2,324 matches
-
gât, urmărit fiind de cavaleria trimisă de Senat. El este cel pe care Dumnezeu, după ce îl va învia, îl va trimite ca rege demn al celor demni de el, iudeii și persecutorii lui Cristos, un Mesia binemeritat de persecutori și iudei” (13, 3). Nero, ca protopersecutor al Bisericii, se situează pe același plan cu iudeii, care, în ochii lui Victorin, l‑au prigonit și omorât pe Isus. Pe de altă parte, tiranul va reveni pe pământ sub o falsă identitate, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
după ce îl va învia, îl va trimite ca rege demn al celor demni de el, iudeii și persecutorii lui Cristos, un Mesia binemeritat de persecutori și iudei” (13, 3). Nero, ca protopersecutor al Bisericii, se situează pe același plan cu iudeii, care, în ochii lui Victorin, l‑au prigonit și omorât pe Isus. Pe de altă parte, tiranul va reveni pe pământ sub o falsă identitate, după ce va fi fost înviat. El moare în mod real, și nu este „păstrat” până la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va reveni pe pământ sub o falsă identitate, după ce va fi fost înviat. El moare în mod real, și nu este „păstrat” până la plinirea vremii, așa cum consideră Commodian. Victorin îi atribuie, în plus, caracterul de „amăgitor”, indispensabil rolului de Anticrist. Iudeii vor recunoaște caracterul său mesianic „dat fiind că el se va înfățișa sub alt nume, având o viață nouă, pentru a trece drept Cristos. Daniel spune: «Și nu va avea nici o aplecare spre vreunul din dumnezeii părinților lui sau spre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la un singur lucru: să primească tăierea împrejur. Se va face demn de crezare atât de mult, încât va fi numit de ei Cristos [Mesia]” (ibidem). Anticrist va întreprinde astfel o triplă acțiune distructivă: asupra păgânilor, prin distrugerea Romei; asupra iudeilor, pe care îi va înșela pretinzând că este Mesia; și asupra creștinilor, pe care îi va întoarce de la adevărata credință, impunându‑le circumcizia. Potrivit interpretării lui Victorin, el va fi un avatar al lui Nero, dar un Nero pervers (viciosul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
umană redusă la preocupările cotidiene de ordin material este lipsită de sens; existența își află împlinirea numai în descoperirea lui Isus. Aceste două idei sunt sprijinite de un ansamblu vast de citate în care păgânii apar ca „popor” privilegiat în raport cu iudeii: „Vedeți deci voi cei ce călătoriți încă pe marea îndoielilor,/ Că, după cum spun Scripturile, neamurile au fost cele care au crezut mai întâi în Domnul/ Acum deci drept este să credeți în Cel descoperit de Scripturi/ Și nu în idolii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
primul persecutor al creștinilor, răspunzător de moartea Apostolilor Petru și Pavel (vv. 829‑830). Senatorii sunt înmărmuriți în fața unei asemenea apariții și îi recunosc lui Nero caracterul său divin. El va fi adorat nu numai de romani, ci și de iudei. Prima jumătate a celor șapte ani eshatologici va fi dominată de profețiile lui Ilie. Nero va acționa numai în a doua jumătate. Ilie propovăduiește și face minuni în Iudeea, așadar, în partea orientală a Imperiului. El închide cerul, abătând secetă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va acționa numai în a doua jumătate. Ilie propovăduiește și face minuni în Iudeea, așadar, în partea orientală a Imperiului. El închide cerul, abătând secetă asupra pământului, preschimbă apele râurilor în sânge (cf. Apoc. 11). Nu lipsește nici ciuma. Îngroziți, iudeii îl acuză pe profet în fața senatorilor, cerând moartea sa: Incenduntque prius senatum consurgere in ira/et dicunt Heliam inimicum esse Romanis (vv. 849‑850). La rândul lor, senatorii îl conving pe Nero, prin daruri și rugăminți, să‑l ucidă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dar regele oriental mactatos uolucribus donat escam (v. 912). Învingătorul este aclamat de soldații romani. Roma este cucerită, devastată, trecută prin foc și sabie. Cetatea eternă dispare de pe fața pământului. Învingătorul se întoarce în Orient, unde este bine primit de iudei. Aici, multa signa facit, ut illi credere possint (v. 929). Dumnezeu intervine direct dezvăluind înșelăciunea printr‑o profeție. Iudeii își vin în fire în cele din urmă, îndreptând rugăciunile lor către deus uerus (v. 940). Referitor la cea de‑a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
trecută prin foc și sabie. Cetatea eternă dispare de pe fața pământului. Învingătorul se întoarce în Orient, unde este bine primit de iudei. Aici, multa signa facit, ut illi credere possint (v. 929). Dumnezeu intervine direct dezvăluind înșelăciunea printr‑o profeție. Iudeii își vin în fire în cele din urmă, îndreptând rugăciunile lor către deus uerus (v. 940). Referitor la cea de‑a doua parte a secțiunii eshatologice, Commodian mărturisește că s‑a inspirat din anumite scrieri ezoterice (secreta, v. 936). Este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
întristează deloc, căci ea anunță apropiata înviere; se hrănesc numai cu vegetale și nu se îmbolnăvesc niciodată, dat fiind că duc o viață cumpătată. Singurele lor boli sunt moartea și munca (mors et labor, v. 958). Întoarcerea lor pe pământul Iudeii este o sărbătoare de dimensiuni cosmice: iarba înverzește înaintea picioarelor lor; pretutindeni izvorăsc pâraie cu apă limpede; norii se opresc deasupra capetelor lor, ferindu‑i de arșița soarelui; munții se apleacă și se fac câmpii; un înger al lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Israel din captivitatea babiloniană. Valerian‑Nero rediuiuus este, de asemenea, văzut ca un „nou Cyrus”, dat fiind că reînvie speranțele evreilor. De altfel, Commodian dă de înțeles fără echivoc că domnia acestuia este favorabilă nu numai păgânilor, ci și iudeilor. Nero este caracterizat drept „persecutor”. El a declanșat prima persecuție împotriva creștinilor și, acuzație extrem de gravă, din ordinul său au fost uciși Apostolii Petru și Pavel: qui Petrum et Paulum prius puniuit in urbem (v. 828). Activitatea nefastă care debutează
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de altfel, se străduiește să o respecte pe cât este posibil. Dovadă este faptul că imediat după sfârșitul episodului taumaturgic, avându‑l protagonist pe Ilie‑Astyrius, el trece imediat la plural (v. 858). Moartea profetului/profeților este cerută în fața senatului de către iudei precibus et donis iniquis (v. 852). Senatorii susțin că Ilie reprezintă o amenințare pentru cultul tradițional. În ceea ce‑i privește, iudeii invocă subminarea autorității Romei. Nero declanșează și continuă persecuția fără a ține seama de avertismentul divin: distrugerea celei de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
protagonist pe Ilie‑Astyrius, el trece imediat la plural (v. 858). Moartea profetului/profeților este cerută în fața senatului de către iudei precibus et donis iniquis (v. 852). Senatorii susțin că Ilie reprezintă o amenințare pentru cultul tradițional. În ceea ce‑i privește, iudeii invocă subminarea autorității Romei. Nero declanșează și continuă persecuția fără a ține seama de avertismentul divin: distrugerea celei de‑a zecea părți a Cetății și ridicarea la cer a trupurilor profeților uciși. El are alături doi cezari, pe care Sordi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
eterne”: luget in aeternum quae se iactabat aeterna/ cuius et tyranni iam tunc iudicantur a Summo (vv. 923‑924). Revenit în Orient, mai exact în Iudeea, regele oriental joacă rolul lui Anticrist. Prin diferite signa, el reușește să se impună iudeilor ca adevăratul Mesia, calitate care‑i lipsea primului tiran. Relația de complementaritate dintre cele două personaje este subliniată chiar de Commodian la sfârșitul episodului: Nobis Nero factus Antichristus, ille Iudaeis Isti duo semper prophetae sunt in ultima fine. Urbis perditio
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
robot” al Anticristului tradițional (din scrierile lui Irineu și Hipolit), observăm diferențe notabile. Mai întâi, Nero rediuiuus nu are o dimensiune cristologică fundamentală, mai precis, o dimensiune mesianică. Activitatea sa se „limitează”, ca să spunem așa, la exterminarea creștinilor, sub presiunea iudeilor și a senatului, dar nicăieri în text nu apare vreo cât de mică informație referitoare la pretențiile sale de Mesia. Se spune, într‑adevăr, la un moment dat, că senatorii, surprinși de apariția sa neașteptată, quasi deum esse putabunt (v.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu apare vreo cât de mică informație referitoare la pretențiile sale de Mesia. Se spune, într‑adevăr, la un moment dat, că senatorii, surprinși de apariția sa neașteptată, quasi deum esse putabunt (v. 832), dar din punctul de vedere al iudeilor, Nero nu este decât un împărat străin, care le face jocul. Trebuie, apoi, să ținem cont de faptul că, în scurta sa concluzie, Commodian, își numește eroul „Anticristul pentru noi” (nobis) (v. 933). La cine se referă poetul când scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ștergerea Romei de pe fața pământului. Aceste acte, oricât de sângeroase ar fi, nu conduc totuși la legitimarea titlului teologic de „Anticrist”. Singurul adevărat Anticrist din Carmen este acest rex ab oriente, persanul care immortalem esse se dicit (v. 932) în fața iudeilor și care este vădit ca impostor chiar de Dumnezeu. El multa signa facit, ut illi (Iudei) credere possint/ ad seducendos eos [iudaeos] quoniam est missus iniquus (vv. 929‑930). El va provoca războiul eshatologic, care va fi urmat de împărăția
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
caracterul tiranic și atitudinea anticreștină. Imoralitatea, cabotinajul și desfrâul sunt intenționat lăsate deoparte. Nero devine un personaj disuasiv pentru păgânii iudaizanți, deoarece campania dusă împotriva creștinilor și care va avea drept consecință directă anihilarea Romei, se va face la instigarea iudeilor. Drept urmare, iudeii sunt cei care se află la originea distrugerii capitalei și, în ultimă instanță, a Imperiului. Demersul anticristologic al lui Commodian se înscrie în aceeași strategie de convertire și de disuasiune dezvoltată de‑a lungul întregului poem. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și atitudinea anticreștină. Imoralitatea, cabotinajul și desfrâul sunt intenționat lăsate deoparte. Nero devine un personaj disuasiv pentru păgânii iudaizanți, deoarece campania dusă împotriva creștinilor și care va avea drept consecință directă anihilarea Romei, se va face la instigarea iudeilor. Drept urmare, iudeii sunt cei care se află la originea distrugerii capitalei și, în ultimă instanță, a Imperiului. Demersul anticristologic al lui Commodian se înscrie în aceeași strategie de convertire și de disuasiune dezvoltată de‑a lungul întregului poem. Pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
copleși de laude, înșelați, Din pricină că profetul său cel mincinos va face nenumărate minuni. Și mai ales, pentru ca ei să creadă în el, chipul său va grăi. Cel Atotputernic îi va îngădui să ucidă sfinții. Atunci, citind Scripturile cu de‑amănuntul, iudeii Vor striga într‑un glas către Cel Preaînalt că au fost înșelați.) Dacă în Carmen... adevăratul Anticrist este regele venit ab oriente, aici, confuzia între Nero și Anticrist pare totală. Altfel spus, cei doi Anticriști din Carmen... - unul, în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
modele alternative. Primul (sintetic), reprodus în acrostihul 41, prezent de asemenea în comentariul lui Victorin, propune un Anticrist‑Nero rediuiuus. Împăratul roman revine pe pământ de inferno leuatus, declanșează ultima persecuție împotriva creștinilor, distruge Roma și intră învingător în Ierusalim. Iudeii recunosc în el pe adevăratul Mesia, dând crezare semnelor și minunilor săvârșite de pseudoprofetul său. Cel de‑al doilea model (analitic), prezentat în Carmen..., propune doi tirani eshatologici, dintre care primul este identificat cu Nero seruatus, iar cel de‑al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
am văzut deja, rezolvă paradoxul, involuntar creat de Irineu (Anticristul = un împărat roman din tribul lui Dan), insistând asupra faptului că Nero rediuiuus nu va fi recunoscut ca atare de generația de la sfârșitul istoriei, și că va trece, în ochii iudeilor, drept rege al Iudeii. În ciuda faptului că nu există argumente hotărâtoare și incontestabile în acest sens, este foarte probabil ca autorul poemului Carmen... să fi cunoscut Comentariul la Apocalipsă al episcopului de Poetovio. În acest caz, motivul celor „doi anticriști
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
paradoxul, involuntar creat de Irineu (Anticristul = un împărat roman din tribul lui Dan), insistând asupra faptului că Nero rediuiuus nu va fi recunoscut ca atare de generația de la sfârșitul istoriei, și că va trece, în ochii iudeilor, drept rege al Iudeii. În ciuda faptului că nu există argumente hotărâtoare și incontestabile în acest sens, este foarte probabil ca autorul poemului Carmen... să fi cunoscut Comentariul la Apocalipsă al episcopului de Poetovio. În acest caz, motivul celor „doi anticriști”, dintre care unul este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se formează deja pe pământ, grație învățăturii creștine. Întâiul Adam, muritor și nedesăvârșit, este prefigurarea ultimului Adam, adică a poporului creștin (populus christianus), nemuritor și desăvârșit. Analogiile nu se opresc aici. Lactanțiu identifică fragmente ale scenariului eshatologic în episodul exodului iudeilor. Astfel, sfârșitul lumii va fi un al doilea exod, la scară cosmică, prin care Dumnezeu liberabit plebem suam de graui seruitute mundi (7, 15): Întrucât în vremea aceea exista un singur popor al lui Dumnezeu, care locuia în mijlocul unei singure
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Nero rediuiuus constituie o paranteză. Am remarcat deja că legenda în cauză a fost introdusă de Victorin în trama eshatologică cu scopul clar de a legitima dubla identitate a tiranului eshatologic, aceea de conducător al unui imperiu păgân și de iudeu. Commodian reia legenda și îi conferă o nouă semnificație. În concepția sa, Nero îndeplinește funcția metaforică de Anticrist al păgânilor (deoarece se adresează păgânilor iudaizanți). Lactanțiu se debarasează de mit ca de o prejudecată inutilă. Recitind cu atenție toate momentele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]