26,665 matches
-
Geo Vasile O surpriză ne face poetul și eseistul Ioan Tepelea prin cartea să Republică celor 133 de zile, (Iași, Ed. Timpul, 1998, 88 p.), ce legitimează mai puțin cunoscutul sau avatar de istoric. Un istoric serios, cumpătat, ce-și susține și argumentează o mai veche preocupare a căderea regimului de tip bolșevic, instaurat în primăvara lui 1919 la Budapesta, ca urmare a ofensivei trupelor române - în baza unei bibliografii impresionante, a cărei piesă
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Geo Vasile O surpriză ne face poetul și eseistul Ioan Tepelea prin cartea să Republică celor 133 de zile, (Iași, Ed. Timpul, 1998, 88 p.), ce legitimează mai puțin cunoscutul sau avatar de istoric. Un istoric serios, cumpătat, ce-și susține și argumentează o mai veche preocupare a căderea regimului de tip bolșevic, instaurat în primăvara lui 1919 la Budapesta, ca urmare a ofensivei trupelor române - în baza unei bibliografii impresionante, a cărei piesă prevalența este
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
București, cu moravurile sale specifice. Aceste întrebări și încă altele au fost, pînă acum, ocolite în monografiile despre Iuliu Maniu, fără de care nu se poate creiona totuși un portet obiectiv, veridic și creditabil. E fără îndoială, o misiune viitoare pentru istoricii și biografii de mîine. le despre marele bărbat de stat sînt, negreșit, contribuții utile acestei misiuni de viitor. Binevenită este, de aceea, ediția dnei Livia Titeni Boilă, publicată anul trecut la Editură Dacia, care adună amintirile despre personalitatea lui Maniu
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Otoman, textul original latin în formă revizuită de autor, facsimil al Manuscrisului Lat. - 124 de la Bibliotecă Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil Cândea, membru al Academiei Române (1999, CIV +1064 p. facsimile + ÎI pl., în folio). Istoricul alcătuirii acestei opere în latină savanta a vremii, al avatarurilor manuscrisului original și al edițiilor textului tradus și prelucrat în engleză și în alte limbi, inclusiv în română, este expus pe larg de Virgil Cândea, adevărat "secretar postum" - dupa propriile
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
similare mai vechi, dintre care profesorul Halil Inalcik menționează doar două - una a lui Fr. Sansovino (Veneția, 1582) și alta datorată lui P. Ricaut și R. Knolles (3 volume, Londra, 1687-1700)7. Cartea a fost apreciată, pe drept cuvânt, de istoricii secolului al XVIII-lea, între care Edward Gibbon și traducătorul german J.L. Schmidt, care a făcut în prefață să "o remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
amplă Geschichte des Osmanischen Reiches, în zece volume (1827-1835), pe care același savant turc Halil Inalcik o caracterizează: "în cea mai mare parte o compilație a cronicilor otomane". Și, dacă în deceniile din urmă, P.P. Panaitescu rămăsese impresionat de critică istoricului austriac 9, cercetătorii ulteriori - Aurel Decei, Mihai Berza, Gh.I.Constantin, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Virgil Cândea însuși - au restabilit dreapta apreciere pe plan european a operei cantemiriene 10. Dar, cum ne previne cu deplină justificare D-sa, "tot ce s-
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia să, dinainte ne ies în cale, spre a le explica, unele fapte istorice și genealogice mai de seamă, în privința cărora prea adesea mării și serioșii istorici ai creștinătății ni s-au părut a cădea din greu în greșeală. Între acestea, locul de căpetenie trebuie dat comparației dintre era creștină și anul Hegirei, cu ajutorul căreia, urmând socoteală mahomedanilor, am socotit că expunerea această înșirui mai potrivit". Cât
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
locul de căpetenie trebuie dat comparației dintre era creștină și anul Hegirei, cu ajutorul căreia, urmând socoteală mahomedanilor, am socotit că expunerea această înșirui mai potrivit". Cât privește strădania relatării cât mai obiective a faptelor - ideal greu de atins de vreun istoric -, Dimitrie Cantemir își previne astfel cititorii: "Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privința desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
de l'Histoire de l'Empire Ottoman de Démètre Cantemir - à l,'occasion de la commémoration du 300ème anniversaire de la naissance de l'auteur, extras din Cultura turcica, Volumen V-VII, Ankara, 1968-1970, p. 55-66; Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Dimitrie Cantemir, istoric al Imperiului Otoman, "Studii", Revista de istorie, ț. 26, 1973, 5. p. 971-989.
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
dincolo de miza (enormă!) a stabilirii adevărului. Încă o dată observăm cum dispute ce s-ar cădea să fie științifice deraiază în delir naționalist. Frizînd, la limită, impostura. Deloc întîmplător, printre susținătorii paternității îi regăsim pe cîțiva dintre protocroniștii de odinioară. Ca istoric literar ce ma pretind, am fost alarmat tocmai de prezență în arenă a unor oameni binecunoscuți pentru fanteziile lor dubioase, cum ar fi aceea a asasinării lui Eminescu de către o cabala liberală, cu perfidul aport al lui Maiorescu. N-oi
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
Ion Varlam). A apucat să scoată din casă din care era izgonita a atunci se mai îngăduia a ceea ce i s-a părut mai prețios și putea duce, fiind găzduită într-o cameră la vară ei, dna Magdalena Beldiman, fiica istoricului militar, general Radu R. Rosetti, pe o stradă din zona arhitect Ion Mincu. Cîtăva vreme a trait vînzînd mobilă, argintărie și altele salvate la izgonirea din fosta ei casă. Apoi a fost ajutată de familia ei, si, o vreme, din
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
Z. Ornea Dintre istoricii noștri, dl Dinu C. Giurescu se distinge că o personalitate de primă mărime. Obiectivitatea scrupuloasa și temeinică informație este, aici, o trăsătură fundamentală. Domnia sa și-a ales, de un deceniu, ca obiect al investigațiilor sale laborioase, perioada celui de-al
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
Giurescu. Nu crede în această calificare. E meritul regelui Mihai de a fi decis singur îndeplinirea în acea zi, totuși istorică, de 23 august 1944, a planului opoziției, arestîndu-i pe cei doi Antonesti. Dl Dinu C. Giurescu este printre acei istorici probi cu obiectul lor de studiu, care nu ocolește tragedia problemei evreiești în această cumplită perioadă. În consecință, acorda un intreg și compact capitol, în cartea sa, acestei chestiuni, intitulat Evreii din România (1940-1944). Autorul procedează metodic. În consecință, după ce
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
română, care decimaseră în Transnistria și în Ucraina, plus cei căzuți în progromul de la Iași și în celelalte acțiuni pogromiste (Dorohoi, București). Autorul nostru consideră că responsabilitatea acestor omucideri ce sînt efectiv genocid a aparținut "autorităților române și româno-germane". În comparație cu istorici, ca dnii Gh. Buzatu și Ioan Scurtu (mai sînt și alții!), care neagă sau ignoră aceste înfiorătoare realități sau persoane fără calificare în ale istoriografiei, că dl Ion Coja, care văd în afirmarea ideii de holocaust în România o acțiune
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
și totuși plesnind de vitalitate, locvace și totuși într-un fel sobra. În tot cazul, un univers colorat și izbitor de viu, în care încap figuri extrem de diverse, chipuri anonime, dar bine conturate. Este, evident, universul medieval văzut prin lentilele istoricilor de la Scoala Analelor. Una dintre puținele direcții de gîndire revoluționare ale acestui secol, la care cultura română, cei interesați, au avut acces din belșug. S-au tradus multe dintre studiile Analiștilor, dacă le pot spune așa ceva. Le Goff și Duby
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
caracterizează tocmai acel spațiu de conflict dar și de tandrețe dintre lumi diferite. Ipoteza de lucru a lui Duby, raționamentele lui sînt seducătoare. Ele expplică nu doar o lume, cea medievală, ci chiar tradiții, clișee, adînc înrădăcinate convingeri și tabuuri. Istoricul lucrează, însă, cu texte literare, nu cu fapte și date seci. Poate de aici provine farmecul, dar, cred eu, cu orgoliu de literat, și forță argumentelor sale. Colaboratorii lui Le Goff abordează o metodă diferită oarecum: mai puțin apelul la
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
nu am publicat-o, considerând-o puerila. "Nu mult după aceea a povestește acum Gabriel Plesea a am aflat și alte detalii despre adevăratele chipuri ale acestor trei, laolaltă vechi și noi ciocoi literări cu fumuri de esteți, critici și istorici literări, cameleonizați peste noapte din ărezistenti prin cultură (în fapt activiști culturali) ai regimului comunist-dictatorial în vajnici apărători ai proaspetei democrații ăoriginaleă a lui Ion Iliescu." Accesul de nervi al lui Gabriel Plesea nu se oprește însă aici. El declară
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
și cercetătorul interdisciplinar Michael Finkenthal, autor (între altele) al unei spectaculoase recuperări istorico-literare a lui D. Trost, prin recenta monografie D. Trost. Între realitatea visului și visul ca realitate (2013). Scrieri în proză. 1950-1970, oferă multiple puncte de interes pentru istoricul literar, începând chiar cu observația că nici Sesto Pals nu s-a limitat, într-o activitate literară îndelungată, la poeme și manifeste, ci a trecut (ca și alți avangardiști) la proză și la filosofie. Certitudine de natură a ne clătina
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
și ea, la finalul celui de-al treilea dialog, Jocul de cărți - și, totodată, locul geometric de întâlnire a hegelianismului cu fenomenologia. Căci spaima generează conștiința Nimicului, deci a însăși Ființei. Dialogurile din cel de-al doilea capitol accentuează convingerea istoricului literar că, pe cont propriu și în deplin secret, Sesto Pals face o experiență pe care o făcea (exact în același timp), colegul său de generație Gellu Naum, în piesele sale de teatru: și anume, sinteza genurilor și trecerea de la
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
teribila confruntare și țara, PCR, Ceaușescu se găseau sub cea mai dură presiune (ideologică, politică, economică și militară) și amenințare sovietică. (Documentele care atestă această stare de lucruri se află la dispoziția oricui, în volumele aflate încă în librării, ale istoricului american Larry L. Watts.) Tactica respectivă a folosit temporar, prelungindu-i lui Nicolae Ceaușescu viața cu 20 de ani, dar deznodământul a fost tot cel de care ne temusem atunci (atât pentru el, cât și pentru ceilalți). A produs o
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
UDMR a propus un proiect de lege prin care documentele istorice păstrate în arhivele confesionale din Transilvania să fie restituite bisericilor unde au fost tipărite. Istoricul Zoe Petre consideră că un astfel de proces ar îngreuna foarte mult studierea documentelor istorice pentru că ar dura foarte mulți ani. Practic prin această măsură UDMR ar dori ca documetele aflate la arhiva națională și la cele județene să fie
UDMR face orice pentru autonomie: au dat ordonanţă de urgenţă pentru a scoate documentele istorice din arhive () [Corola-journal/Journalistic/24862_a_26187]
-
timp despre care dă dovadă că știe tot. De aici și senzația de relativizare accentuată. Este atent la contextul internațional pregătind evenimentele de la finele anului și nu-i scapă nimic din monografia țării sub comunism. Adrian Buz are stofă de istoric ce prezintă didactic indicii viețuirii în sera comunistă. Nul interesează în niciun fel dialectica istoriei, nici mitologiile, chiar trăite. Opțiunea lui vizează autoscopia la rece, cu numeroase excursuri despre viața în comunism. Protagonistul, tânăr militar, justifică în opinia celui care
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
cenzura, prin propunerile de „rezolvare” a problemelor, intervenea, cum făcea și critica vremii, în opțiunile autorilor, inspirând sau impunând modificări ale intrigii, personajelor, prezentării lumii și deci viziunii auctoriale, și așa mai departe. Oricum, o carte bogată, informată, extrem de utilă istoricului acestei perioade zbuciumate și încă foarte puțin cunoscută în documentele ei.
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
a afirmat Funeriu, prezent vineri la festivitățile prilejuite de aniversarea a patru decenii de învățământ superior în Banatul Montan. Manifestările de vineri au fost deschise de rectorul Universității "Eftimie Murgu", prof. univ. dr. ing. Doina Frunzăverde, care a făcut un istoric al prestigioasei instituții de învățământ cărășene, încă din 1971, când la Reșița apăruse Institutul de subingineri, în subordinea Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timișoara, ajungându-se acum ca universitatea să dețină șase facultăți. Doina Frunzăverde a insistat pe profunda componentă
Daniel Funeriu: România nu poate câştiga competiţia europeană şi mondială decât cu universităţile sale () [Corola-journal/Journalistic/24922_a_26247]
-
blestem. A doua jumătate a secolului al XIXlea fusese însă pentru Portugalia o epocă de pace socială, de progres economic lent, dar continuu: ce contează! Imaginarul cultural portughez a reținut mai degrabă imaginea creată de Eça decît pe cea verificabilă istoric. În comediile și „momentele” sale, Caragiale a construit, la rîndul lui, o Românie și un București pe măsură: societate eminamente ridicolă, victimă a modernizării precipitate, neasimilată de fondul autohton. Cetățenii acestei lumi, burghezi și mic-burghezi stupizi, vorbesc și ei la
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]