1,876 matches
-
mare să fie... Însă pentru dascalii ce vor cuteza a mai face osăbite școale și a mai strânge ucenici...să se pedepsească cu grea pedeapsă, cum și pentru dascalii ce vor merge pe la casăle boierești...dascalul cel mare să le ispitească vredniciia și învățătura lor.
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lipsească, dar de prisos nu dorise 163 până atunci, totuși priceperea acelui tânăr, ce-ți dovedea alb pe negru câștigul ca și paguba și se lăuda că lucrează numai cu metode sigure și prudente, făcuse lui Lică impresie. Nu-1 prea ispitise jocul acela necunoscut fiindcă cerea unele osteneli contrarii preceptelor de igienă ale lui Lică. Mai știa că la Bursă e mare înghesuială și zgomot și citise în jurnale despre sinucideri. El nu putea suferi scandalul și nici aglomerația în loc închis
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pentru a avea îndoieli. Acum însă ținea la "postul" lui de lingă Ada, nu numai pentru că era o drăcoaică oacheșă, ci pentru toate acele profiluri de situație și confort cc-1 prindeau treptat în mreaja lor, îl converteau de la haiducie, îl ispiteau cu o aventură mult mai valoroasă ca cele din trecut. Fluierând, dar fluierând acum cu o nuanță schimbată, rămânea tot ușuratec și indiferent, mai avea capricii și salturi de cal nărăvaș, dar se dase îa coardă. De aceea sta uneori
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dog-cart, înhămat cu un murg strașnic și, alături de demnul galben, ședea o cuconiță oacheșă ce-1 mâncase cu ochii ei aprinși. Sia ascultase întîmplarea cu un fel de pică pentru cunoștinți și aventuri așa de însemnate și care păreau a ispiti așa de mult pe Lică. Așteptase însă cu nerăbdare vizita următoare ca să afle ce-a mai fost. Zilele treceau și Lică nu mai venea. Pe măsură ce întîrzia, Siei îi creștea paraponul asupra acelor străini, ca și cum numai ei puteau pricinui lipsa lui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
poți să te înfrupți din toate după plac. Pământul e doar plin de roadă. Și ce spun despre păsări Sfintele Scripturi ? Pe Neculai îl revolta corvoada de a te împovăra cu tot felul de griji. Când părintele Iosif l-a ispitit să intre în Oastea Domnului, principiile sale și-au găsit o albie în care toată răzvrătirea vagabondului s-a putut revărsa cu ardoare. În adunările de la biserică noul ostaș a deprins o mulțime de cântice pe care le răspândea apoi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
prima oară, cred, că-mi înțeleg eșecurile. Până acum, n-am avut niciodată tăria de a recunoaște că destinul meu a fost decis de defectele mele. Înaintea recapitulărilor la care m-am văzut obligat, strângeam note pentru un roman. Mă ispitea o replică a trândavului Sybaris din legendă; un Asybaris aproape "metafizic", cu praf adus de vânt dintr-un deșert misterios, și visând o mare unde ar fi fost aruncată ― se zice ― cenușa zeilor morți. Nu bănuiam, pe atunci, că, într-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
la "Roma"!" Din București, vedeam doar centrul. Și nici acesta tot. Nu mă abăteam de la traseul cel mai scurt care mă ducea de la internat la școală, și invers. De ce? Orice explicație aș da mi se pare neîndestulătoare. Pesemne, nu mă ispiteau noutățile, nici nu s-a întîmplat să-mi deschidă cineva ochii asupra lor. Habar n-aveam cum arată un spectacol de teatru, de operă sau un concert. Nu eram interesat oare? Socoteam, cumva, că sălile de spectacol nu erau de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mugur o nouă viață vrăbii ciugulind - repetiții timide la muzicuță hoinăreală-n parc - căile petalelor nebănuite drum prin Voroneț - de jur împrejur cerul tot mai albastru țarcul fără miel - cântecul învierii printre morminte sfârșit de mai - tot mai puține cireșe ispitind grauri
Note de prim?var? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83679_a_85004]
-
realizat în timpul vieții. Vizualizase faptul că, în prima viață, sufletul său s-a întrupat în Adam, care alături de Eva își petrecea timpul în Grădina Edenului (Raiului). DUMNEZEU (asistă pe un tron la cele ce se petrec sub ochii lui) ȘARPELE (ispitind-o pe Eva): Eva, eu îți vreau binele! Gândește-te... de ce crezi că Dumnezeu v-a interzis să gustați din fructele Mărului Cunoașterii aflat în Grădina Edenului? Pentru ca voi să nu fiți niciodată atotcunoscători și să-i fiți inferiori lui
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
frumos ți-am adus! Și asta pentru că eu întotdeauna mă gândesc la tine și am grijă de tine! ADAM (mușcă din măr) DUMNEZEU (furios): Nu mă așteptam ca voi să nu-mi ascultați cuvântul și să vă lăsați înșelați și ispitiți de un șarpe blestemat! Pentru fapta voastră omenirea va fi condamnată ca întotdeauna să-și obțină din greu cele necesare traiului, iar sufletul fiecărui om să caute de-a lungul celor 7 vieți acel crâmpei de Rai pierdut. Iar dacă
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
duce afară) POVESTITORUL: Dumnezeu, cântărind faptele bune și faptele rele făcute în timpul vieții de Iuda, înclină balanța înspre decăderea sufletului lui cu o treaptă și hotărăște ca în cea de a patra viață, sufletul să se întrupeze într-un alchimist ispitit de diavol, Faust, pentru a vedea dacă își va putea îndrepta greșeala comisă în viața anterioară. Să vedem dacă Faust va urma calea cea dreaptă! FAUST: Văd că oricât aș încerca nu reușesc să creez formula prin care să reușesc
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
Doar sufletul tău! Dar te-aș face cel mai bogat om din lume! Și ai fi veșnic tânăr! FAUST: O să mă mai gândesc! MEFISTO: Gândește-te! Dar nu prea mult timp...pentru că timp nu am! Am și alte suflete de ispitit! Însă să știi că atunci când îmi vei invoca numele, eu voi apărea și-ți voi îndeplini cerințele! (apoi pleacă) POVESTITORUL: Faust se gândește îndelung și în cele din urmă se hotărăște să-l invoce pe Mefisto. FAUST (spune): Mefisto! MEFISTO
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
și au zis lui Isus: "Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar cînd săvîrșea preacurvia. 5. Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?" 6. Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească și să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos, și scria cu degetul pe pămînt. 7. Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus, și le-a zis: Cine dintre voi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
greu să-i prindem, ne răzbunam pe ei în efigie, inventând feluri de mâncare în care bieții noștri subiecți ar fi fost ingrediente esențiale: „Ce-ați zice să ni se aducă acum o copiladă bine fezandată, unsă cu mujdei?“ ne ispitea Romulus în cunoscutul lui stil sado-maso. Copilada era, chipurile, ruladă de copil! Nu ne miram. Nu-l știam noi pe Romulus? Într-o seară ieșiserăm lângă mânăstire și stăteam cu toții pe iarbă, sub cerul imens, trandafiriu, ascul tând toaca și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Și´ ajung de fiecare dată înapoi. Parâme și otgoane se desprind de cheu Corăbiile se duc acum spre orizonturi depărtate, Mă prind de ultimul otgon, dar foarte greu Mă deslipesc de ziduri de cetate. Sfâșietor, prelungul vaiet de sirenă Mă ispitește în adâncuri ca pe Odisseu. Nu înțeleg nimic, m´afund în pernă Și fug de mine și cu mine tot mereu. Pe când la geam s´arată o lumină blândă Ce´mprăștie de zor afurisitele fantasme Îmi pare c´am scăpat
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93382]
-
avea să fie cules în câteva zile. Toamna, anotimpul care-l paraliza mereu pe Weber cu speranțele sale. Adierea rece, uscată și înviorătoare îl tulbură pe Weber așa cum nu i se mai întâmplase de ani întregi. Pulsul i se acceleră, ispitit de ziua aceea perfectă să creadă că avea să se întâmple ceva. Mark mergea pe lângă el, morocănos și resemnat. În pasul lui nu se mai ghicea nici urmă de accident. — Uneori mă gândesc că era, știi tu, Mark Schluter. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
e oprit de lege. Este-adam, lângă el, Eva, goi ca la-nceput de lume, Biblia nu spune cum e mărul ce le-ntinde seva pe care o beau și nu mai știu ce e și nu oprit șarpele i-a ispitit și-au fost izgoniți din Rai. Au căzut din inocență triști ca niște-ai nimănui, totuși, Sfânta Providență le-a lăsat la scară-un cui. al speranței că se poate reveni unde au fost dacă vor trăi cu rost dragostea
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
sunt, cum s-ar zice, logodit, ea e logodnica mea, iar purtătorul ăsta de căciulă e prietenul meu, așa că te salut“. „Puteți veni amândoi“, a spus Maria (pe Dragoș îl ignora, în continuare), „măcar să beți o cafea“. „Invitația ta mă ispitește, Maria“, i-am spus, „dar tu știi că nu pot suporta ce pictezi,clăile alea de fân, și așa mai departe; acum doi ani, când te vizitam la atelier, pe strada Xenopol, erai pregătită, întorceai mai întâi tablourile cu fața la perete
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
acum înăbușite, ale lui Petru. Încercam să nu mai văd spasmele broscuței aceleia. Pe sub jocul ei agonic simțeam cum se declanșa, neclar și perfid, începutul revanșei. Pierdeam treptat obișnuita forță a refuzului, putința de a mă opune tentațiilor inverse. Mă ispitea din ce în ce mai mult ideea-capcană de a-mi folosi conștient și meschin posibilitățile. În asemenea momente greutatea e să știi, uitând că știi, dacă e vorba doar de slăbiciune sau dacă nu cumva ceea ce iei tu drept slăbiciune reprezintă frontiera, la început
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
bătrânul și bunul meu Bösendorfer, și-am luat în brațe partiturile, un teanc mare care începuse să se prăfuiască, de când nu l-am mai atins. Mama trece des pe la prăvălia lui Graeve și-mi tot aduce. Am răsfoit, nu mă ispitea nimic și dintr-odată m-am simțit atrasă ca prin vrajă de una. Era transcrierea pentru pian a unui menuet de Händel. A fost ca și cum cineva mi-ar fi condus mâna, ca din tot teancul s-o aleg pe asta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
care n-o au decât oamenii foarte inteligenți: Domnule Crețu, sunteți un subiect de discuție, în aceste zile, ca toți cei dați la gazetă. Intenționez să scriu și eu, cât de curând, la vreun ziar, e o meserie care mă ispitește. Chiar la masa cu domnul Boerescu, de care vă spuneam, s-a vorbit pe seama dumneavoastră. I-am spus să-mi zică tu, dar a replicat că nu poate, a zis că cel mult dumneata, dar nu-mi place cuvântul ăsta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
un măr mai mare și mai verzui și, la fel de repede, l-am înhățat și pe ăsta. Abia când m-am trezit m-am gândit la Eva. Alexandru și Eva. Să nțeleg de aici că-i vina mea că l-am ispitit pe Adam? Dar de ce vină? Poate fiindcă n-aveam corset? Ce poate fi rău în bine? Ce poate fi rău în noi? Dovadă că nu-i un lucru rău e că trupul știe bine ce are de făcut. „Puțin rău
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
teologii antici, și chiar dintre cei mari, că ar fi proferat erezii posterioare lor, deoarece unele formule folosite de aceștia cu ingenuitate primiseră succesiv un sens eretic, în vreme ce opera lor, examinată în totalitatea ei, arată că ei nu erau deloc ispitiți de această deviere doctrinală. Ceea ce spunem despre problematică trebuie să înțelegem și despre hermeneutică: cum putem interpreta corect unele texte ale lui Origen fără a cunoaște regulile fundamentale ale exegezei lui alegorice și a comportamentului acestuia de față cu Scriptura
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
24} (30) Sboară fetele răpite duse-n lume de cei trei. Scrie carte împăratul, scoate veste-n țara toată, Cine s-ar găsi pe fete de la smei să i le scoată, Să le iee de neveste și cine s-ar ispiti Toată - mpărăția mândră între ei va împărți... (35) Nu-și mai pieptăna nici capul de atâta supărare Și lăsase ca să-i crească peste piept o barbă mare, Care cade jos în noduri ca și câlții ce nu-i perii, Stă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cenușă, Prost ca gardul de răchită, șuiu ca clanța de la ușă. De vorbește, Cine - ascultă? Știe că nu-i de v-o samă, (50) Toți îi zic: ne - aude, Tontul, da pe el Călin îl chiamă. Cei doi frați se ispitiră și au zis: haidem și noi, Dulce măr e-mpărăția, de ne-a-ntoarce înnapoi Dumnezeu din calea lungă. - Cine-a fi să le găsească, Tot voinic din astă lume, de viță pămîntenească! (55) Deci cum vrură să se ducă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]