2,710 matches
-
al acesteia. Deși o lectură empatică a textelor ar fi putut surprinde și ea încărcătura emoțională a relatării, utilizarea unei măsurători anume oferă un fundament pentru analizarea ulterioară a trăsăturilor formale și lingvistice ale textelor, dintr-o perspectivă superioară evocării intuitive, printr-o lectură atentă și sensibilă. Măsurătoarea pe care am prezentat-o aici poate fi utilizată în diverse contexte. Ea va fi constitui un bun reper în evaluarea și confirmarea gradului în care o poveste este încărcată emoțional, mai ales
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și dezvoltate urmând pașii: a. identificarea dimensiunilor proeminente; b. descrierea itemilor; c. analiza și pretestarea itemilor. Strategia anterioară a fost denumită de către Hase & Goldberg scala intuitiv-rațională, deoarece identificarea și definirea inițiale ale dimensiunilor se bazează, în mod primar, pe înțelegerea intuitivă de către investigatori a dimensiunilor de evaluat. Aceste scale pot contrasta cu alte tipuri de scale, denumite, de către Hase & Goldberg, scale intuitiv-teoretice, factor analitic și grup empiric-discriminativ. Scalele intuitiv-teoretice sunt aproape similare cu scalele intuitiv-raționale, la care se adaugă descrierea logică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o revizuire din 1969 a extins-o la 15 scale. În selectarea celor 15 dimensiuni a fost făcută o încercare de a include ca scale numai conceptele similare celor găsite, folositoare pentru teoria și cercetarea din educație, și conceptele care intuitiv păreau relevante pentru clasele testate. Versiunea finală a LEI conține un total de 105 puncte (7 puncte pe scală) descriptive pentru clasele școlii de masă. Răspunsul exprimă gradul acordului și al dezacordului fiecărui punct pe scala cu 4 puncte, care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
analiza climatului educațional, la nivelul preocupărilor noastre de ordin managerial, constituie o permanență și o necesitate, argumentul fiind în special efectele negative ale unui management defectuos al clasei, răsfrânte asupra climatului educațional. Climatul reprezintă, la nivelul clasei de elevi, realitatea intuitivă, direct perceptibilă pentru cei care iau contact cu structura sa organizatorică, este o pecete specifică a grupului școlar respectiv. Elementele care caracterizează climatul educațional sunt: - caracteristicile relațiilor sociale din clasă; - comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; - tipul de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Consumului 1 a comparat punctul de vedere a șase grafologi din regiunea pariziană asupra scrisului unor personalități cunoscute (ziaristul Jean-Claude Bourret, academicianul Jean d’Ormesson etc.). De exemplu, manechinul Inès de la Fressange este calificată „realistă” de un grafolog și drept „intuitivă” de altul, un al treilea considerând-o „analitică”, iar un al patrulea „instinctivă”. Ziaristul Jean-Claude Bourret, ale cărui lucrări despre OZN-uri ne duc cel puțin cu gândul la faptul că este înzestrat cu imaginație, este confirmat întocmai de un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
crescuți într-o filosofie (cea empiristă) care consideră învățarea drept izvorul tuturor cunoștințelor. În timp ce, în țara lui Descartes, auzim în mod obișnuit că este suficient să înțelegi, iar elevii sunt puși intenționat să reflecteze asupra unor documente ca și cum ar fi intuitiv experți! Concluzie De altfel, repetarea ia forme foarte variate. Pentru a simplifica, distingem repetarea lexicală, știutul pe dinafară și repetarea semantică (a sensului). Învățatul pe dinafară presupune exersarea memoriei lexicale, în timp ce repetarea semantică este mai subtilă și se face prin
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
simplu caracterul? Potrivit analizei lui Michel Huteau, relațiile dintre grafie și caracter nu sunt stabilite științific de către grafologi, ci sunt simbolice și analogice. În acest sens, în manualul de grafologie al lui Jacqueline Peugeot, Huteau pune în lumină analogii pur intuitive între tipul de scris observat și caracter. Exemple de corespondențe analogice între scris și caracter (după Peugeot J., apud Huteau, 2004, p. 117) Scriitură Caracter Scris rotunjit Afectivitate extrovertită, sensibilitate Scris fin Discreție, atitudine receptivă, prudență Linie ușoară Imaginea unei
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
rând există premizele unei competitivități crescute, fiind un sector În care, teoretic, intrarea pe piață este facilă, investiția inițială este relativ mică, forța de muncă este principala resursă, iar sindicalizarea acesteia este mai degrabă slabă. Ipoteza „stabilizării” pieței nu este intuitivă În acest caz, existând premisele unei competiții acerbe care să conducă la o volatilitate ridicată pieței. La data cercetării, În România acest sector era În plină dezvoltare: În 2001 reprezenta, la nivel național, aproximativ 9% din totalul producției industriale, 26
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că există o singură regulă de decizie socială care îndeplinește aceste condiții care par greu de respins. Aceasta este regula dictatorială. Aici este, de fapt, aspectul înșelător al denumirii teoremei Arrow, pe care îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a lăsa loc de optimism, interpretarea slabă prezintă o imagine cu mult mai puțin neplăcută: în acest sens, rezultatul lui Arrow ne spune doar că modul în care ne formalizăm valorile este important. Această interpretare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o condiție intuitivă. Cea de-a doua strategie a vizat, în special, condiția domeniului universal și, din nou, condiția independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Gaertner și Kruger (1981), (1983); 3) prin alterarea condiției Pareto slabe, soluțiile: a) Sen (1976), Suzumura (1978), (1979), b) Austeen-Smith (1980), c) Saari (1997), d) List (2003). Propun: 1) o întărire a restricției Breyer-Gigliotti (prin preferințe empatice) prin introducerea mai intuitivelor preferințe empatice tari, 2) o restricție a domeniului universal prin preferințe liberale slabe, 3) o soluție prin amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax, 4) o soluție prin reformularea condiției Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dorește pentru sine pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela<footnote Rezultatul este, bineînțeles, trivial, însă conceptul de empatie prezentat aici îmi pare mai intuitiv decât cel al lui Breyer. footnote>. O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială criteriului Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedere intuiția, destul de puternică, potrivit căreia o soluție a paradoxului libertarian ar trebui să funcționeze în condițiile cerute de o societate reală, i.e. pentru un număr mare de indivizi și pentru un număr mare de alternative. De asemenea, o cerință intuitivă este aceea că, atunci când am hotărât că există un mod (în funcție de x variante ) care justifică recunoașterea drepturilor individuale, atunci acest mod trebuie aplicat ori de câte ori condițiile sunt îndeplinite. Acesta este argumentul pentru a acorda un număr de decisivități egal cu acela
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie să funcționeze pentru această regulă. b) Eliminarea inconsistenței pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative și orice număr finit de strategii. Argumentul pentru reținerea acestei cerințe tari este unul cât se poate de intuitiv. Sen demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să satisfacă condiția Pareto slabă și un principiu libertarian atunci când societatea este formată din doi indivizi. Acest rezultat implică un altul: nu putem garanta drepturi individuale, unanimitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă. Reiau exemplul lui Miroiu (2006): „Să presupunem că suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de perișoare. Eu prefer între acestea ciorba de legume, și aleg în consecință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie a alegerilor publice pe ideea că unanimitatea este cea care elimină costurile individuale ale deciziei colective, deoarece aceasta poate bloca orice decizie care are efecte externe. Ideea este intuitivă în sensul că putem cu greu nega o alegere unanimă. În cuvintele lui Blau (1975) „nu poate fi formulat nici un argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară” [Blau, 1975, p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai puțin intuitive. Prima este cea descrisă și în secțiunea dedicată tranzitivității. Alături de aceasta din urmă, domeniul nerestricționat elimină regula majorității că FBSA acceptabilă (în sensul că regula majorității este intranzitivă doar pentru anumite profiluri). Ceea ce trebuie reținut însă, în acest punct al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii Întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, În comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea În spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații Între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect se realizează, la copilul cu dizabilitate mentală, Într-un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
contexte asemănătoare. De asemenea, diminuarea fidelității memoriei poate fi determinată și de unele greșeli comise În activitățile didactice: ritmul prea rapid sau, dimpotrivă, Încetinit În derularea exercițiilor de Învățare, lipsa de echilibru În utilizarea metodelor și mijloacelor de predare-Învățare (verbale, intuitive, practice), tendința de a solicita elevilor simpla reproducere a cunoștințelor, acordarea unei atenții insuficiente evaluării continue. Rezultatele oricărei activități de Învățare sunt pozitive numai În cazul În care cele Învățate pot fi reactivate din memorie, pentru a fi folosite În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
un grad mai Înalt de abstractizare (depinde foarte mult de vârsta și nivelul de școlarizare ale elevilor), comparativ cu elevii care prezintă unele deficiențe În plan intelectual sau senzorial, În cazul cărora metodele și mijloacele folosite vor avea un caracter intuitiv mai accentuat, necesar Înțelegerii operațiilor sau semnificațiilor celor comunicate În timpul lecțiilor. Trebuie menționat faptul că activitatea diferențiată pe grupe temporare de lucru a elevilor permite lucrul În echipă al profesorilor (team-teaching), cu includerea În această echipă și a profesorului de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]