2,961 matches
-
sub lumina reflectoarelor. Eram bucuros să-l ascult. Mi-a plăcut și îl admiram, cum aminteam anterior, de pe vremea „măgărușului”, emisiunea sa de la TVR În afară de vorbele de duh, actorul ne-a impresionat, ca de obicei, prin vervă, printr-un dinamism invidiat de alți actori, prin vocea-i plină, inconfundabilă. Și-a intrat perfect în rol declamând nostalgic și apoi furtunos „Te iert!”. Finalul a fost zguduitor. De acolo, de sus, s-a adresat Loretei cu propriile ei cuvinte așternute în acest
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
Adus din nou lângă Iisus, Baraba constată dintr-o dată faptul că acel om care mergea la moarte în locul lui, măcar nu purta pe pielea umărului său semnul infamiei, acvila romană, adică ceea ce el urâse cel mai mult în viață. Îl invidia din această pricină pe omul de lângă el. Acela era curat, pe lângă el care avea de acum pe umăr stigmatul, semnul robiei romane, pe care avea să-l poarte toată viața câtă va mai fi fost. Pilat impusese totodată tâlharului interdicția
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
de vară era stricată de grija că, într-o dimineață va trebui să îmbrac uniforma, să-mi iau ghiozdanul și să plec spre “Costeasca”, așezată cam la zece minute de mers pe jos. “Crescusem prea repede”, reptam singură și o invidiam pe Nuța, care, abia toamna viitoare, era acceptată cum nu împlinise încă șapte ani. Singurul care mă înțelegea era tata-mare. În fiecare seară îi puneam o mie de întrebări despre școală, dar răspunsurile lui nu erau deloc pe placul meu
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
de vară era stricată de grija că, într-o dimineață va trebui să îmbrac uniformă, să-mi iau ghiozdanul și să plec spre “Costeasca”, așezată cam la zece minute de mers pe jos. “Crescusem prea repede”, reptam singură și o invidiam pe Nuța, care, abia toamnă viitoare, era acceptată cum nu împlinise încă șapte ani. Singurul care ma înțelegea era tată-mare. În fiecare seară îi puneam o mie de întrebări despre școală, dar răspunsurile lui nu erau deloc pe placul meu
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
de vară era stricată de grija că, într-o dimineață va trebui să îmbrac uniformă, să-mi iau ghiozdanul și să plec spre “Costeasca”, așezată cam la zece minute de mers pe jos.“ Crescusem prea repede”, reptam singură și o invidiam pe Nuța, care, abia toamnă viitoare, era acceptată cum nu împlinise încă șapte ani. Singurul care ma înțelegea era tată-mare. În fiecare seară îi puneam o mie de întrebări despre școală, dar răspunsurile lui nu erau deloc pe placul meu
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
nu mai eram prieteni după ce descoperisem că mă mințise atâtea luni în șir. -Ție îți este rușine să te mă joci în curte, iar ăștia vorbesc despre tine că ai fost deșteaptă: ”ai băgat un gol la școală”. Toți te invidiază! mi-a spus cu un aer serios. L-am fixat pentru câteva secunde, vroiam să mă asigur că nu mințea ca de obicei, numai că, în ziua aceea, compasiunea lui îmi mai ușura puțin inima. -Vrei să vin la tine
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
unei scrieri. Mai mult, marele Voltaire schițează portretul sintetic și expresiv al unui exeget veritabil: „Un critic excelent ar fi un artist care ar avea multe cunostințe și mult gust, dar ar fi lipsit de prejudecăți și n-ar cunoaște invidia.”. Se poate conchide că Monica Grosu are calitățile unui astfel de critic: ea este un literat cu un deosebit simț estetic, ferm și convingător, pentru care primează opera și nu autorul, pentru care importantă este valoarea mesajului scrierii în sine
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
una din zilele în care Vâlceanu se afla la Nichita Tomescu acasă pentru a-i medita copiii, acesta l-a întrebat: Dar nea Costică, de ce îmi ceri așa mult? Din cauza convingerilor sale pro-comuniste și, probabil, și datorită erudiției lui de invidiat, Vâlceanu nu era agreat în cercurile înalte ale diasporei, deși era o valoare, prin excelență, dar sub nici o formă, nici el nu-și vindea ieftin vastele-i cunoștințe! La fel se întâmpla și în cazul lui Tomescu, își oferea serviciile
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
sale și...cosea iarba. Mânat parcă de nostalgia verilor de-acasă, din Sebeșul de Sus, când mergea la coasă alături de ai săi, Nea Mitică s-a apropiat de francez, cerându-i voie să-i ascută coasa. Cu o precizie de invidiat și o plăcere cum nu mai simțise demult, el unduie cutea pe tăișul ce va curma suspinul ierbii, continuând să să discute cufrancezul rămas mut de uimire: nu mai văzuse pe cineva care să ascută coasa fără să arunce măcar
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
era cu el...plecase numai ea știa unde.Era clar că suferise un șoc în urma celor spuse de el. Dar ce era să facă? Luana îl presa de o vreme să își rezolve problemele; prietena cea mai bună a Ilonei, invidiindu-le iubirea, începuse să îi facă avansuri luiLeandru, fiind o fată fără scrupule...Ca orice bărbat, Leandru nu a putut rămâne indiferent la ofensiva idilică a Luanei și așa s-a ajuns la momentul care transformase o minivacanță de vis
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
autodidact, știind să învețe din experiențele celorlalți, înconjurându-se cu prieteni inteligenți și valoroși și ținând pasul cu aceștia, printr-o continuă modelare a caracterului său, prin acumulări substanțiale în sfera cunoașterii, pentru că nea Mitică are o cultură generală de invidiat. Dar toate acestea ar fi fost fără valoare dacă n-ar fi luptat din răsputeri să-și păstreze statutul de om. A dăruit celor care erau în nevoi fără să aștepte recompense, generozitatea lui fiind recunoscută peste tot, inclusiv în
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Astfel, până în anul 1989, când a căzut regimul comunist, nimeni nu a mai auzit de el. A slujit ca preot slujitor la Mânăstirea Cozia și pe urmă la Mânăstirea Bistrița, din județul Vâlcea. Calitățile Părintelui Arhimandrit Veniamin Micle au stârnit invidia mai marilor vremii, care, prin tot felul de înscenări murdare, au oprit ascensiunea sa binemeritată în ierarhia bisericească superioară, din rândul căreia, prin cultura și opera sa, trebuia să facă parte. A stat neclintit în fața furtunii și a mers fără
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
este cu desăvârșire rău, atunci când se preface că e bun. Însă ceea ce s-a dobândit prin rău, rău se va sfârși. Așa e legea universului. Rău faci, rău găsești! Bine faci, bine găsești! Și cu acestea ne înveșmântăm sufletul. Sunt invidiați și cei din morminte, darămite cei vii! Critic, caustic. Vremuri în care excesul de egoism metabolizează interese de moment. Forme fără fond. Sacrificii la nivelul conștiinței individuale. Unele amintiri sunt uitate, altele nu. Te-ai accidentat? Vindecă rana și mergi
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Tache, psiholog, am găsit-o în „camera educației inclusive”. Frumoasă, plină de zâmbet, cu ochii mari și limpezi - semn că-i place profesia pe care o face - cocheta cu sufletul unui copil, mângâindu-i fiecare emoție cu o delicatețe de invidiat. Alături, învățătoarea Adriana Necula se picura sentimental printre sincopele lingvistice ale unei fete încă timide la prezența intrusului care eram. Pe hol, stând cuminte, doamna Nuți Hiru (Onu), bunica lui Vlad aștepta ca nepoțelul - tânăr în toată firea - să termine
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
Moldova Nouă. Să nu credeți cumva că am auzit de la vreun literat, ci de la un muncitor miner din Bocșa, mai precis de la Orbulescu Gheorghe din Bocșa care era detașat aici. Un țigan analfabet zicea el, însă cu o memorie de invidiat. Îmi solicita să-i citesc din poeziile mele, iar după aceea le recita de parcă le citea din caietul meu. Iată deci că după mulți ani de zile am reușit să citesc acest roman care încearcă să scoată în evidență multe
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
capătă puterea să ridice grele grinzi arzând spre a salva ființa dragă lui pe care o are în brațe. De unde are forța necesară? - Niciodată nu m-am gândit la acest aspect. Chiar, de unde apare, așa din senin, o forță mușchiulară invidiată chiar de un atlet bine pregătit? - Omul are, în acțiunile sale, o limitare cauzată în special de durere. Dacă lovesc zidul cu pumnul se strivește pielea ceea ce provoacă din partea crierului o reacție limitatoare. În cazurile care este periclitată viața acțiunea
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MINERII DIN SUVAROV Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 526 din 09 iunie 2012 Toate Articolele Autorului MINERII DIN SUVAROV Meseria de miner nu este una de invidiat, datorită faptului că meseriașul respectiv este expus unor pericole necunoscute. Doar prin simplul fapt că intri în subteran, într-un mediu cu un aer impur din mai multe puncte de vedere. Dar asta pe mulți oameni nu i-a împiedicat
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
caz o să ai o recolta bogată. Ioana îl privi cu ochii ei mari și frumoși. -Nici nu știu când vorbești serios și când nu. -Eu întotdeauna vorbesc serios, acum spre exemplu, așa cum arăți ești teribil de frumoasă, cred că mă invidiază toți bărbații de pe aici, si se întoarse să se uite prin sală. -Tu glumești dar eu vorbesc serios. -Și eu vorbesc serios Ioana, ești foarte frumoasă și cred că dragostea la prima vedere există. Ioana ridică ochii spre el și
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
dascălul de școală nouă, învățăturile morale: „Am învățat din greșeli, Am învățat din suferință, Am învățat să iubesc; Am învățat să dăruiesc, Am învățat să privesc cu detașare în trecut; Am învățat să-mi iubesc aproapele; Am învățat să nu invidiez, să nu urăsc. Am învățat să-mi iubesc și să-mi respect copiii. Am învățat să-mi doresc, Am învățat să visez și să lupt pentru a-mi finaliza visul... Am învățat să zbor liber, să fiu independentă, să-mi
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
a fi cei mai frumoși. Douăzeci și șapte de ani petrecuți împreună, pînă cînd moartea i-a despărțit. Flora se înfiorase de emoție. Era fericită, dar îi lipseau pasiunea, arderea, visul, mîngîierea. Se ducea la școală din inerție, mereu buimacă, invidiindu-le pe fetele care se plimbau pe înserat cu băieții și se furișau prin parcurile umbroase, ca să se sărute pînă la mistuire, pînă la leșin cu ei, dar pe ea n-o mai interesa experiența asta. Un băiat mai îndrăzneț
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
fi tradusă. Le e “ciudă” vreodată nemților? Nu cred. În toate limbile cuvîntul “ciudă” poate fi tredus prin “invidie”, dar acest cuvînt este ca marmelada pe pîine: te umflă și îți strică dinții. “A-ți fi ciudă” este mai subtil, “invidia” este o boală, “ciuda” este stimulatoare în cele din urmă ... dar, cu toate că limba rom@nă își dăruiește cu generozitate energiile generatoare de ambiții constructive, cei care o vorbim nu depășim acest prag lingvistic anecdotic, de parcă gustul rafinat ne-ar scîrbi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
polenul bărbaților, rodim și noi, viața este mai gravă decît cred animalele ce ne dau tîrcoale cu sula în flăcări, uitînd că sîntem și noi suflete sensibile ca niște mimoze, și Adelina zîmbea pierdută, ea de dragoste avea nevoie, o invidia pe prietena ei, dar nu cu răutate, ci cu acea pasiune a femeii care, iubind plantele, ține și ea un ghiveci cu o mușcată pe pervazul ferestrei și o udă cu duioșie ... Sigur că natura nu poate fi conservată în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
declară că în Occident, cartea românească „este necunoscută din cauza noastră, a românilor, fiindcă este o trăsătură negativă a românilor de a nu ne pasă de cunoașterea noastră în lume. Pe langă nepăsarea această, care este o trăsătură fundamentală, este și invidia aproape bolnavă; și aici ne deosebim de alte popoare, de exemplu, să fac o comparație cu evreii, căci nu întâmplător multe premii Nobel au fost oferite evreilor; fiindcă, atunci cand un evreu reușește în ceva, aduce cât mai mulți evrei și
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
și își alese același meniu ca al ei și spuse, zâmbind: - Merg pe mana ta, văd că ai gusturi bune, mâncare mai ușoară, eu mănânc mai gras și am început să fac burtă. - Nu se cunoaște! Ai o siluetă de invidiat, la anii tăi! Și Ștefan, la fel! Mergeți la sală? - Foarte rar! Cred că este vorba de genă! Toate rudele noastre sunt înalte și bine proporționate. După ce au terminat prânzul, Gicu o întrebă: - Dacă m-ai refuzat ca să mergem la
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (IX) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358061_a_359390]
-
multă acuitate și exactitate... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline istorice și teologice... Părintele Profesor ne inspira foarte multă seriozitate, sinceritate și mult discernământ... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și, probabil, și invidiat... Părintele Profesor Aurel Jivi a fost consecvent probității sale morale și științifice... Pentru acest fapt a fost foarte solicitat, fiind implicat în multe acțiuni și activități, în diferite comisii academice și culturale ale universității și ale orașului. A fost mult
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]