2,504 matches
-
1. Surse de energie cu microunde și antene pentru producerea sau accelerarea ionilor, având următoarele caracteristici: frecvență de ieșire mai mare de 30 GHz și putere medie de ieșire mai mare de 50 kW 6.9.2. Bobine de excitare ionică, de radiofrecvența, pentru frecvente mai mari de 100 kHz și capabile să suporte o putere mai mare de 40 kW 6.9.3. Sisteme generatoare de plasma de uraniu 6.9.4. Sisteme de manipulare a metalelor lichide pentru uraniu
HOTĂRÂRE nr. 916 din 22 august 2002 privind aprobarea Listei detaliate a materialelor, dispozitivelor, echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare explozive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144457_a_145786]
-
cuprins între 75 și 400 mm și o lungime de 600 mm sau mai mult, precum și comenzile de coordonare și programare și mandrinele lor de mare precizie 6.13.5. Separatoare electromagnetice de izotopi, concepute pentru sau echipate cu surse ionice unice ori multiple, capabile să producă un curent total de fascicul ionic de 50 mĂ sau mai mult 6.13.6. Spectrometre de masă, capabile să măsoare ioni cu masa atomică egală sau mai mare de 230 unități atomice de
HOTĂRÂRE nr. 916 din 22 august 2002 privind aprobarea Listei detaliate a materialelor, dispozitivelor, echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare explozive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144457_a_145786]
-
sau mai mult, precum și comenzile de coordonare și programare și mandrinele lor de mare precizie 6.13.5. Separatoare electromagnetice de izotopi, concepute pentru sau echipate cu surse ionice unice ori multiple, capabile să producă un curent total de fascicul ionic de 50 mĂ sau mai mult 6.13.6. Spectrometre de masă, capabile să măsoare ioni cu masa atomică egală sau mai mare de 230 unități atomice de masă și având o rezoluție mai bună de 2 părți la 230
HOTĂRÂRE nr. 916 din 22 august 2002 privind aprobarea Listei detaliate a materialelor, dispozitivelor, echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare explozive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144457_a_145786]
-
balasturilor pentru corpurile electrice de iluminat. 46. Debitarea materialelor stratificate (pertinax, sticlotextolit, etc). 47. Fabricarea tronsoanelor suport ceramice pentru rezistente utilizate în tehnică de calcul și electronică. 48. Activitatea de service pe platformele de foraj marin. 49. Activitatea de implantare ionică, epitaxie LED, neutralizare ape reziduale pentru apa deionizata, difuzie și procesări chimice, fotogravura, încapsulare în rășini și depuneri electrochimice în industria electronică. 50. Activitatea de turnare a pieselor de schimb din plastudom sau din cauciuc, pe suport metalic. 51. Încărcarea
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
balasturilor pentru corpurile electrice de iluminat. 46. Debitarea materialelor stratificate (pertinax, sticlotextolit, etc). 47. Fabricarea tronsoanelor suport ceramice pentru rezistente utilizate în tehnică de calcul și electronică. 48. Activitatea de service pe platformele de foraj marin. 49. Activitatea de implantare ionică, epitaxie LED, neutralizare ape reziduale pentru apa deionizata, difuzie și procesări chimice, fotogravura, încapsulare în rășini și depuneri electrochimice în industria electronică. 50. Activitatea de turnare a pieselor de schimb din plastudom sau din cauciuc, pe suport metalic. 51. Încărcarea
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
balasturilor pentru corpurile electrice de iluminat. 46. Debitarea materialelor stratificate (pertinax, sticlotextolit, etc). 47. Fabricarea tronsoanelor suport ceramice pentru rezistente utilizate în tehnică de calcul și electronică. 48. Activitatea de service pe platformele de foraj marin. 49. Activitatea de implantare ionică, epitaxie LED, neutralizare ape reziduale pentru apa deionizata, difuzie și procesări chimice, fotogravura, încapsulare în rășini și depuneri electrochimice în industria electronică. 50. Activitatea de turnare a pieselor de schimb din plastudom sau din cauciuc, pe suport metalic. 51. Încărcarea
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
puternice și se realizează pe seama electronilor de valență. Prin formarea de molecule se realizează la atomi configurații electronice stabile. Atomii se pot uni între ei în mai multe moduri, deci legăturile chimice sunt de mai multe tipuri: a )Legă tura ionică (legătură electrovalentă) Formarea legăturii ionice a fost explicată pentru prima oară de către W. Kossel, 1916. O astfel de legătură se stabilește prin transferul electronilor de la atomii elementelor din partea stângă a tabelului periodic, către cei din partea dreaptă a tabelului. În urma acestui
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
electronilor de valență. Prin formarea de molecule se realizează la atomi configurații electronice stabile. Atomii se pot uni între ei în mai multe moduri, deci legăturile chimice sunt de mai multe tipuri: a )Legă tura ionică (legătură electrovalentă) Formarea legăturii ionice a fost explicată pentru prima oară de către W. Kossel, 1916. O astfel de legătură se stabilește prin transferul electronilor de la atomii elementelor din partea stângă a tabelului periodic, către cei din partea dreaptă a tabelului. În urma acestui transfer, atomii se transformă în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
tabelului periodic, către cei din partea dreaptă a tabelului. În urma acestui transfer, atomii se transformă în ioni pozitivi-cationi și ioni negativi-anioni. Între acești ioni cu sarcini electrice de natură contrară se manifestă o atracție care conduce la stabilirea unei legături numită ionică. Spre exemplificare, se redă structura clorurii de sodiu. Ionii, care se formează stabilesc legăturile ionice, obțin în moleculele respective configurații de octet, configurații considerate mai stabile decât al atomilor respectivi. Stabilirea acestei configurații este cunoscută ca regula octetului. Stabilitatea ionilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ioni pozitivi-cationi și ioni negativi-anioni. Între acești ioni cu sarcini electrice de natură contrară se manifestă o atracție care conduce la stabilirea unei legături numită ionică. Spre exemplificare, se redă structura clorurii de sodiu. Ionii, care se formează stabilesc legăturile ionice, obțin în moleculele respective configurații de octet, configurații considerate mai stabile decât al atomilor respectivi. Stabilirea acestei configurații este cunoscută ca regula octetului. Stabilitatea ionilor se micșorează cu cât diferența între numărul sarcinilor nucleare ăZ-și cel al electronilor crește
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prezintă cationii monovalenți urmați ce cei bi-și trivalenți. În seria anionilor, cei mai stabili sunt cei monovalenți, cei biși trivalenți se găsesc în stare solidă. În stare solidă, ionii sunt aranjați într-un anumit mod, regulat, formând rețele cristaline. Moleculele ionice propriu-zise există numai în stare gazoasă, la temperaturi foarte ridicate. În substanțele în stare solidă sau lichidă, ionii au grupați în jurul lor ioni de semn contrar, ceea ce face ca, în aceste stări structura să fie complexă. În stare topită sau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În substanțele în stare solidă sau lichidă, ionii au grupați în jurul lor ioni de semn contrar, ceea ce face ca, în aceste stări structura să fie complexă. În stare topită sau în soluție, ionii se mișcă liberi, independenți. Substanțele cu legături ionice sunt solubile în dizolvanți polari (H2O, alcooli), greu sau insolubile în cei nepolari (hidrocarburi, eter). În stare topită soluțiile prezintă conductibilitate electrică, ionii fiind dirijați către electrodul de sarcină electrică conttrară. Natura legăturii ionice este determinată de mai mulți factori
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mișcă liberi, independenți. Substanțele cu legături ionice sunt solubile în dizolvanți polari (H2O, alcooli), greu sau insolubile în cei nepolari (hidrocarburi, eter). În stare topită soluțiile prezintă conductibilitate electrică, ionii fiind dirijați către electrodul de sarcină electrică conttrară. Natura legăturii ionice este determinată de mai mulți factori: energia de ionizare, afinitatea pentru electroni, dimensiunile ionilor, valența ionilor, polarizabilitatea lor etc. Energia de ionizare numită și potențial de ionizare reprezintă energia care se consumă la îndepărtarea electronilor dintr-un atom în stare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hibridizării de forma d, s, p este același ca în tipurile de hibridizare descrise mai sus. Substanțele formate din molecule covalente sunt insolubile sau greu solubile în solvenți polari, solubile în cei nepolari. Sunt lipsite de conductibilitate electrică. Între legătura ionică și cea covalentă există tenința de interacțiune. Astfel, sunt substanțe care prezintă proprietăți intermediare între cele ionice și covalente. Sunt cazuri în care electrovalența tinde să treacă în covalență -. Astfel, elementele care prezintă posibilități multiple de valență pot stabili legături
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formate din molecule covalente sunt insolubile sau greu solubile în solvenți polari, solubile în cei nepolari. Sunt lipsite de conductibilitate electrică. Între legătura ionică și cea covalentă există tenința de interacțiune. Astfel, sunt substanțe care prezintă proprietăți intermediare între cele ionice și covalente. Sunt cazuri în care electrovalența tinde să treacă în covalență -. Astfel, elementele care prezintă posibilități multiple de valență pot stabili legături ionice în cazul valenței inferioare și covalențe în cazul valenței superioare, ca de exemplu staniul și vanaiul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și cea covalentă există tenința de interacțiune. Astfel, sunt substanțe care prezintă proprietăți intermediare între cele ionice și covalente. Sunt cazuri în care electrovalența tinde să treacă în covalență -. Astfel, elementele care prezintă posibilități multiple de valență pot stabili legături ionice în cazul valenței inferioare și covalențe în cazul valenței superioare, ca de exemplu staniul și vanaiul care în halogenurile stanoasă și vanadoasă, SnCl2, VCl2, prezintă legături ionice iar în cele stanică și vanadică, SnCl4, VCl5 au legături covalente. Numărul maxim
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în covalență -. Astfel, elementele care prezintă posibilități multiple de valență pot stabili legături ionice în cazul valenței inferioare și covalențe în cazul valenței superioare, ca de exemplu staniul și vanaiul care în halogenurile stanoasă și vanadoasă, SnCl2, VCl2, prezintă legături ionice iar în cele stanică și vanadică, SnCl4, VCl5 au legături covalente. Numărul maxim de legături covalente pe care le poate forma un atom nu poate fi prevăzut pe baza unei reguli simple, ca în cazul legăturii ionice-regula octetului. În cazul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
exercită asupra atomilor de H (încărcați electropozitiv) din molecula de apă învecinată. 1.2.2.4. Proprietățile fizico-chimice ale apei Interacțiile dintre apă și diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
electrică egală cu a apei lichide. În apa lichidă salturile protonilor sunt întâmplătoare în spațiu. Transmiterea protonilor prin moleculele de apă legate cu legături de hidrogen, proces numit efect de tunel, are o semnificație biologică deosebită, pentru că ea este faza ionică/moleculară a dezvoltării forței protomotive, leitmotivul energeticii în sistemele vii. Apa este un electrolit slab care disociază puțin pentru a forma ionii H+ și -OH: a)H2O*H+ + HO Constanta de echilibru a reacției(a) este: b) și la 250C
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în soluții apoase diluate nu este în mod esențial diferită de cea a apei pure, această valoare poate fi considerată constantă. Înlocuind valoarea ei și valoarea constantei de echilibru în expresia legii acțiunii maselor obținem: c) Această constantă, PH2O, produsul ionic al apei, exprimă relația concentrațiilor ionilor de hidrogen și hidroxil în soluții apoase. Ea poate fi utilizată pentru a calcula concentrația ionilor de hidrogen în apa pură. În apa pură, la echilibru, concentrația ionilor de hidrogen este egală cu cea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de-a doua egalitate obținem: Prin convenție: f) și g) se definesc așadar ca logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrației ionilor de H+, respectiv HO -. Aceste două noțiuni au fost introduse ca o modalitate de evitare a exprimării concentrațiilor ionice prin numere zecimale diferite( 0,0000001 = 10-7 ) Substituind f) și g) obținem: h) Cum concentrațiaîn apa pură, rezultă că: i) Se consideră că valoarea 7 a pH-ului indică faptul că în soluție concentrația ionilor de hidrogen este egală cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
organici micșorează solubilitatea -prin scăderea constantei dielectrice și micșorarea hidrată rii. În cantitate mare solvenții organici descarcă moleculele proteice și le deshidratează. În soluții apoase proteinele manifestă activitate optică levogiră datorită aminoacizilor constituienți optic activi . 4.3.6.1. Proprietăți ionice Proteinele sunt substanțe macromoleculare cu caracter amfionic. Datorită grupărilor libere amino și carboxil proteinele se comportă ca polielectroliți. Ca și aminoacizii, fiecare proteină se caracterizează prin punctul izoelectric a cărui valoare este în funcție de raportul dintre grupările acide și bazice. Proteinele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ce face legătura cu globina, cealaltă fiind orientată dedesubtul acestui plan și care poate lega o moleculă de apă, oxigen, oxid de carbon sau un anion. Hemul se leagă de globină prin aceste două legături coordinative și încă două legături ionice. Legăturile coordinative se stabilesc între ionul de fier și o moleculă de histidină din catena globinei; legătura situată deasupra planului este directă, cea situată dedesubtul acestui plan se face indirect prin intermediul unei molecule de apă. Celelalte două legături ionice se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legături ionice. Legăturile coordinative se stabilesc între ionul de fier și o moleculă de histidină din catena globinei; legătura situată deasupra planului este directă, cea situată dedesubtul acestui plan se face indirect prin intermediul unei molecule de apă. Celelalte două legături ionice se stabilesc între grupările carboxil și amino aparținând acidului propionic și lizinei din globină. În acest fel molecula globinei formată din patru catene polipeptidice va lega patru molecule de hem. Acestă structură determină labilitatea hemului. Sub această formă ionul Fe2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
-3' fosfodiesterice, iar în lanțul antiparalel prin legături 3'-5' fosfodiesterice. Fiecare catenă polinucleotidică are la capătul 5' un radical fosforic, iar la 3' o grupare OH. Resturile de acid fosforic imprimă ADN un caracter acid, astfel încât poate stabili legături ionice cu proteinele bazice protamine și histone legături care măresc stabilitatea ADN. Prezența legăturilor de H dintre bazele nucleice condiționează ca secvența nucleotidelor dintr-o catenă să determine aranjarea complementară a nucleotidelor într-o catenă pereche. Ca urmare a acestui fapt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]