2,397 matches
-
care se ajunge... Întrebăritc "Întrebări" 1. Identificați, utilizând tipologia rolurilor descrisă de către Goodall Jr., ce rol a îndeplinit în acest caz fiecare dintre membrii departamentului. 2. Ce strategie trebuie să aplice consultantul Popescu pentru ca schimbarea propusă să aibă sorți de izbândă? 3. Care ar fi abordarea cea mai puțin reușită și unde ar duce aplicarea acesteia? Închipuiți un astfel de „coșmar” pentru a putea lista toate greșelile pe care nu trebuie să le faceți. 4. Încercați, de mâine, să analizați oamenii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Leandru), prozator a cărui inventivitate narativă, superior livrescă, amintește de Jorge Luis Borges și de Umberto Eco. A mai realizat versiuni la poeme de Dusan Govedarica și Risto Vasilevski, precum și o antologie de proză slovenă (2002). Pentru transpunerile sale, adevărate izbânzi în privința recreerii adecvate a tuturor palierelor lingvistice, de la cel cronicăresc la cel postmodern, a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2003). Traduceri: Slavko Vesnić, Maluri neguroase, București, 1983; Vacanță în sud. Nuvela
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
trăind anticipat emoțiile victoriei. Nu îl sperie nici vestea venirii tătarilor în ajutorul turcilor, incomparabil mai numeroși decât moldovenii și cazacii, boierii cuprinși de panică fiind martorii unei stări de mare inspirație a voievodului încrezător în vitejia poporului său. Certitudinea izbânzii îl animă chiar și în momentele cele mai critice, ca atunci când trei boieri de frunte trec la dușman. Trădat și de cel mai apropiat dintre sfetnicii săi, portarul Ieremia Golia, el trăiește o clipă de intensă scârbă („Carnea de pe mine
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
București. Este prețul plătit de dramaturg, în contextul tot mai apăsător politic și mai constrângător artistic al deceniului al optulea. S. dorea să ofere o alternativă ficțională, dramaturgică la istoriografia oficială, recuperând documentar și înfățișând momente de cumpănă sau de izbândă națională. Cu un bun instinct artistic, el alege ceasuri istorice în care cele două fețe ale medaliei (lupta neștiută și victoria oficială, riscul individual și reușita colectivă, spectrul eșecului și confirmarea publică) vibrează și se înfățișează pe rând, până la finalul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca, Semnul, 43-52; Păcurariu, Dicț. teolog., 418-423; Maciej Bielawski, Părintele Dumitru Stăniloae - o viziune filocalică despre lume, tr. Ioan Ică jr., Sibiu, 1998; Simion, Fragmente, I, 87-91; Rusu, Membrii Academiei, 500-501; Nicolae Moșoiu, Taina
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Tot ce am în mine mai bun sau rău, tot ce sînt, îmi vine de la mama. I-am moștenit bolile, melancolia, contradicțiile, totul. Fizic, îi semăn leit. Toată ființa ei s-a agravat și s-a exacerbat în mine.Sînt izbînda și înfrîngerea ei". Și a doua zi, tot datată: "Moartea mamei este ca moartea mea, de vreme ce mi-a transmis toate infirmitățile ei. Știu ce-mi rezervă viitorul". Și, în continuare: Există în familia mea o înclinație spre descurajare, dintre noi
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
Beausoleil va sosi și el În sat, dar nu o va mai apuca În viață. Se va Întoarce pe ocean și nu va mai reveni niciodată În locurile natale. Romanul se termină ca o baladă. Protagoniștii dispar, dar rămâne urmașilor izbânda lor: « Și iată că Într-o zi ea (Acadia) auzi voci care se chemau În același timp la sud, la nord la est și la vest: - Salut Théophile al lui Pacifique, al lui Pacifique Bourgeois! - Salut Jean al lui Maxime
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
pregnantă apare tendința către prezentarea poematică, fără a fi ignorate câștigurile atitudinii narative detașate, finalizată în trei dintre textele epice mai ample (În plină zi, Nopți fără somn, Pământ amar), care vor constitui, cu mici modificări, nucleul romanului Casa (1962), izbânda certă a scriitorului. Conceput ca o replică orgolioasă la Ion de Liviu Rebreanu, romanul se constituie polemic și nu mimetic. Eroul, fiul unor țărani săraci, se însoară cu fata chiaburului din sat, sperând că astfel își va astâmpăra setea de
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
din cadrul Institutului Catolic „Santa Ursula” din Rio de Janeiro (1957-1958), docent la Spracheninstitut din Nürnberg (1965-1973). A fost redactor al revistei „Înșir’te mărgărite”, care a apărut în 1951, la Rio de Janeiro. De-a lungul timpului a colaborat la „Izbânda”, „Porunca vremii”, „Axa”, „Rampa teatrală”, „Cuvântul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Preocupări literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Paris), „Caete de dor” (Paris), „Vers” (Rastatt - R. F. Germania, New York, Chicago), „Drum” (Ciudad de Mexico), „Carpații” (Madrid), „Ființa românească” (Paris), „Buletinul
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
și atașat cultural la Ambasada României în Franța, și a perioadei 1982-1986, când este profesor în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. Debutează cu versuri în 1953, la „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1957, cu volumul de reportaje Pentru izbânda noului, scris în colaborare cu P. Dinescu. Mai e prezent în „Flacăra”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Analele Universității București”, „Steaua”, „Manuscriptum”, „Amfiteatru” ș.a. În 1985-1986 colaborează la revista „Candela” din Suedia, iar între 1982 și 1986 editează în Finlanda
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
un volum ce cuprinde un studiu și antologia acestor texte. La Turku îi sunt tipărite Kantelar, o culegere bilingvă de rune tradiționale finlandeze traduse în colaborare cu Lauri Lindgren (1985), și o antologie bilingvă de poezie românească (1987). SCRIERI: Pentru izbânda noului (în colaborare cu P. Dinescu), București, 1957; Elena Văcărescu, București, 1974. Ediții: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, pref. edit., București, 1975, Memorii, tr. și pref. edit., Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare cu Aneta Stăvăruș); Povestiri medievale despre Vlad Țepeș-Draculea
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
beneficiază de trei interpretări: una istorică, bazată pe informațiile oferite de Cărțile Macabeilor, celelalte două teologice, iudaică și creștină. Toate relele pe care iudeii le‑au avut de suferit de la Antiochos sunt povestite de Cartea Macabeilor; ea dă mărturie de izbânda lor. Ca să rămână credincioși Legii lui Dumnezeu, iudeii au îndurat focul, fierul, umilința, jefuirile și cele mai mari chinuri. Iudeii înțeleg [astfel] această profeție despre cea din urmă distrugere a templului sub Vespasian și Titus: mulți iudei atunci, cunoscând pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Biserică este a priori legitimă. Proiectul revoluționar al lui Augustin prezintă, așadar, un anumit risc, iar proba cea mai evidentă este aceea că posteritatea a ales acest tip de interpretare cu consecințele politice care decurg de aici, pentru a justifica izbânzile Bisericii pe pământ. Se impune, așadar, să încercăm o reîncadrare a gândirii lui Augustin în contextul său originar. De vreme ce înălțarea lui Isus, spune el, inaugurează vremea eshatologică, este limpede că acesta nu poate fi altul decât acel millenium anunțat de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
antichitatea bisericii lui Dragoș, evocate de Vodă ca argumente, sunt incontestabile, toți cei de față „s-au miratu de înălțata minte a mării sale”. Cu planul ei triconc alungit, biserica mănăstirii - impresionantă ca dimensiuni - este un veritabil vestitor al viitoarelor izbânzi arhitectonice. Ea a fost zidită în „anii războaielor” (terminat în 1469, lăcașul a ars și a fost refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când Ștefan cel Mare abia a reușit să ctitorească Probota (veche), necropolă a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ascultat”238. Lupta din 1612, de la Cornul-lui-Sas, a fost cruntă pentru Movilești. „Veniiu Potoțchii [ginere al lui Ieremia Movilă; el a condus intervenția contra lui Ștefan Tomșa, care, în 1611, îl dăduse jos din scaun pe Constantin Movilă] sămățŭ cu izbândele ce frații lui aicea într-aceste țări împotriva lui Răzvan-vodă și apoi împrotiva lui Mihai-vodă, ce - introduce Miron Costin, în chipul lui meșteșugit, o anticipare sub formă de apoftegmă -, cum dzice moldovanul, nu sintŭ în toate dzile Paștile... Ștefan Tomșa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sublinieze, retoric, izolarea și, prin transfer, caracterul sublim al demersului: „Și-și căuta ajutor într-o parte, și-ntr-alta, și pre nimenea nu-și găsia, făr’cât pre cel mare...”. înaltul protector, prezentat, decisiv, într-o cohortă de convingătoare izbânzi („carele au izbăvit pre izrailiténi din mâna lui Faraon, și pre Noe din potop, și pre Lot din Sodom, și pre David din mâinile lui Saul...” etc.), aliat permanent al postelnicului, „întărește inima robului său Costandin” și ne sugerează desfășurarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ms. nr. 167 B. A. R., din 1639, și în ms. nr. 279 B. A. R., din 1668) cu o filiație încă nelămurită, editată în câteva rânduri 618, este o consolație, specie cultivată în Antichitatea greacă și acceptată și după izbânda creștinismului, cu firești modificări în structura argumentației. Discursul lui Toader din Feldru (pe care cred că trebuie să ni-l imaginăm ca pe o „inserție” cultă într-o „reprezentație” dominată de semnele ritualice aparținând discursului funebru popular), arătând o notabilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
salvare a sa. Este trecerea din starea umană și sufletească În starea transumană, spiritual-morală, atât de bine exprimată de Goethe la sfârșitul tragediei (Faust, actul IIĂ: Tot ce-i vremelnic E numai simbol. Inaccesibilul Faptă devine-n ocol. Inefabil deplinul Izbândă-i aci. Omul simte și știe că nu-și poate depăși condiția naturală. La fel de bine știe că și cetatea pe care el a clădit-o va avea destinul său. La fel cum se refuză pe sine, ca „existență perisabilă”, aspiră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu un peisaj saharian conceput în maniera lui Leconte de Lisle, La Polul Nord, desfășurând priveliștea feerică a întinderilor de gheață încremenite într-un somn etern, Tanit - imn cartaginez, la fel ca Pe muntele Sitú, Cântarea lui Walmiki ș.a., sunt câteva izbânzi ale acestui prețuitor al formei frumoase și limpezi (Arta versurilor clare). Amețit de miresme, încercat, ca și D. Anghel, de nevroze, tânjind de „dorul vecinic de mister”, el se supune ritualului poemelor moderniste, dar într-un chip exterior, fără să
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
pe care l-am cunoscut), I. C. Vissarion (Boul lui Dumnezeu), I. Popescu-Băjenaru (Viața Mântuitorului), Gh. Brăescu (Soldatul Busuioc), I. Valerian (Biserica din Târgul bucuriilor), dar și versuri: N. I. Herescu (Frunză neagră, Cântecul Feleacului), Ion Pillat (Țara), Adrian Maniu (Rugăciune pentru izbânda armatelor noastre), Zaharia Bârsan (Noi n-avem morți), Emil Gulian (Ghimpi și stele), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Emil Giurgiuca (Odată), Mihu Dragomir (Marș), Aron Cotruș (Transilvaniei) ș.a. Se acordă atenție și memorialisticii, pe care o ilustrează I. Valerian (Amintiri din
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
pentru faptele nespus de mărețe ale străbunilor [...], cea mai entuziastă iubire pentru patrie [...], pentru frumusețile acestui pământ”. Scriitorii erau îndemnați să „sufle colbul de pe cronici”, spre a face „să renască virtuțile bătrânilor de atunci în sufletele tinerilor de azi”. Chezășia izbânzii era legătura cu poporul, în speță cu lumea țărănească: „Acolo e un suflet mare, care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să zbucnească, asemenea izvorului care așteaptă în stâncă lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
elastice transversale), analogie aleasă de Thomas Young și comunicată lui Arago în 1818 printr-o scrisoare. Dar nici utilizând această analogie nu s-au putut explica toate fenomenele observate experimental. Din aceste două exemple, cât și din cele referitoare la izbânzile teoriei corpusculare cu privire la natura luminii, profesorul poate extrage împreună cu elevii două concluzii importante: 1. necesitatea verificării experimentale a oricărei ipoteze în cât mai multe dintre aspectele sale; 2. necesitatea restructurării modelelor în momentul în care experiența a infirmat valabilitatea lor
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
lucru deoarece , cu vârsta , escaladăm noi trepte pe scara valorilor: dorim și devenim cadre didactice, scriitori, etc. Cu succesiunea anilor, procesul de educație se complică, evoluează în conținut, în structură, în sensuri și semnificații, făcând din om, creatorul propriei culturi. Izbânda pe care o așteaptă cuplul cadru didactic elevi, se înregistrează numai într-o competiție, situație în care intervine un element de selecție a valorilor, la nivel interuman. Dincolo de porțile școlii, cei mai buni sunt cei creativi. Adaptarea la creativitate este
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
libretul pentru un spectacol de revistă intitulat A fost un vis. Debutase probabil prin 1911, la „Flacăra”, cu versuri și publicistică de factură socială. Alte poezii, schițe, nuvele, fragmente de roman îi apar în „Drum drept”, „Viața românească”, „Scena” (1917-1918), „Izbânda”, „Însemnări literare”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Cuvântul liber” (seria 1919-1921), „Curentul”, „Neamul românesc literar” ș.a. Intervențiile pe teme politice și versurile satirice referitoare la realitățile anilor ’20-’40 ai secolului al XX-lea și le tipărește în gazeta „Lupta”, pe care o
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Poetul a avut o existență discretă, departe de tumultul vieții literare și publicistice a capitalei. Activitatea literară și jurnalistică și-a început-o la „Ploieștii literari”, în 1921. Mai colaborează la „Lumea copiilor”, „Universul literar”, „Contimporanul”, „Luceafărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Pământul”, „Naționalul nou”, „Viața literară”, „România literară”, „Revista literară”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Viața românească”, „Contemporanul” ș.a. A editat și a condus, la Câmpina, câteva gazete social-culturale: „Câmpina” (1927-1929) și suplimentul „Cucu Prahovei” (1928), „Fapta” (1929, realizată
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]