5,898 matches
-
multe perspective. În primul rând, în analiza fiecărui aspect, intenționăm să relevăm integritatea. De exemplu, pentru relevarea intenției creatorului, ne folosim de întreagul ansamblu de activități ca modalitate de decelare a tuturor proiectelor sale. În al doilea rând, încercăm să investigăm în același timp interacțiunea dintre numeroasele aspecte importante - pentru că tocmai din aceste interacțiuni se desprinde portretul complet al creatorului. În al treilea rând, concepția noastră despre alcătuirea procesului de creație al individului creator din trei mari subsisteme - cunoaștere, scop și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
el se desfășoară într-un mod specific sau gândirea e „amodală”, asemenea percepției amodale descrise de Michotte, Thinès și Crabbé (1964)? Este adevărat că Aristotel a afirmat că „metafora este chintesența adevăratei gândiri”? Și mai important, cum poate cercetătorul să investigheze stilurile de gândire ale cazului său? Deoarece deviem către tărâmul experiențelor personale, nu toate aceste întrebări își vor găsi răspunsul și nu toate răspunsurile vor fi elocvente. Dar suntem, cel puțin, capabili să analizăm câteva dintre ele. De exemplu, A.I.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cunoaștere. Vezi Gruber (1996a) pentru o abordare mai detaliată a problemei în discuție. În studiul metaforei, considerată punctul focal al gândirii creatorului, s-a evidențiat o tendință pronunțată de a analiza o anumită metaforă până la epuizare. Când Gruber a investigat metaforele utilizate de Darwin, a pornit de la imaginea neregulată a schemei copacului. El a descoperit la scurt timp că Darwin întrebuința patru sau cinci categorii de metafore doar pentru a explica conceptul de evoluție prin selecție naturală. Mai mult, fiecare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nomotetice cu privire la comportamentul uman. Principalul obiectiv devine prin urmare evidențierea legilor generale sau a relațiilor statistice care transced specificitățile documentelor istorice - ce se află în spatele „numelor, datelor și locurilor”. Astfel, când se aplică această metodă la cercetarea creativității, studiul istoriometric investighează circumstanțele sau predicțiile referitoare la constribuția experiențelor de viață, a trăsăturilor de personalitate și a factorilor de mediu asupra performanței creative. Această orientare nomotetică se distinge clar de abordarea idiografică, ce pune accent mai ales pe particularitățile distincte prin care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studiilor istoriometrice a autorului). Perspectiva de dezvoltare a creativității excepționale Una dintre trăsăturile caracteristice ale cercetării istoriometrice a creativității o constituie tocmai abordarea în ansamblul ei biografic - raportarea la întreaga durată de viață (Simonton, 1987b, 1988a). Creatori iluștri pot fi investigați din momentul concepției exact până în momentul morții lor și în toate situațiile de viață care apar în acest lung interval de timp. Însă, pentru a ușura procesul, durata vieții poate fi împărțită în etape: etapa timpurie, în care individul își
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de teren. Unul dintre primii specialiști invitați de Gusti În seminariile sale cu scopul de a prezenta noțiunile de ereditate biologică a fost Iordache Făcăoaru 87. În analiza diferitelor probleme pe care le observau la sate, studenții erau solicitați să investigheze gravitatea unor maladii sociale, precum alcoolismul, și să descrie aceste probleme ca fiind amenințări potențiale la adresa integrității biologice a sătenilor, nu doar În momentul În care maladia se manifesta, ci și Într-un viitor de lungă durată 88. În plus
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
are o formă mult mai puțin rigidă, bazată pe abordarea unor teme de discuție, nu pe întrebări, și aprofundarea celor de interes. Preferința pentru un anume tip de interviu este, de regulă, legată de complexitatea temei care urmează a fi investigată, gradul de detaliere a informației care se dorește a fi obținută, gradul de „sensibilitate” a temei (subiecte delicate, care presupun întrebări legate de informații intime), statusul persoanei cu care urmează a avea loc discuția. Spre exemplu, în cazul unor teme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vedere, implicit cât de multe resurse și ce combinație de metode este utilizată, nu se poate ajunge la rezultate bune dacă lipsește analiza inițială a contextului care constituie punctul de referință/comparație al evaluării: „În condițiile în care nu am investigat corect (de) la început contextul de desfășurare al proiectului, identificarea rezultatelor/impactului va fi foarte dificil de realizat. Deși afirmația ar putea părea banală, aspectul la care face referință se dovedește frecvent în realitatea de zi cu zi a proiectelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sărăciei de studii serioase dedicate acestei categorii de fenomene. Totuși, câteva m.s. au captat atenția specialiștilor: este vorba despre „mineriade” și despre protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
autorii realiști, nu există nici o schimbare în natura umană, de unde decurge în mod necesar că nu există progres. Din acest punct de vedere, realismul este o paradigmă conservatoare. Așadar realismul, ca și idealismul, de altfel, urmărește în ultimă instanță să investigheze acele concepte fundamentale și cadre de gândire pe care le folosim în mod uzual pentru a explica și exprima realitatea: putere, rațiune, interes etc. Mai mult decât atât, principala lor premisă este una esențialmente filosofică - natura umană (și anumite considerații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin intermediul comparației obiective și detașate dintre alternativele raționale ale unui actor politic în anumite circumstanțe și alegerea făcută de acesta. Comparația interesează însă în măsura în care ne raportăm la consecințele politice ale alegerii făcute. În viziunea lui Morgenthau, există două posibilități: fie investigăm motivele și intențiile actorului politic în alegerea politică făcută, fie investigăm consecințele acelei politici. În ceea ce privește însă prima variantă, ea nu ajută construcția rațională deoarece faptul că îi cunoaștem unui actor politic motivele și intențiile nu garantează succesul politicii respective. Mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politic în anumite circumstanțe și alegerea făcută de acesta. Comparația interesează însă în măsura în care ne raportăm la consecințele politice ale alegerii făcute. În viziunea lui Morgenthau, există două posibilități: fie investigăm motivele și intențiile actorului politic în alegerea politică făcută, fie investigăm consecințele acelei politici. În ceea ce privește însă prima variantă, ea nu ajută construcția rațională deoarece faptul că îi cunoaștem unui actor politic motivele și intențiile nu garantează succesul politicii respective. Mai mult decât atât, faptul că un actor are o motivație bună
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acțiunile (chiar și cele aparent morale, sau mai ales acestea) în funcție de consecințele politice pe care le vor produce. Astfel, trebuie dezvoltată și asumată o etică politică prin care acțiunile politice să fie judecate în funcție de consecințele lor, spre deosebire de morala abstractă, care investighează conformitatea lor cu legile abstracte ale moralei. Există însă o mare interdependență între morală și politică, în sensul că o politică fără nici un principiu moral călăuzitor s-ar transforma într-o realpolitik lipsită de scrupule. Trebuie făcută o distincție clară
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putere și securitatea colectivă (discutate în capitolele precedente) prezintă neajunsuri care pot face prea mari sau prea costisitoare riscurile cu care se confruntă statele. În căutarea unor răspunsuri la problemele ridicate de securitatea internațională, actorii raționali care sunt statele au investigat și posibilitatea de a se angaja la discuții care să-i ducă la soluții acceptabile pentru toți, pe baza unor principii de natură să le modeleze conduita. Capitolul de față este dedicat unei alte instituții a securității, bazată tocmai pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
60% dispun de materiale didactice, echipamente și facilități specializate pentru trebuințele persoanelor cu dizabilități și doar 73,7% dintre țări dispun de cadre didactice și administratori de școli instruiți pentru a răspunde inclusiv trebuințelor acestora. Angajare în muncă. Cercetarea a investigat dacă guvernele recunosc principiul potrivit căruia persoanele cu dizabilități trebuie să fie abilitate de a-și exercita drepturile sociale în domeniul angajării în muncă, dispunând de oportunități egale cu ceilalți concurenți de pe piața muncii, în vederea ocupării unor locuri de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
țări, iar persoanelor cu dizabilități psihosociale - în 44,7% dintre țări. Personalul de însoțire primește venituri în numai 37,7% dintre țări. Segmentele de populație menționate mai sus nu primesc nici un fel de venituri în 21% dintre țări. Cercetarea a investigat, alături de capitolele menționate mai sus, și domenii precum viața de familie și integritatea personală, integrarea și participarea la viața culturală, oportunitățile de participare la activitățile de recreere și sport, participarea la viața religioasă, integrarea în organizații specifice și participarea organizațiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
abordare complexă a tuturor problemelor muncii, ceea ce impune apariția și dezvoltarea unei științe interdisciplinare a muncii (figura 1.3.1.). Cercetările efectuate din perspectiva teoriei sistemelor pornesc de la ideea că, în cazul sistemelor mari de muncă (organizații), toate componentele trebuie investigate în mod complex. De exemplu, cu ocazia proiectării unui sistem informațional nu sunt suficiente datele și rezultatele obținute din știința organizării, ci trebuie să se țină cont și de influența factorilor tehnici (starea tehnică a sistemului informațional), a factorilor psihologici
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
țină cont și de influența factorilor tehnici (starea tehnică a sistemului informațional), a factorilor psihologici (factorii umani ai transmiterii informațiilor) și de factorii sociologici (distorsiunile informaționale în cadrul structurilor formale și informale). Din această perspectivă sistemică, psihologia muncii este știința care investighează personalitatea umană ca și componentă a sistemelor complexe de muncă, jucând un rol important în soluționarea problemelor din sistemele mari de muncă. Psihologia muncii moderne este orientată spre sistemele complexe și centrată pe activitatea de muncă. Scopul acestei științe este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă de către indivizii implicați, indiferent de elementul care a fost modificat. Aceste elemente sunt cunoscute sub denumirea de „efect Howthorne”. Contribuția pe care cercetările Hawthorne au adus-o în PIO a fost aducerea în prim plan a necesității de a investiga nu doar individul luat separat, ci și colectivul de muncă cu toate relațiile pe care acesta le implică. La începutul celui de-al doilea război mondial, psihologii industriali erau deja mult mai bine pregătiți, beneficiind și de experiența predecesorilor. După
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin dependența crescută a rezultatelor de contextul anchetei (prin poștă, prin telefon, față în față) ori de cel al modului de formulare a întrebărilor din chestionar. Această strategie de cercetare poate fi exemplificată apelând la studiul lui Elenkov (2002). Studiul investighează, printre altele, efectul stilului de conducere tranzacțional vs. transformațional asupra performanței organizațiilor rusești orientate spre profit (este vorba de companii mici, cu capital 100% privat). Utilizând datele de la Institutul Național de Statistică al Rusiei a fost selectat un eșantion randomizat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a clientului, fapt ce sugerează că persoanele cu nevoi și eligibilitate similare pot fi tratate diferențiat în funcție de nivelul de birocrație existent și de gradul de simpatie de care se bucură în fața funcționarilor publici. 2.2.5. Studiile de teren Acestea investighează comportamentele subiecților în mediul lor natural. Majoritatea studiilor corelaționale, deci non-experimentale intră în această categorie, metodele de colectare a datelor fiind în special observația, interviul și chestionarele. Strategia maximizează realismul contextului, dar are limite serioase în ce privește controlul variabilelor, precum și un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analiza muncii nu va înceta să existe. Chiar dacă produsele ei actuale - fișele posturilor și profilele candidaților - nu vor mai fi la un moment dat de actualitate, metodele analizei muncii vor continua să fie utile încă multă vreme, tocmai pentru a investiga noile tendințe în domeniul muncii pe care le aduc cu sine schimbările de la nivel macrosocial și macroeconomic. În consecință, utilizând aceleași metode ale analizei muncii dar în cu totul alte scopuri, vor fi elaborate noi produse ale acestei activități care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-au concentrat asupra rolului jucat de percepția corectitudinii în atitudinea candidaților și au concluzionat că sentimentele de injustiție antrenează atitudini negative față de procesul de selecție. Ployhart și Ryan (1998) au realizat o simulare în condiții de laborator pentru a investiga percepția corectitudinii. Datele colectate arată că rezultatul pozitiv al selecției (respectiv, acceptarea pe post) este cel mai puternic determinant al percepției corectitudinii selecției. Violarea unei reguli care produce un rezultat pozitiv nu a fost considerată ca fiind incorectă. În schimb
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
noi, fi adaptate cu succes și în România. De exemplu: Bennenbroek Gravenhorst, K. Werkman, R. A. Boonstra, J. J publică rezumatul unei cercetări intitulată Capacitatea de schimbare a organizațiilor: Evaluare generală și explorarea a nouă configurații: Scopul acestei lucrări este să investigheze care factori contribuie sau împiedică schimbările cu efecte majore în organizații. Acești factori sunt prezenți în caracteristicile organizațiilor și în design-ul și managementul schimbării. Autorii au distins cincizeci de aspecte care trebuie avute în vedere atunci când se face evaluarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o schimbare mai importantă a fenomenului muncii decât o simplă inovație în prestarea muncii. 1999 Capacitatea de schimbare a organizațiilor: Evaluare generală și explorarea a nouă configurații Bennenbroek Gravenhorst, K. Werkman, R. A. Boonstra, J. J. Scopul acestei lucrări este să investigheze care factori contribuie sau împiedică schimbările cu efecte majore în organizații. Acești factori sunt prezenți în caracteristicile organizațiilor și în design-ul și managementul schimbării. Autorii au distins cincizeci de aspecte care trebuie avute în vedere atunci când se face evaluarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]