2,990 matches
-
la Rossi. El vorbește engleza. Da, domnule, spuse tânărul. Când Brunetti se Întoarse să părăsească Încăperea, tentația se dovedi irezistibilă și tânărul sări În picioare, să-i salute spatele aproape ieșit pe ușă. O femeie, una care vorbea foarte puțin italiana. „Molto poco“, Își aminti că spusese doctorul. Își mai amintea și ceva ce-i spusese cândva tatăl lui despre pescuit, când era posibil să pescuiești În lagună, că nu era bine să smucești momeala, că asta spere peștii. Așa că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
când ați venit aici? Întrebă Ambrogiani. — Da. Vineri. — Aveți vreo idee de ce era speriată? — Nu. Nici una. E posibil să fi Încercat să mă sune vineri seară. Am primit un mesaj telefonic aici, la Questura, din partea unei femei care nu vorbea italiana. Operatorul care a răspuns la telefon nu vorbește engleza și tot ce-a putu Înțelege a fost că femeia a spus: „Basta“. — Credeți că a fost ea? — E posibil să fi fost. N-am nici o idee. Dar mesajul n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
gândeam eu. Nu păreți surprins, remarcă Brunetti. Înainte să răspundă, soldatul făcu câțiva pași și se sprijini de mașină, lăsându-și greutatea asupra ei. Brunetti profită de această ocazie pentru a se Întoarce spre Ambrogiani și a-l Întreba În italiană: — Înțelegi ce discutăm? Carabinierul clătină afirmativ din cap. Americanul Își Încrucișă picioarele la nivelul gleznelor și scoase un pachet de țigări din buzunarul cămășii. Îl Întinse italienilor, Însă amândoi refuzară cu o scuturare din cap. Își aprinse o țigară de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ocupă locul, cu mâinile strânse pe marginile tăbliei șezutului. Când Începu să vorbească În dialectul aspru din insulele exterioare, nici un italian nenăscut În Veneția nu l-ar fi putut Înțelege. Brunetti se Întrebă dacă băiatul știa, de fapt, să vorbească italiana. Însă curiozitatea sa cu privire la dialect se pierdu curând când băiatul continuă: — Ruffolo l-a sunat din nou pe prietenul meu, iar prietenul meu m-a sunat pe mine și, dat fiind că i-am spus domnului sergent aici de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cețoase, cu impermeabilul său Burberry, cu gulerul meșteșugit ridicat, așteptând pe pasarela de la Arsenale În vreme ce clopotele de la San Marco băteau de miezul nopții. Fiindcă era Închipuirea lui, Brunetti Îl puse pe Patta să se Întâlnească nu cu Ruffolo, care vorbea italiana, ci cu băiatul acesta simplu din Burano, și Închipuirea și pierdu În toiul sunetul trunchiat al dialectului greoi al băiatului și nedeslușita pronunție siciliană a lui Patta, amândouă furate de pe buzele lor de vânturile de la miezul nopții din lagună. — Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
zis. N-am putut-o Înțelege. — Vă rog, Încercați să vă gândiți, dottore, zise Brunetti, vocea sa străduindu-se să rămână calmă. S-ar putea să fie important. Vreun cuvânt? Vreo expresie? Bonaventura nu spuse nimic, așa că Brunetti interveni: — Vorbea italiana, dottore? — Într-un fel. Unele cuvinte erau italienești, dar restul era Într-un dialect, cel mai stâlcit pe care l-am auzit vreodată. Nu mai erau locuri curate pe prosopul lui Bonaventura. Cred c-aș vrea să merg să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În ital. În orig.) Un pic, foarte puțin (În ital. În orig.). Intră (În ital. În orig.) Referire la transformarea substantivului „liaison“ (din „liaison officer“ - ofițer de legătură) În verbul „to liaise“ (a intra În legătură). Mulți dintre noi vorbim italiana. (În ital. În orig.) cantină (În ital. În orig.) Orez fiert În supă, de obicei cu șofran, și servit cu brânză răzuită. Desert specific italienesc făcut cu ruladă, mascarpone (cremă de brânză) și espresso. Blestemăție! (În orig. În engl.) 193
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
florentina din perioada Renașterii, dintre care amintim în context câteva: Eseuri despre Renaștere, Florența Tuscană, Cetatea Crucii, Statul Teritorial Florentin, Societatea și Individul în Florența renascentista, Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentista. William Connell este și un excelent traducător din italiană, celebra carte a lui Machiavelli, Principele, a fost tradusă și foarte bine primită în mediile intelectuale din Statele Unite în urmă cu 6 ani. Este și în conducerea prestigioasei reviste americane Journal of History of Ideas. În același timp, W. Connell
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Renaissance and Reformation, publicat că monografie în Historical Reflections/Reflexions historiques, 7:1 (1980), de notat de asemenea S. D. Sargent, "A Critique of Lionel Rothkrug's List of Bavarian Pilgrimage Shrines", Archiv für Reformationsgeschichte, 78 (1978), 358; și datele preliminare italiane oferite în Per una storia dei santuari cristiani d'Italia: approcci regionali, ed. G. Cracco (Bologna, 2002). 14 ASF, OGB, 120, dos. 128r-v , transcris în Anexa 1 drept Documentul I. 15 ASF, OGB, 229, "Libro delle condanne", dos. 10v: "Antonio
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
numele lui Rondini "Codice Sanminiatese") menită să-i asiste pe cei condamnați la moarte și afiliata Companiei florentine a Celor Negri. Înregistrările au fost publicate în G. Rondini "I "giustiziati" a Firenze (dal secolo XV al secolo XVIII)," Archivio storico italiano, a 5-a ser., 28 (1901), 209-256, în special 209 n. 2 despre manuscris, 222 n. 2 despre surse, si 225-226 despre Rinaldeschi. Raportul pare să fie legat de inscripțiile de pe pictură de la Stibbert discutate în articol, la care face
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
jos. Despre Compania celor Negri, un subgrup al Companiei S. Maria della Croce al Tempio care a existat din 1423 până în 1785, vezi F. Fineschi, " La rappresentazione della morte sul patibolo nella liturgia fiorentina della congregazione dei Neri," Archivio storico italiano, 150 (1992), 805-846; Zorzi, "Le esecuzioni" (n. 3 vezi mai sus), 51-58; și K. Eisenbichler, "Lorenzo de' Medici and the Confraternity of the Blacks în Florence", Fides et Historia, 26 (1994), 85-98 (88-90). A se notă că Zorzi (n. 3
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de exemplu, bogată tradiție discutată în J. Bremmer, "Scapegoat Rituals în Ancient Greece", Harvard Studies în Classical Philology, 87 (1983), 299-320. 54 Pentru Cei Opt pentru Siguranța vezi G. Antonelli, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze", Archivio storico italiano, 112 (1954), 3-39; A. Zorzi, L'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina (Florența, 1988), 42-45, 50-53, 67-72 și 83-89; și J. K. Brackett, Criminal Justice and Crime în Lațe Renaissance Florence, 1537-1609 (Cambridge, 1992), în sp. 8-21. Membrii săi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
nepărtinitor al constituționalismului; pe de altă parte, Sergio Bertelli l-a portretizat pe Soderini că un politician ambițios care contemplă formarea unui principat în Florența. Vezi R. Pesman Cooper, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a vită", Archivio storico italiano, 125 (1967), 145-185; S. Bertelli, "Petrus Soderinus Patriae Parens", Bibliothèque d'humanisme et renaissance, 31 (1969), 93-114; idem, "Pier Soderini, "Vexillifer perpetuus reipublicae Florentinae"", în Renaissance Studies în Honor of Hans Baron, ed. A. Molho și J.A. Tedeschi (DeKalb
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
medievale e modernă per Ernesto Sestan, 2 vol. (Florența, 1980), ÎI: 451-494; H. Butters, Governors and Government în Early Sixteenth-Century Florence, 1502-1519 (Oxford, 1985); și S. Bertelli, "Di due profili mâncați e di un bilancino con peși truccati", Archivio storico italiano, 145 (1987), 579-610. Eseurile lui Cooper sunt acum colectate în volumul ei, Pier Soderini and the Ruling Class în Renaissance Florence, Bibliotheca Eruditorum 31 (Goldbach, 2002). 117 Despre tendințele oligarhice ale lui Paolantonio, vezi Francesco Guicciardini, Storie Florentine dal 1378
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Marco Parenti, Storia fiorentina, ed. A. Matucci, I (Florența, 1994), 311. 135 H. Bredekamp, "Renaissancekultur als "Hölle": Savonarolas Verbrennungen der Eitelkeiten", în Bildersturm (mai sus, Cuvânt înainte n. 6), 41-64, l-a comparat cu un fetișism. 136 Girolamo Savonarola, Prediche italiane ai Fiorentini, ed. F. Cognasso și R. Palmarocchi, 3 vol. în 4 (Perugia-Veneția-Florența, 1930-1935), ÎI: 161-162 (17 mai 1495), citat și de Belting, Likeness (mai sus, Prefață n. 7), 72. 137 M. Bergstein, "Marian Politics în Quattrocento Florence: The Renewed
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mai sus, cap. 1 n. 4), VIII, 252. 170 L. Botteri, " Novità sulla Madonna de' Ricci: la facciata", Rivista d'arte, 38 (1986), 87-113; și O. Țoști, "Îl portico di S. Maria de' Ricci. Notizie storiche", Ricerche. Bollettino degli Scolopi italiani, 13 (1993), 353-361. 171 Paatz și Paatz, Die Kirchen (n. 39 mai sus), III, 93. 172 Transferul frescei a fost discutat într-o broșură imprimata, Relazione della miracolosa immagine della SS. Annunziata che și venera în Firenze nella chiesa Madonna
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Ce elogiu adus acestei limbi fără de care speculația filozofică ar fi fost infinit mai săracă ! Ceva mai răutăcios a fost Carol al V-lea căruia îi este atribuită această frază : „Lui Dumnezeu îi vorbesc în spaniolă, femeilor le vorbesc în italiană, bărbaților le vorbesc în franceză, iar calului meu îi vorbesc în germană”. De fapt nu știu de ce vă spun toate aceste lucruri, ca să-mi dezmorțesc probabil puțin fruntea și să uit de moartea prietenului meu Leopold Hawelka. Dacă în acest
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
caracteristici ale acestui demers. A fi prezent la locul faptei Extrasul urm(tor, (mprumutat din lucrarea Street Corner Society de William Foote Whyte, restituie o situa(ie observat( de cercet(tor (n mijlocul unui grup social (n preajma comunit((îi italiene, dintr-un cartier din Boston, la finele anilor treizeci. Subliniem c( acest pasaj este foarte apropiat, dac( nu direct (mprumutat din notele pe care cercet(torul le-a luat, dup( ce observase aceast( partid( de bowling și probabil alte cîteva
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
să stea cât de cât comozi. Astfel încât, dacă privea cineva de afară scena, ar fi fost încredințat că sunt împreună, amici vechi care s-au reîntâlnit după o despărțire lungă. S-au împrietenit imediat, le traducea cucoana care vorbea fluent italiana; au băut și au mâncat iar la urmă femeia nu i-a lăsat să-și plătească consumația: - Ei au bani destui! Voi sunteți studenți și vreau să mergeți cu noi în seara asta. Sunt atât de mici că mă fac
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
încă de-acum constata: în diversitatea culturilor, societăților și grupurilor s-a înălțat o putere identică ce insuflă curaj tuturor și a cărei personalitate se afirmă: puterea conducătorilor. Leader în engleză, lider massimo, presidente sau caudillo în spaniolă, duce în italiană, führer în germană: numele conducătorului nu mai are nici o importanță. De fiecare dată el deschide o realitate identică, iar cuvîntul corespunde fidel lucrului. Sigur că nu e chiar indiferent dacă trăiești sub autoritatea unui Hitler sau a unui Mussolini, a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
concomitent; în prezent, consilier/șef sector la Consiliul Legislativ, visiting professor și Decan de onoare al Facultății de Drept, Universitatea Valahia Târgoviște. I s-a conferit în 2007, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Valahia-Târgoviște. Limbi străine: franceza, engleza, italiana și latina; cunoștințe de rusă și greacă. Studii: Liceul teoretic Vasile Alecsandri Galați (1941 1947); Facultatea de Drept București (1948 1952), ca șef de promoție; Doctoratul în Dreptul internațional și în Dreptul civil, la Universitatea București (1968); Academia de Drept Internațional Haga
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la limbi pe care aceste statute le protejează (asturiană în Asturia, variantă a aragonesei în Aragon și aranesa în Catalonia), dar s-a referit și la măsuri pentru a îmbunătăți situația rromilor 15; Elveția a menționat persoanele care vorbesc franceza, italiana și romanche, aflate în zone unde nu sunt majoritare, și pe cele care vorbesc germana, stabilite în zone unde sunt minoritare, arătând că protecția Convenției este deschisă și comunității evreiești și romilor(numiți "călători" sau jenish); în Marea Britanie tribunalele au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei armate europene, care să poată îndeplini la fel de bine funcțiile de apărare alocate în prezent cu precădere structurilor N.A.T.O., dar care să fie, în același timp, ceva mai mult decât o reunire de corpuri expediționare britanice, franceze, germane, românești, italiene ș.a.m.d. În concepția autorului acestei cărți un europenist școlit prin structurile nord-atlantice ar fi necesar ca politica externă comună să aibă la dispoziție și o armată proprie, EUROARMATA. Desigur, nu toată lumea își dorește (sau măcar își imaginează) o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
avem de-a face cu o poezie care depășește lirismul, fără a-l exclude cu totul, reușind să îl transfere în dimensiunea cotidiană a trăirii. Pe de altă parte, asemenea strategii - detectabile, de altfel, nu numai în scrierile reprezentanților neoavangardei italiene, ci la câțiva poeți lombarzi din deceniul al șaptelea 279 - favorizează confruntarea și, în ultimă instanță, fuziunea dintre limbajul literar și cel cotidian, dintre stilul „înalt” și cel „plebeu”. În prelungirea experimentelor amintite - îndeajuns de diferite, dar având ca fundal
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Editura Albatros, București, 2000. 7. Avangarda literară românească, I-II, antologie, studiu introductiv și note bibliografice de Marin Mincu, Editura Minerva, București, 1999. 8. Eight American Poets. An Anthology, edited by Joel Conarroe, Vintage Books, New York, 1997. 9. La poesia italiana oggi. Un’antologia critica di Giorgio Manacorda, Castelvecchi, Roma, 2004. 10. Lirică americană contemporană, traducere și prefață de Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Editura Albatros, București, 1980. 11. The Norton Anthology of American Literature, W.W. Norton and Company, New York
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]