1,406 matches
-
pe arborii județului baștinal, te-or făcut rectorul "Antitezelor"!). Una la mână: Dacă acceptăm speculara ta metaforă in praesentia, apoi în oglinda-capcană or pătruns mai cu seamă Muntenii, ceva Ardeleni și prea puțini Moldavi, reținuți, aceștia, în mrejele Pescarului din Ipotești, unde consumă balade populare și se îmbată cu gloria trecutului idilizat. Or... eu găsesc ușure că nu s-au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
paradisiac și așa va rămâne pentru totdeauna ... Hușul este un loc binecuvântat de la Dumnezeu, din punctul meu de vedere, și din pricina marilor personalități pe care le-a dat acest ținut. Consider Hușul unul din locurile consacrate ale românismului, ca și Ipoteștii sau Lăncrămul, un loc capabil să producă și în viitor mari personalități harismatice care să salveze poporul român”. În 1989, scriitorul Costache Olăreanu, vizitând Hușii, privea cu admirație „înălțimile verzi troienite de culori”. În „orașul dintre vii”, între cele patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu fusese interesat de fondul ideatic al poeziei când declara, în 1931, în Buletinul "Mihai Eminescu", cu tot aplombul: "la Eminescu, este așadar o fată frumoasă, nebună, iubitoare. Despre infinit, despre alte înțelesuri, nici vorbă. Iubita era de la sat, de la Ipotești (...) Floare este o floare lirică fără nici un Novalis". Aflăm aici meteahna dintotdeauna a sursologilor care descoperă, prin cine știe ce înscrisuri vechi, câte un element de realitate concretă ce li se pare de o importanță fundamentală în datarea cutărei sau cutărei opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca fiind femeia pe care poetul o cântă/descrie în Scrisoarea IV ca și în Scrisoarea V, "având-o ca protagonistă" (Cleopatra Poenaru Lecca. Câte ceva despre dubla figură a scenariului actual de creație eminescian); pe larg, reia cazul fetei de la Ipotești de care fusese îndrăgostit copilul Eminescu, descoperire datorată lui G. Bogdan-Duică și atestată de I. Roșu în Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu, Ștefan Ion Ghilmescu ajungând la concluzia că ""copilul iubit" al poetului va apare prin această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana; 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe lângă plopii fără soț", printre căsuțele albe unde "ramuri bat în geam...", în vechiul decor provincial, atât de familiar spiritului nostru, care evocă tihnitele orașe ale Moldovei. Dar după cum "Codrul" lui Eminescu nu e decât codrul copilăriei lui, pădurea de la Ipotești crescută și idealizată în imaginația lui de poet, tot așa dintre orașe, Iașul pare singurul care a vorbit sufletului lui. I-a vorbit, nu numai prin poziția sa încântătoare, dar mai ales prin atmosfera și prestigiul de capitală decăzută, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Zilele Universității „Al.I. Cuza“ Iași, 26 octombrie 2006; „Diploma Universității de Stat din Moldova“, la cea de a 60-a aniversare a fondării sale, Chișinău, 6 noiembrie 2006; Diplomă la dezbaterea cu tema „Este Eminescu cel mai mare român?“, Ipotești, 13 iunie 2006. A susținut, în ani, sute de conferințe și comunicări la Veneția, Botoșani-Ipotești, Iași, Chișinău, Brăila, Putna ș.a. Prof. univ. dr. Dumitru Irimia a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la 3 iulie 2009 și a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
un secol de la moartea celui comemorat. Și ca absurdul să fie desăvârșit, țin să precizez că fotografia înlocuitoare (profanatoare) nu avea nici cea mai mică legătură cu evenimentul. Să-l fi înfățișat cel puțin pe băgărețul personaj în fața casei de la Ipotești (dacă o fi călcat vreodată pe acolo), sau lângă statuia Poetului, depunând cuviincios o floare... Nici vorbă însă de așa ceva! Fotografia îl înfățișa purtând acel imbecilizant chipiu fals proletar, oprit la marginea unui lan de grâu, înconjurat de câțiva „specialiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
oferit premii, s-au distribuit cărți și insigne. Revedere În anul 2004. 1-3 -VII Pelerinaj la Mănăstirea Putna a unui colectiv de 44 persoane din orașiul Edineț (Hotin). Ceremonial de bun venit la punctul de frontieră Stânca Costești. Vizită la Ipotești, Suceava, Putna, Moldovița, Voroneț, Dragomirna. 3-5-VII Participare la Serata literară a poetei Leonida Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa În memoria românilor de pretutindeni la care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
00/325643 Strict Secret Data 24.06 1986 Ex. Unic UM 0625/372 ALECU Ora 19,45 A o sună pe... și după ce se interesează ce mai face, îi spune că a văzut un articol interesant în "România Literară" despre Ipotești... Discută despre familie și despre fiicele ei, care urmează să dea examene la facultate. A se interesează când o să plece... în excursie. Aceasta îi răspunde că nu știe încă, iar A o anunță că el va pleca în jur de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Cernăuți, 1942), la afirmația mea analitică cum că Eminescu cunoștea pe economistul List, găsește în mss. și articole probe directe. Același (Despre Aglae Eminescu, sora preotului, Cernăuți, 1943) oferă date precise și documente despre Aglae: născ. 7 mai 1852, la Ipotești, logodită cu Drogli în 1870, căsătorită cu el la 7 ianuar 1871, văduvă la 10-11/22 noiembrie 1887, trecută la catolicism la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noiembrie 1887, trecută la catolicism la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii:* Victoria - 21 martie/12 aprilie 1872 † 24 aprilie/15 mai 1874, difterie; Gheorghe -* 15 aprilie 1874, Ipotești; Ioan -* 23 noiembrie 1875, Ipotești. Despre Șerban Eminescu Acad. Rom. a căpătat documente noi. C. Stamati ar fi citit poezii moldovenești la generalul Bologovski, de față fiind Pușkin. Poetul rus s-ar fi amuzat de ciudata fonetică a limbii romîne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii:* Victoria - 21 martie/12 aprilie 1872 † 24 aprilie/15 mai 1874, difterie; Gheorghe -* 15 aprilie 1874, Ipotești; Ioan -* 23 noiembrie 1875, Ipotești. Despre Șerban Eminescu Acad. Rom. a căpătat documente noi. C. Stamati ar fi citit poezii moldovenești la generalul Bologovski, de față fiind Pușkin. Poetul rus s-ar fi amuzat de ciudata fonetică a limbii romîne: "...Ce armonie este în "Ciface
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o scrisoare de răspuns, din care lipsește, însă, absolut orice referire, cât de aluzivă, la „capitalul mobil” ori la vizita tatălui ei la București. E ca și cum n-ar fi citit fraza subliniată...” (p.75) Titu Maiorescu răspunde scrisorii Hariettei din Ipotești, 7 martie 1884, în care i se cer relații despre locul și starea în care se află Mihai Eminescu. Citești la Călin L. Cernăianu și nu-ți vine să crezi. Cum așa?! Dar scrisoarea de răspuns a Hariettei la această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a Hariettei la această epistolă e de față, iar peste câteva pagini Călin L. Cernăianu chiar redă un fragment din ea. Este locul cunoscut unde Harietta povestește ce s-a întâmplat imediat după înmormântarea lui Gheorghe Eminovici. Redau în întregime: Ipotești, 1884, Marte, 18/30 Stimate Domnule Maiorescu Primiți sincera mea mulțumire pentru scrisoarea din 14 Martie a.c. și mă grăbesc a vă comunica următoarile. Sunt deja 2 luni trecute de când au murit tatăl meu. La înmormântarea lui au fost de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mătușile și toți casnicii,în fine, satul, întreg. Deci eu vă rog din inimă și suflet a vă adresa la fratele meu Matei, care este obligat a-l ține, luându-i toată partea lui. Eu sunt singură, pribeagă, deoarece în Ipotești au intrat deja posesorul cel nou și eu mă văd nevoită a mă depărta pe lângă o mătușă la mănăstire. Nu-mi ține Vă rog de rău, că nu m-am interesat de fratele meu Mihai, dară necontenita sufirință de timp
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de lucru, în fond), argumentată, însă, iarăși incorect: „Epistola în discuție este ciudată și în ceea ce privește grafia. În mod cert, ea nu a fost scrisă de mâna Hariettei. Întrucât, potrivit datelor trecute în capul primei pagini pare a fi concepută la Ipotești, unde atunci nu exista o a treia persoană care să i-o pună pe hârtie, este posibil ca această scrisoare să constituie ultimul document scris de fratele ei Nicu înainte de a-și face testamentul și de a explica sumar ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fals comis cu un scop anume.” (p. 85) Repet: Nicu Eminovici a murit la 7 martie; 9 martie este datat actul de deces unde scrie „mort alaltăieri pe la ora șapte și jumătate a.m. În casa sa din Com. Cucorăni, Cotuna Ipotești, prin împușcare de sine însuși.” De ce mută autorul gestul sinuciderii cu două zile? Simplu: pentru că la 730 dimineața e greu să demonstrezi că Nicu ar fi scris mai întâi, în numele surorii sale, lui Titu Maiorescu iar apoi s-ar fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai întâi, în numele surorii sale, lui Titu Maiorescu iar apoi s-ar fi împușcat. Și apoi, în actul de deces nu este trecută Harietta ca martoră, ci doi vecini, Costache Cărăușu și Ioan Lăzăreanu. Reiese că Hanrieta nu era în Ipotești? (Scrisoarea „pare a fi concepută în Ipotești”, ne asigură Călin L. Cernăianu într-una din extrem de rarele clipe de îndoială ale sale). Din simplă curiozitate consultăm actul de deces al lui Gheorghe Eminovici, datat 9 ianuarie 1884: aici sunt trecuți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Maiorescu iar apoi s-ar fi împușcat. Și apoi, în actul de deces nu este trecută Harietta ca martoră, ci doi vecini, Costache Cărăușu și Ioan Lăzăreanu. Reiese că Hanrieta nu era în Ipotești? (Scrisoarea „pare a fi concepută în Ipotești”, ne asigură Călin L. Cernăianu într-una din extrem de rarele clipe de îndoială ale sale). Din simplă curiozitate consultăm actul de deces al lui Gheorghe Eminovici, datat 9 ianuarie 1884: aici sunt trecuți ca martori alți doi vecini, Ioan Razanu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să fie din familie Călin L. Cernăianu, care vorbește cu majusculă despre Lege, care aduce precizări în atâtea alte chestiuni de interes acum „o dă pe probabil”, ca să-i imit jargonul părând a crede chiar că Hanrieta nu era la Ipotești în 7 martie, la moartea lui Nicu. Relațiile despre testament sunt luate, cum ne dăm seama, din scrisoarea Hariettei, iar îndoiala asupra mâinii care a scris nu-și avea rostul pentru că George Muntean a specificat la editarea actului că nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Maiorescu a preluat complet, numai de facto însă, tutela asupra poetului - estimând că este abandonat de tatăl său și că fratele Matei este „țicnit” cum înțelege Clara. Există situația oare-cum similară a lui Nicu Eminovici, celălalt fiu grav bolnav de la Ipotești, pe care Gheorghe Eminovici, el însuși grav bolnav, vrea să-l abandoneze în București, chiar la Șuțu. Prin „îngrijirea morală” nu se înțelege strict grija juridică dar se presupune. Oricum ar fi, Gheorghe Eminovici a venit în București și este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
l-a lămurit, cerându-i să nu se bage?! Dacă e să încercăm o rezolvare în sens psihologic (dar psihologia poate explica lucrurile, nu spune cauza lor...), trebuie să ne gândim tot la celălat fiu al Căminarului, la bolnavul de la Ipotești, Nicu Eminovici, care își va lua zilele în primăvara următoare. Prietenii lui Eminescu știau despre poet că la 28 iunie 1883 trebuia să facă urgent rost de o sumă importantă de bani și să alerge la Ipotești să-și ajute
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la bolnavul de la Ipotești, Nicu Eminovici, care își va lua zilele în primăvara următoare. Prietenii lui Eminescu știau despre poet că la 28 iunie 1883 trebuia să facă urgent rost de o sumă importantă de bani și să alerge la Ipotești să-și ajute fratele căzut brusc în criză. Criza durează, la ea se adaugă a lui Mihai însuși: ce să facă bătrânul Gheorghe Eminovici cu doi fii bolnavi și cum să-l scoată pe unul de la Șuțu, când dorește să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]