astfel, 76,6% dintre cei intervievați consideră că respectivele cercetări au fost efectuate din rațiuni economice, nu științifice, 66,8% - că acestea sunt destinate a îmbunătăți imaginea pe plan științific a specialiștilor care le efectuează, iar 60,7% - că datele recomandate sunt, de cele mai multe ori, prea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează mai ușor cu persoanele mai apropiate vârstei lor, că se adaptează mult mai ușor la situațiile de grup. La itemul 5 cadrele didactice intervievate au răspuns că majoritatea elevilor sunt preocupați de altceva în timpul orelor, sunt mai puțin atenți. Motivul ar putea fi cauze ce țin de stilul cadrului didactic, de personalitatea elevului dar în același timp pot exista și factori externi perturbatori. Doar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și notarea elementelor de interes Conversație și notare elemente de interes Conversație și notare Conversație și notare Documentare și notare INTERNET 2. METODA: INTERVIULUI ETAPE - întrebări introductive - întrebări legate de caracterul temei - întrebări de verificare a răspunsurilor pe care cel intervievat le-a dat anterior - comunicarea rezultatului evaluării - opinia celui evaluat Întrebări: - Sunteți satisfăcut de comportamentul fiului(fiicei) dumneavoastră?Ce manifestări vă nemulțumesc? - Aveți răbdarea necesare de a asculta cu atenție tot ce vă comunică copilul? - Cum reacționați la adevărurile exprimate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica SFÂRLOS, Lenuţa HAMZA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93144]
-
a datelor a fost de aproximativ 6 luni. Trebuie, de asemenea, să menționez un aspect extrem de important în cercetarea făcută: incidența răspunsurilor afirmative în anchetele psihosociologie în anii 2000-2010 în România au ca procentaj 20%-30% la nivel de persoană intervievată. În cazul cercetării efectuate, procentul este maxim: aproape toate DGASPC-urile din țară mi-au trimis răspunsuri oficiale și personalizate (în afara celor ce au fost contactate telefonic). Vom prezenta un tabel (Tabel 2) care cuprinde numele, adresa, telefoane, fax și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care prezentăm în câteva cuvinte activitatea de preot în instituția DGASPC și arătăm interesul de a studia comparativ relația Stat-Biserică din unele țări vest europene cu privire la asistența socială; în partea a II-a a interviului cerem câteva date cu privire la cel intervievat, spre credibilitatea cercetării, dar și spre o mai bună interpretare a interviului; în partea a III-a are loc interviul propriu-zis, cu răspunsuri la cele cinci întrebări. Ceea ce trebuie menționat cu privire la acest interviu este că acesta a fost dat spre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]