3,806 matches
-
accentuate ale structurilor cardiace și creșterii sensibilității cordului la variațiile umorale ale electroliților. Cauzele multiple ale anomaliilor electrice ale inimii sunt redate în tabelul II. Principalele cauze ale aritmiilor cardiace la subiecții cu insuficiență renală cronică sunt reprezentate de cardiopatia ischemică și de hipertrofia ventriculară stângă/ cardiomiopatia uremică. Aceste entități clinice sunt caracterizate prin importante modificări morfo- și fiziopatologice care afectează în multe cazuri și țesutul excito-conductor. Mecanismele patogenice și clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe larg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cronică sunt reprezentate de cardiopatia ischemică și de hipertrofia ventriculară stângă/ cardiomiopatia uremică. Aceste entități clinice sunt caracterizate prin importante modificări morfo- și fiziopatologice care afectează în multe cazuri și țesutul excito-conductor. Mecanismele patogenice și clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe larg în alte capitole ale acestui volum. De fapt, geneza aritmiilor cardiace la subiecții renali este determinată în cele mai multe cazuri de interacțiunea unor multipli factori aritmogeni. Dintre afec]iunile pacienților dializați, aritmiile cardiace reprezintă o importantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ale ritmului cardiac se adaugă și condițiile date de către ședința de hemodializă, caracterizată prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hemodializă, caracterizată prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor cardiace în populația renală sunt multiple, roluri determinante fiind atribuite cardiopatiei ischemice, hipertrofiei ventriculare stângi și variațiilor electrolitice în cursul ședințelor de hemodializă. Tipuri de aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
miocardice și o augmentare a procesului de fibroză intramiocardică la pacienții cu uremie cronică, aceste procese putând contribui semnificativ la riscul aritmogen [Mall et al., 1990; Amann et al., 1998]. Având în vedere istoria naturală a HVS și a cardiopatiei ischemice la pacienții renali, se poate presupune că riscul crescut de aritmii ventriculare debutează o dată cu inițierea bolii renale cronice. Pacienții hipertensivi cu hipertrofie ventriculară stângă prezintă un risc de moarte subită de 10 ori mai mare decât hipertensivii fără HVS. Mayet
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale, cât și la pacienți cu uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare [Breithardt et al., 1989; Amann et al., 1994]. Propagarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu subiecții sănătoși. Acești parametri cresc în perioada imediat postdialitică la niveluri comparabile cu cele constatate la pacienții non-renali cu infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii conchid că pacienții hemodializați, în special cei cu ateroscleroză coronariană sau HTA, prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare potențial fatale. Aceste concluzii sunt susținute de către studiile altor autori [Loerincz et al., 1999; Cupisti
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling et al., 1993], rezultatele pot fi extrapolate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de 58 de ani) dintr-un centru britanic cu 36 de hemodializați din Centrul de Dializă Iași cu vârsta medie de 42 de ani. 20% dintre subiecții britanici și 25% dintre cei români au prezentat PVT. Vârsta și prezența cardiopatiei ischemice clinic manifeste s-a corelat pozitiv cu prezența PVT. în schimb, nivelurile tensionale, durata substituției funcției renale, calitatea dializei și nivelurile PTH nu au prezentat un efect independent asupra anomaliilor detectabile prin SAECG. Singurul factor care s-a corelat independent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la subiecții hemodializați. Pacienții hemodializați cu PVT sunt mai vârstnici și prezintă disautonomie vegetativă mai exprimată. în ansamblu, la pacienții renali (dializați și transplantați), potențialele ventriculare tardive au fost mai frecvente la bărbați, la vârstnici și la cei cu boală ischemică coronariană cunoscută. Aritmiile maligne și moartea subită sunt evenimente cardiovasculare relativ frecvente la pacientul renal. Aceste cauze importante de deces la subiecții cu uremie cronică au ca substrat anomalii morfologice și funcționale importante și frecvente (hipertrofia ventriculară, fibroza miocardică, hipervolemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții hemodializați, și perioada dialitică, și pe cea imediat postdialitică. Tratamentul aritmiilor la pacienții renali Tratamentul ideal al tulburărilor de ritm este cel profilactic. Combaterea factorilor de risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de filtrare glomerulară se asociază cu o creștere a mortalității, dar și a evenimentelor cardiovasculare non-fatale, cu 10%. Disfuncția renală a reprezentat în acest studiu un factor de risc independent de reinfarctare, decompensare cardiacă, stop cardiac și accident vascular cerebral ischemic. Aceste date pot fi ușor înțelese dacă se ia în considerare faptul că, la pacienții cu infarct miocardic acut, simpla prezență a unei disfuncții renale ușoare crește riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă după evenimentul coronarian acut cu 86%, față de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2002] și 40% [studiul HEMO, Cheung et al., 2004]. La pacienții nou incluși în programul de substituție cronică a funcției renale, prevalența ICC este, conform datelor United States Renal Data System, de 40%, depășind orice altă afecțiune cardiovasculară, inclusiv cardiopatia ischemică. De altfel, acest fenomen este explicabil în mare parte prin creșterea constantă a mediei de vârstă a populației dializate, ca și prin augmentarea constantă, o dată cu vârsta, a incidenței și prevalenței cardiopatiei ischemice, principala cauză a ICC atât la populația generală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
40%, depășind orice altă afecțiune cardiovasculară, inclusiv cardiopatia ischemică. De altfel, acest fenomen este explicabil în mare parte prin creșterea constantă a mediei de vârstă a populației dializate, ca și prin augmentarea constantă, o dată cu vârsta, a incidenței și prevalenței cardiopatiei ischemice, principala cauză a ICC atât la populația generală, cât și la cea renală. O analiză mai detaliată a evoluției istoriei naturale a ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a evoluției istoriei naturale a ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre subiecții incidenți în dializă suferă de ICC, factorii determinanți fiind vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat și a cardiopatiei ischemice. Un sfert dintre subiecții dializați fără disfuncție cardiacă la inițierea dializei vor dezvolta disfuncție de pompă în următoarele 41 de luni, factorii de risc fiind reprezentați de vârsta înaintată, prezența anemiei renale, a hipoalbuminemiei (marker al malnutriției) și disfuncția sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Timpul de dializă pare a se corela pozitiv cu reducerea fracției de ejecție [London și Parfrey, 1997]. Factorii responsabili pentru remodelarea ventriculară sunt incomplet elucidați, dar este cel mai probabil să cuprindă o interrelație cronică între boala cardiovasculară (HTA, boala ischemică coronariană etc.) și factori specifici IRC terminale (mediul uremic, anemia renală). Factori de risc clasici pentru insuficiența cardiacă Hipertensiunea arterială. în populația non-renală, HTA este un factor recunoscut în dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei dilatative [LØvy et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și a cardiomiopatiei dilatative [LØvy et al., 1996]. Același lucru este valabil și în uremia cronică, unde HTA se asociază cu alți factori în dezvoltarea HVS și a dilatației ventriculului stâng vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
peretelui rămâne anormal de ridicată. în consecință, procesele remodelative continuă, rezultând insuficiența circulatorie. Supraîncărcarea de volum și edemul pulmonar Creșterea volumului total este cel mai frecvent factor precipitant al edemului pulmonar acut la pacienții cu uremie cronică. O dată ce un eveniment ischemic a fost exclus, ultrafiltrarea este suficientă pentru tratamentul decompensării cardiace stângi. Datele unui studiu american relevă că 70% dintre pacienții cu uremie cronică tratați în urgență pentru edem pulmonar acut (EPA) au putut fi externați după aplicarea ultrafiltrării , neprezentând alte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
funcție renală normală. Riscul de ICC de novo se menține și la distanță de transplantul renal; la 7 ani de la primirea grefei renale, incidența ICC de novo este de 1,26 la 100 de pacienți-an, similară cu cea a cardiopatiei ischemice de novo, iar riscul de deces este augmentat cu 78% la acești pacienți [Rigatto et al., 2002]. În comparație cu populația generală din cohorta Framingham, incidența ICC a fost net crescută, spre deosebire de boala coronariană la subiecții transplantați renal, similară celei din populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
blocantelor calcice non-dihidropiridinice prezintă efecte cardiodepresante și trebuie oprite [Murphy, 2003]. Tratamentul disfuncției diastolice la pacientul renal este mai puțin definit; în general, trebuie eliminate cauzele declanșatoare/favorizante, în primul rând controlul agresiv al TA și tratamentul adecvat al cardiopatiei ischemice. Nitrații și beta-blocantele cu acțiune lungă sunt în general indicați în această situație. Extrem de importante sunt investigarea și tratarea promptă a factorilor precipitanți/agravanți ai insuficienței cardiace congestive. Anemia este prezentă la cel puțin o treime dintre pacienții cu insuficiență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
protocol standard, fiind vorba de pacienți cu DZ tip 1 cu vârsta medie în momentul studiului de circa 40 de ani. În figura 1 este ilustrată distribuția prevalenței bolii cardiovasculare în centrele participante la studiul EURODIAB. Insulinorezistența și boala cardiacă ischemică. În patogeneza diabetului zaharat de tip 2 există încă multe aspecte insuficient clarificate, dar cel puțin două aspecte metabolice fundamentale sunt descrise ca având rol esențial: alterarea secreției de insulină din celulele beta-pancreatice și insulinorezistența tisulară. Încă din 1988, s-
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
între ateroscleroză și insulinorezistență a fost demonstrată în studiul Insulin Resistance Atherosclerosis Study (IRAS) (48). Diabetul și ateroscleroza. Diabetul reprezintă un factor de risc independent pentru patologia aterosclerotică. Într-adevăr, toate manifestările clinice majore ale acesteia, boala cerebrovasculară, boala coronariană ischemică, boala vasculară periferică apar cu o incidență crescută la pacienții cu diabet zaharat, pe fondul unui fenomen de ateroscleroză prematură și extensivă. Cu toate acestea, cardiomiopatia diabetică pare să joace și ea un rol important în apariția disfuncției miocardice și
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
independent de prevalența de fond a aterosclerozei (35). Recent, Dabelea și colaboratorii(Diabetes 52: 2833-2839, 2003) au identificat insulinorezistența ca un factor important în calcifierea arterelor coronare, înregistrată mai frecvent la femeile cu T1DM față de bărbații cu aceeașsi boală. Boala ischemică cardiacă. O serie de studii au arătat că pacienții cu diabet zaharat prezintă un risc de două până la trei ori mai mare de mortalitate cardiovasculară decât pacienții nediabetici (5). Creșterea riscului relativ este mai mare la femeile diabetice decât la
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
iar pentru pacienții cu DZ, această creștere este mai accentuată (fig. 3). 1. 3. Cardiomiopatia diabetică Denumirea de cardiomiopatie diabetică a fost propusă de internistul danez Lundback în 1954 și atribuia inițial susceptibilitatea crescută a diabeticilor de a dezvolta boala ischemică cardiacă unei forme de afectare miocardică specifică diabetului. Se știe însă că cea mai frecventă cauza de deces la pacienții diabetici este boala cardiacă ischemică și nu cardiomiopatia, dar insuficiența cardiacă - manifestare finală a alterării funcției contractile miocardice, este mai
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]