2,142 matches
-
care acționează la nivelul unui receptor de la nivelul celulei tubulare renale anormale de la nivelul zonei degenerate chistic (5). Consecința acestor mecanisme este o creștere a potențialului de a secreta renina, care, în condițiile în care apare și agentul declanșator (respectiv ischemia determinată de chiști), se exprimă intens. Există o corelație statistică între dimensiunile mari ale rinichilor (determinate de numărul și diametrul chiștilor) și apariția HTA (6). Aceasta i-a determinat pe mulți autori să considere că factorul de inițiere a HTA
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de numărul și diametrul chiștilor) și apariția HTA (6). Aceasta i-a determinat pe mulți autori să considere că factorul de inițiere a HTA în ADPKD este exclusiv (?) hipersecreția de renină determinată de compresiunea vaselor renale de către chiștii renali, cu ischemie consecutivă. Există însă studii mai recente care arată că HTA este prezentă și la copilul cu ADPKD (7) care prezintă o formă discretă de polichistoză și chiar la membri ai familiilor afectate care nu au încă polichistoză (dar care probabil
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
7) care prezintă o formă discretă de polichistoză și chiar la membri ai familiilor afectate care nu au încă polichistoză (dar care probabil moștenesc gena). Aceasta aduce în discuție, categoric, și alte mecanisme de inițiere a HTA în ADPKD în afara ischemiei prin chiști: poate secreția aberantă de renină care se manifestă numai la unii indivizi (în contextul de expresivitate variabilă a bolii), poate alte mecanisme. Aceste mecanisme ar trebui luate în discuție în mod special pentru hipertensivii ADPKD cu rinichi paucichistici
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Dat fiind însă faptul că cel mai frecvent HTA survine la cei cu mase renale mari, se poate lua în considerație următoarea secvență patogenică: prezența chiștilor renali compresiune pe vasele din parenchim sclerozarea glomerulilor nefronilor vecini comprimați îngroșarea peretelui vascular ischemie parcelară a țesutului renal (=presiune redusă în vasele comprimate) declanșarea autoreglării circulației renale secreția reactiv crescută de renină presiune dependentă activarea axului renină-angiotensină-aldosteron în funcție de varianta patogenică, este de dorit un agent terapeutic care să acționeze în sensul creșterii nivelului de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în timp ce omul tânăr prezintă deseori HTA, și încă din copilărie. în mod speculativ, se poate face însă următorul comentariu: poate că omul tânăr care prezintă polichistoză renală importantă, dar care nu dezvoltă HTA, manifestă și el această toleranță crescută la ischemie a parenchimului renal. Revenind la relația ischemie renală hipertensiune arterială, trebuie să precizăm că degenerescența chistică afectează doar 1% dintre nefronii celui cu ADPKD. în aceste condiții, înseamnă că există porțiuni de parenchim degenerat chistic, porțiuni de parenchim din vecinătatea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reninemiei, pe care au găsit-o normală la hipertensivii ADPKD (6, 9). Această constatare a determinat considerarea HTA din ADPKD ca hipertensiune Goldblatt tip un rinichi (6). Rinichiul cu polichistoză este considerat ca suferind difuz, uniform, și în întregime în urma ischemiei determinate de chiști, generând HTA ca și stenoza de arteră renală bilaterală. în acest tip de hipertensiune, dozarea reninei, angiotensinei și aldosteronului sunt normale. Explicație: creșterea concentrației acestora a existat în perioada de inițiere a HTA, când ischemia a determinat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
întregime în urma ischemiei determinate de chiști, generând HTA ca și stenoza de arteră renală bilaterală. în acest tip de hipertensiune, dozarea reninei, angiotensinei și aldosteronului sunt normale. Explicație: creșterea concentrației acestora a existat în perioada de inițiere a HTA, când ischemia a determinat stimularea sintezei de renină. Intrarea în acțiune a axului menționat a determinat retenția de sare și apă, care au crescut volumul extracelular și în acest fel au restabilit presiunea de perfuzie normală a rinichiului, suprimând secreția de renină
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
secundare din ADPKD nu surprinde faza de inițiere a HTA, ci un moment ulterior din evoluție, când deja s-a stabilit un nou punct de echilibru, deci când mecanismele reglatorii de lungă durată și-au îndeplinit misiunea. Orice accentuare a ischemiei renale (de exemplu, creșterea dimensiunii chiștilor) va determina o nouă creștere a sintezei de renină. Probabil că studierea cazurilor cu ADPKD în dinamică va demonstra acest aspect. Pe de altă parte, este posibil ca în evoluția HTA secundară din ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acest aspect. Pe de altă parte, este posibil ca în evoluția HTA secundară din ADPKD să se adauge o componentă de HTA Goldblatt tip 2 rinichi; este situația întâlnită atunci când un chist renal determină compresiune pe o arteră renală principală. Ischemia majoră a întregului parenchim renal (unilateral) va determina o eliberare suplimentară de renină care va viza creșterea și mai mult a volemiei. Volemia crescută nu va ajunge însă să depășească obstacolul de la nivelul rinichiului cu stenozarea arterei renale. Aceasta pentru că
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
creștere mai importantă a reninei și aldosteronului, ca răspuns la manevrele de stimulare (de exemplu ridicarea în picioare), decât la pacienții fără polichistoză renală. Capacitatea aceasta de reacție suplimentară ar corespunde preinițierii HTA (6). Sinteza reninei depinde nu numai de ischemia renală, ci, prin intermediul feedbackului tubuloglomerular, este dirijată și de volumul natriurezei de la nivelul tubului distal. Există autori care au afirmat existența a importante perturbări ale echilibrului acestui ion (Na) la pacienții cu ADPKD. Se afirmă tendință la pierdere de sare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Există și alte substanțe care intervin în inițierea HTA secundară ADPKD (15, 16, 17). Cei mai mulți cercetători au abordat patogenia HTA secundare din ADPKD în modul expus mai sus, considerând că inițierea HTA pornește de la secreția crescută de renină, reactivă la ischemia produsă de chiștii renali. în sprijinul acestei idei, au fost considerate ca argumente majore: creșterea rezistenței vasculare renale și reducerea fluxului plasmatic renal la pacienții cu ADPKD și HTA secundară. Există însă și noi supoziții privind inițierea HTA secundară ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat de oricare dintre tehnicile imagistice curente (urografie excretorie, ecografie, tomografie computerizată), 3. Mecanismul de producere a hipertensiunii implică probabil sistemul renină-angiotensină, stimulat de ischemia renală produsă de mărirea chiștilor (15). Diferite studii au demonstrat că ecografia este metoda de elecție a diagnosticului ADPKD la copil. Fick et al. (1994) (4) au arătat că la 62/140 copii (44%) din 67 familii cu ADPKD s-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
somn au un rol semnificativ în progresia bolilor cardiovasculare (8) și pot fi cauza rezistenței la tratament, deși de multe ori rămân nediagnosticate. Totodată, există studii care indică apneea de somn drept cauză a HTA și având rol în dezvoltarea ischemiei cardiace, a IC și a bolilor cerebrovasculare (9). 53.2.6. Iatrogenie (reacții adverse medicamentoase psihiatrice) Medicamentele cele mai frecvent implicate sunt prezentate în tabelul 53.1. Marea majoritate a acestor reacții sunt dependente de doză sau pot fi legate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
Acest lucru poate fi legat de unele modificări fiziopatologice adaptative, cum ar fi: creșterea drenajului limfatic, creșterea presiunii în capilarul pulmonar și/sau hipertensiune pulmonară (HTP). Teoretic, congestia hemodinamică poate contribui la progresia IC prin activarea neuro-hormonală și prin producerea ischemiei subendocardice, care, la rândul său, poate antrena insuficiență mitrală (Im) cu efect pe geometria ventriculului stâng (VS). La aceste meca - nisme se adaugă presiunea atrială dreaptă crescută care poate contribui la apariția sindromului cardio‑renal prin reducerea gradientului presional la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
clinice din ICA a fost făcută de Gheorghiade și colaboratorii săi (13) și este redată în tabelul 27.2. Pentru evaluarea corectă a unui pacient cu ICA este necesar să se identifice eventualii factori precipitanți. Aceștia pot fi factori cardiaci: ischemie miocardică (sindroame coro - nariene acute - SCA), tulburări de ritm sau de conducere, leziuni valvulare acute, disecție de aortă, miocardite, creșteri ale TA sistemice sau pulmonare (criză hipertensivă, embolie pulmonară), toxice sau medicamente inotrop negative. Factorilor cardiaci li se pot asocia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
cronice severe sau în circumstanțe asociate cu HTP, precum și la pacienții cu IC cronică compensată. Electrocardiograma este o explorare importantă deoarece poate evidenția modificări care pot sugera cauza ICA: hipertrofie ventriculară stângă, modificări de fază terminală ST-T sugestive pentru ischemie miocardică, undă Q sugestivă de infarct miocardic sechelar, tulburări de conducere sau tulburări de ritm cardiac. Ecocardiografia este o explorare importantă pentru bolnavii cu ICA, ce poate fi efectuată chiar la patul bolnavului. Totuși, trebuie notat că, prin comparație cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
contextul clinic;HTA necontrolată : datele studiului ADHERE precizează că aproximativ 90% dintre pacienții internați cu ICA au valori ale TA crescute. Dacă TA rămâne crescută după administrarea diureticelor și vasodilatatoarelor, se va recurge la alte clase medicamentoase pentru controlul său;ischemia miocardică sau infarctul miocardic impun revascularizația miocardică de urgență în general pe cale percutană și în cazuri selectate pe cale chirurgicală;factori infecțio i sistemici;anemia constituie un factor precipitant al ICA și se recomandă a se exclude inițial un episod hemoragic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
de miocard, în absența afectării structurale a valvei (45). Există și remarca asupra terminologiei insuficient de precise, deoarece există studii care au evidențiat modificări structurale ale valvei mitrale care devine rigidă (46). Pe de altă parte, termenul „ischemie” nu semnifică ischemie activă, ci se referă la boala coronariană cronică, cu antecedente de infarct care determină remodelare globală sau regională, de obicei în absența ischemiei reversibile (47). Prevalența este variabilă în studii din cauza heterogenității de definire. Este mai frecventă în studiile ecocardiografice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
modificări structurale ale valvei mitrale care devine rigidă (46). Pe de altă parte, termenul „ischemie” nu semnifică ischemie activă, ci se referă la boala coronariană cronică, cu antecedente de infarct care determină remodelare globală sau regională, de obicei în absența ischemiei reversibile (47). Prevalența este variabilă în studii din cauza heterogenității de definire. Este mai frecventă în studiile ecocardiografice versus angiografice, depinde de mărimea infarctului, de momen- tul evaluării ecocardiografice și de atitudinea terapeutică (mai frecventă dacă este evaluată precoce, înainte de optimizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
în repaus (AOR ≥ 20 mm2 = risc dublu de mortalitate) (44,58). În schimb, severitatea Im în repaus nu are valoare predictivă (44). Valoarea prognostică a Im ischemice nu este aplicabilă altor forme de Im funcțională, deoarece intervin factori hemodinamici specifici ischemiei miocardice (71). 23.4. Tratament: între beneficiu și risc Având în vedere îmbătrânirea accelerată a populației și evoluția naturală a Im, problema corecției leziunii valvulare devine din ce în ce mai preocupantă la această categorie de pacienți. Mai mult decât atât, conform datelor furnizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
la vârstnici, similar cu alte grupe de vârstă, este reprezentat de prevenirea sau întârzierea progresiei ateroscle - rozei și, implicit, a apariției unor noi evenimentelor cardiovasculare majore, ca de exemplu: angină pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), accidentul vascular cerebral (AVC) sau ischemia critică a membrelor inferioare. Prin prevenția acestor boli cardiovasculare va crește nu doar longevitatea pacienților, dar se va îmbunătăți și calitatea vieții, pacientul vârstnic putându-și desfășura activitatea zilnică și păstrându-și independența. În plus vor scădea și cheltuielile îngrijirilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
Ecografia abdominală evidențiază semne de congestie vasculară (ficat de stază, dilatarea și diminuarea pulsațiilor respiratorii ale venei cave inferioare, edem parietal colecistic, lichid liber peritoneal). Electrocardiograma (ECG) evidențiază semne nespecifice (aritmii, blocuri, deviații axiale, semne de hipertrofie ventriculară) și specifice (ischemie). Pacienții diagnosticați clinic și paraclinic cu IC se împart în două categorii: a) grup 1 cu IC refractară - prezintă scăderea severă a funcției VS secundar ischemiei cronice sau afectării valvulare, cu FEVS sub 20%. Afectarea coronariană poate fi atât de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ECG) evidențiază semne nespecifice (aritmii, blocuri, deviații axiale, semne de hipertrofie ventriculară) și specifice (ischemie). Pacienții diagnosticați clinic și paraclinic cu IC se împart în două categorii: a) grup 1 cu IC refractară - prezintă scăderea severă a funcției VS secundar ischemiei cronice sau afectării valvulare, cu FEVS sub 20%. Afectarea coronariană poate fi atât de severă, încât grefarea extensivă nu este fezabilă. Majoritatea pacienților acuză scurtarea cronică a timpilor respiratori cu alterarea severă a capacității fizice. În aceste cazuri se diagnostichează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
relativ normal, la unul cu disfuncție moderată sau severă. Majoritatea pacienților beneficiază de revascularizare, remodelare valvulară sau protezare. Anamneza și examenul clinic detaliat sunt esențiale în determinarea duratei simptomelor, prezenței anginei și limitărilor funcționale. Deși angina este un indicator al ischemiei și disfuncției miocardice care ar putea beneficia potențial de revascularizare, o entitate aparte o constituie ischemia silențioasă la pacienții cu istoric îndelungat de DZ. Există cazuri în care IC se diagnostichează la prezentarea primară, dar în general pacienții descriu adesea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
există argumente în favoarea unei leziuni miocardice severe. Balonul de contrapulsație poate fi păstrat până după revascularizare, iar complicațiile potențiale sunt ușor de rezolvat (11). Pacienții cu funcție cardiacă păstrată sau ușor/moderat scăzută beneficiază de revascu larizare, metodă care previne ischemia sau infarctizarea miocardică ulterioară și scade incidența episoadelor de insuficiență cardiacă congestivă, ameliorând rata de supraviețuire prin augmentarea funcției ventriculare, demonstrabilă prin ecocardiografie transesofagiană (ETE) intraoperatorie. Pacienții cu FE între 15 i 25% și ischemie reversibilă beneficiază de revascularizare. Este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]