3,291 matches
-
sintagmatică a comunicării propriu-zise), și, pe de altă parte, intenția comunicativă, maniera de reprezentare a acesteia în plan argumentativ 33, raportarea la contextul referențial și relațional, la situația de comunicare, în general etc. Trimiteri bibliografice Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 63-70 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pedagogie preșcolară și școlară, Volumul I, Timișoara, Editura Aura, 2004 Bibliografie selectivă Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ungrund adînc insondabil dumnezeiesc, si Meister Eckhart cînd a vorbit de Abgrund-ul sufletesc că adînc infinit; vezi la Blake ideea similară de "echilibru sur" în Vala, VI, 194). 16 (I, 191) Gilead / Galaad: (ebr. "stîncos") Regiune muntoasă la est de Iordan, care se extinde pînă spre nordul Mării Moarte. 17 (I, 191) Hermon: Cel mai înalt munte din Palestina (se află în lanțul munților Anti-Liban). Piscul sau înzăpezit delimitează hotarul de nord-est al Palestinei. 18 (I, 193) Noon însemna inițial "oră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Irimia, Magdalena Vulpe. Tema volumului din 1978, Perspective în cercetarea literară, cuprinde articole despre principalele direcții ale criticii literare, semnate de Ștefan Avădanei, Petru Ursache, Constantin Pavel, Petruța Pușcașu (Spânu), Mariana Ionescu. Colaborează cu studii de lingvistică G. Ivănescu, Iorgu Iordan, G. Gafițeanu, M. Zdrenghea, Leon Levițchi, Al. Andriescu, G. Istrate, V. Arvinte; cu articole de istorie, critică și teorie literară - Al. Dima, Const. Ciopraga, Th. Simensky, Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
a comentat-o printre primii extrem de elogios în chiar primul număr al revistei „Rânduiala”. SCRIERI: Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001. Repere bibliografice: D.C. Amzăr, DCS, 185-186; Datcu, Dicț. etnolog., III, 14-15; Iordan Datcu, D.C. Amzăr în scrisori către Grigore Nandriș, ALA, 2001, 556; Popa, Ist. lit., I, 778; Jean Dumitrașcu, „Gând, cuvânt și faptă românească”, ARG, 2002, 7. N.Fl.
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Călin, Leon Levițchi, Victor Hanea, T. Vianu (O problemă a periodizării Renașterii, 1959), Ana Cartianu, Valeria Alcalay, Eugen Cizek; cu studii de lingvistică, poetică și stilistică - Gr. Brâncuș, Valeria Guțu Romalo, N. Condeescu, Al. Graur, Pandele Olteanu, Lucia Wald, Iorgu Iordan, Edith Iarovici, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, Gabriela Pană-Dindelegan, Melania Florea, N. Constantinescu. C.A.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Oprescu, Probleme românești de artă țărănească (t. IX, 1939); Nichifor Crainic, „Anul 1840”. 100 de ani de când apărea în „Dacia Literară” poezia lui Grigore Alexandrescu (t. X, 1941); C. Tagliavini, O psaltire românească necunoscută din 1748 (t. XI, 1942); Iorgu Iordan, O disciplină lingvistică nouă: fonologia (t. XI, 1942) etc. Discursurile de recepție publicate în acest interval acoperă un perimetru larg de preocupări: George Enescu, Despre Iacob Negruzzi și despre intrarea muzicii la Academia Română, cu un răspuns de G. Țițeica (1933
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
fondul unei priviri orientate nesmintit spre Răsărit. Câteva titluri de studii sunt suficient de edificatoare: Pușkin, făclie peste vremuri (A. Toma), Perspective deschise creației literare de planul stalinist de transformare a naturii (Geo Bogza), Influențe rusești asupra limbii române (Iorgu Iordan), Despre clasificarea științelor (B. M. Kedrov). Limbajul academic e infestat de expresii aparținând limbajului de lemn al propagandei staliniste: „dușman de clasă”, „luptă de clasă”, „gloriosul popor rus”, „omul sovietic” ș.a.m.d. A.A.R. se transformă spectaculos într-un
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Unirea Principatelor (Andrei Oțetea), Gh. Bariț. Cuvânt comemorativ la 150 de ani de la nașterea sa (David Prodan) ș.a. Volumul XII, din 1962, reproduce discursurile rostite cu ocazia primirii în Academie a scriitorului guatemalez Miguel Angel Asturias (cuvânt introductiv de Iorgu Iordan). Opera scriitorului este prezentată de Zaharia Stancu și Eugen Jebeleanu, iar cuvântul de răspuns al acestuia este completat de o comunicare privind contribuția pe care romanul o aduce sociologiei. Volumul XVI, din 1966, este unul aniversar (centenarul Academiei), însoțit de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
o foarte lungă întrerupere”. Preocuparea prioritară a publicației este „elaborarea tratatului de Istoria limbii române”. La secțiunea de lingvistică publică Ion Coteanu, Alexandru Niculescu, Al. Graur, Mioara Avram, Valeria Guțu Romalo, Tatiana Slama-Cazacu ș.a. Studii de folcloristică semnează Adrian Fochi, Iordan Datcu, iar de literatură, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Anghelescu, D. Vatamaniuc. Un eveniment notabil în direcția efortului de emancipare de sub tutela ideologiei și de orientare a cercetării pe un teritoriu al profesionalismului îl reprezintă simpozionul Limbajul criticii literare, organizat
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Mihai Timofte (istorie), C. Turcu, Rodica Eugenia Anghel (arhivistică), Gh. Sibechi (genealogie), Sergiu Pavlicencu (literatură spaniolă) ș.a. Revista a aniversat, totodată, prin studii sau articole de înalt nivel științific, personalități ale învățământului universitar și ale cercetării științifice ieșene, precum Iorgu Iordan, Petru Caraman, Al. Dima, N. I. Popa, V. Harea, a publicat numere omagiale, închinate centenarelor Lucian Blaga, Ion Barbu, N. I. Popa sau sărbătoririi profesorului Const. Ciopraga, și numere tematice dedicate comparatismului românesc ori dicționarelor literare. Un caracter special au tomurile XXXII
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Tiktin. Printre colaboratorii rubricilor științifice s-au numărat Gr. Cobălcescu, A. D. Xenopol (cu studii de istorie și istorie literară), Gr. Buțureanu, Gh. Ghibănescu, I. Tanoviceanu, H. Tiktin, N. Iorga, Gr. Goilav, G. Bogdan-Duică, I. Găvănescul, A. Philippide, Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Augustin Scriban. Articole de critică literară au publicat A. D. Xenopol, N. Iorga, Gr. I. Alexandrescu, Ov. Densusianu, D. A. Teodoru, V. Hulubei și Emil Gârleanu, iar N. Vaschide și Șt. Popescu, mai multe cronici dedicate artelor plastice. Versuri au dat A. D
ARHIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285447_a_286776]
-
Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și introd. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Gh. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și pref. I. Mușlea, București, 1966; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; Iosif Cioca, O sută
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
AIIAI, 1984, p. 100 și urm. Holban Th., ˝Popii˝ și Biserica românilor din Polonia, în Arhiva, Iași, 1931, p. 25-30. Horedt K., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII, București, 1958. Iordache G., Ocupațiile tradiționale pe teritoriul României, București, 1997. Iordan I., Toponimia românească, București, 1963. Iorga N., Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București, 1899. Idem, Inscripții din bisericile României, București, 1905. Idem, Câteva date despre cronicile și tradiția noastră istorică, în AARMSI, 38, 1910-1911, p. 129-146. Idem, Acte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi o publicație de nivel național. În chiar primul număr, pe lângă ieșenii Otilia Cazimir (poezie), Nicolae Barbu, Ștefan Oprea, Mircea Radu Iacoban, Ioan Constantinescu, Adi Cusin, Mihai Drăgan (la „Cronica literară”), se disting semnăturile lui Adrian Marino (Cluj) și Iorgu Iordan (București), ambii foști ieșeni, iar în numerele imediat următoare sunt prezenți Demostene Botez, Aurel Rău, Dumitru Radu Popescu ș.a. În decursul deceniilor, C. și-a creat un profil propriu. Poeții cultivați de revistă sunt în general din Moldova (Iași, Bacău
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
Ion Taloș, „Mitos și epos”, TR, 1985, 44; Ioana Bot, Mihai Coman, „Mitos și epos”, AAF, 1987; Sanda Cordoș, Mihai Coman, „Mitologie populară românească”, AAF, 1987; Valeriu Cristea, „Mitologie populară românească”, RL, 1987, 1; Țeposu, Istoria, 170-171; Muthu, Cântecul, 28-34; Iordan Datcu, „Bestiarul mitologic românesc”, RL, 1997, 41; Marius Radu, „Bestiarul mitologic românesc”, „Altarul Banatului”, 1997, 46; Petraș, Panorama, 207-209. I.D.
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
CONSTANTINESCU, Clitus (5.III.1905, Agighiol, j. Tulcea - 20.I.1977, București), prozator, poet și eseist. Este fiul Ecaterinei și al lui Iordan Constantinescu, învățători. După ce urmează la Iași școala primară și Liceul Național, trecându-și bacalaureatul în 1926, C. se înscrie la Universitate și obține licența în filosofie (1929) și în drept (1931); termină și Seminarul Pedagogic Universitar (1935), fiind unul dintre
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
prima pagină continuă să apară editoriale pe probleme de actualitate, articole de semnificație politico-ideologică privind aspecte și evenimente din diverse domenii de activitate intelectuală, semnate de C. I. Parhon, Traian Săvulescu, Mihai Ralea, Ilie Murgulescu, Constantin Daicoviciu, Emil Condurachi, Iorgu Iordan, Al. Graur, de Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Gh. Vrânceanu, Nicolae Teodorescu, Mircea Malița, Ștefan S. Nicolau, Horia Hulubei, Costin Murgescu, G. Oprescu, Tudor Vianu, Petru Comarnescu, Eugen Schileru, Ion Frunzetti, Henri Wald, Ion Șahighian, Alfred Mendelsohn, Valentin Silvestru, Sorana Coroamă
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
dublului limbaj. La Facultatea de Filologie din București, unde vine în 1952, în plină teroare stalinistă, tânărul arădean întâlnește o altă lume, dar cu aceeași frică teribilă intrată în oase ca frigul. În amfiteatre apar mari profesori (Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti), dar și numeroși impostori de care studenții râd pe înfundate. Au loc, aproape ritualic, „ședințe de demascare”, și cu cât se apropie celebrul „moment al repartizărilor”, cu atât zelul revoluționar al unora crește în proporție geometrică. O confesiune
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ierunca, Dimpotrivă, 150-156; Lovinescu, Unde scurte, V, 75-80; Dicț. esențial, 175-177; Manolescu, Lista, III, 36-46; Popa, Ist. lit., II, 1089-1090; Centenar Șerban Cioculescu, RL, 2002, 35 (semnează Nicolae Manolescu, C. Rogozanu, Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Iordan Datcu, Barbu Cioculescu); Simion, Genurile, 46-55. E.S.
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Introducere în istoria culturală a județului Teleorman, Alexandria, 2002. Ediții: Paisprezece poeți din Sud, Alexandria, 2001; Unsprezece prozatori din Sud, Alexandria, 2001; Șase publiciști din Sud, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Prietenii mei scriu versuri, LCF, 1996, 15; Iordan Datcu, Eminescu și Teleormanul, ALA, 2000, 526. I.D.
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
caracterul unei opere științifice”). SCRIERI: Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909. Culegeri: Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]