14,012 matches
-
ai Guvernului", a declarat Victor Ponta, prezent marți seara la Ministerul de Interne, conform Mediafax. Cauza demiterii Întrebat marți de jurnaliști dacă știe câte localități mai sunt izolate în județul Buzău, Gabriel Baltă a spus că mai sunt cinci comune izolate, însă nu a putut preciza care sunt acestea. "Sunt cinci localități izolate, nu le cunosc. Nu am lista acum. Sunt Brădeanu, Vâlcelele, nu le știu pe toate în amănunt, se lucrează acolo", a spus Gabriel Baltă.
Ponta a anunțat că prefectul de Buzău va fi demis. Vezi de ce by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32797_a_34122]
-
Interne, conform Mediafax. Cauza demiterii Întrebat marți de jurnaliști dacă știe câte localități mai sunt izolate în județul Buzău, Gabriel Baltă a spus că mai sunt cinci comune izolate, însă nu a putut preciza care sunt acestea. "Sunt cinci localități izolate, nu le cunosc. Nu am lista acum. Sunt Brădeanu, Vâlcelele, nu le știu pe toate în amănunt, se lucrează acolo", a spus Gabriel Baltă.
Ponta a anunțat că prefectul de Buzău va fi demis. Vezi de ce by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32797_a_34122]
-
Covrig Roxana Localități izolate, fără curent electric, persoane blocate în trafic, autostrăzi și drumuri naționale închise, mașini blocate în trafic- așa arată România după prima zi de iarnă cu avertizare de COD PORTOCALIU de ninsori și viscol.
România, sub zăpadă. Situația actualizată, prezentată de Gabriel Oprea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32849_a_34174]
-
Găsește-l singură de data asta. Nu uita însă să-i adaogi subtitlul, ca de obicei: „Din jurnalul...” etc. Am schimbat începutul. În ansamblul romanului, începutul capitolului ar fi mers așa cum l-ai pus d[umnea]ta. Dar publicând fragmentul izolat, e mai bine să-l începi cum am spus eu. Ar fi bine și la final să găsești o frază mai de efect, să nu fie două fraze scurte, una după alta. Evită, de asemenea, pe cât poți, cacofoniile în text
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
și mă voi ține de cuvânt cu două, fiindcă prima, cea cu Ursei, a declanșat-o făr' de veste pe cealaltă, a lui Ionică, ambele tot despre prietenii mei dulăii. Dar ce diferență între ei! Ursei era aristocratul semeț și izolat, Ionică - plebeul cu suflet mare. Către mijlocul anilor '50, când eu aveam vreo 10-11 ani, mătușa mea Pata-Mata m-a luat cu ea în vizită la o amică a ei, tot cincuagenară și cu coc la ceafă, tot amabilă și
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
roșii și întinse cui vrea și de câte ori vrea de niște cumetre zdravene din partea locului, în cizme soldățești, cu basmale pe cap, mi-aduc aminte, verzi... Ce nu am uitat și ce am ținut bine minte a fost o așezare foarte izolată, un fel de pustă cu iurte, unde un confrate ungur, intrând în vorbă cu localnicii, a constatat că se înțelegea perfect cu ei, aceia vorbind un dialect asemănător cu limba maghiară... vizet... cheneret... bŕraton... și eu, care făcusem liceul în
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]
-
a fost încununată cu Premiul Büchner, până la Untergeher (învinsul) (1983), Die Holzfällen (Tăietorii de lemne) (1984) și Auslöschung (Dispariție) (1986) - se află ca protagonist un Geistesmensch, un intelectual de formație științifică ori artistică, în jurul căruia se construiește perspectiva operei. Inși izolați, refuzând comunicarea cu semenii, ei se autocondamnă la neputință și fatalism prin bizareria comportamentului lor. Un savant se consideră în felul său și Reger, eroul romanului Alte Meister (Vechi maeștri) (1985); Premiul Médicis pentru versiunea franceză, 1988), umanistul care nu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
întind, ca să spun așa, o floare peste timp, adică să le spun cât le sunt de recunoscător pentru că într-un moment sau altul al vieții nu m-am simțit singur. Și asta este teribil să nu te simți singur și izolat. Pentru că, pe de-o parte, solidaritatea aceasta și prietenia îți dau foarte multă putere; pe de altă parte, îți confirmă că ești pe un drum bun, drum corect, că și alții gândesc ca tine. Și că alții vor să facă
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
de trei-patru buni cunoscători sau specialiști în literatura basarabeană, spre folosul ambelor părți. Dezbaterea despre antologiile literaturii basarabene ar fi putut trece atunci Prutul pe un pod de cărți sau pe o punte de articole, mai solidă decât trei-patru opinii izolate. Antologiile propun o constelație de valori și sunt cele mai bune căi pentru a ieși din simplificările cunoscute și reducționismele atât de vehiculate. Literatura basarabeană este o parte însemnată din literatura română. Avem datoria să o cunoaștem în profunzime și
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
Ideea fundamentală a rațiunii, a cărei origine, pentru Spinoza, dar și pentru Kant, respectiv Hegel, așa cum vom vedea, se află în Dumnezeu, în ideea de divinitate - este aceea a binelui. A binelui colectiv, social, mai degrabă decât a binelui individual, izolat și egoist. Iar cum binele societății moderne nu poate fi gândit și aplicat decât prin intermediul instituției statului, concluzia lui Spinoza este lipsită de echivoc: "Un om care este călăuzit de rațiune este mai liber într-un stat unde trăiește după
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prin însăși pasivitatea noastră. Iar cum recunoașterea înseamnă libertate, rezultă de aici că este de-a dreptul imoral să fim doar moraliști subiectivi, pe filiera kantiana, mulțumiți cu prezumtiva noastră libertate derivată din punerea în aplicare a rațiunii practice: libertatea izolată este imposibilă, ea nu poate exista decât că libertate a tuturor sau a nici unuia. Chiar dacă Hegel înțelege cauzalitatea lumii fenomenale, a naturii, în cele din urmă, drept necesitate totalmente lipsită de libertate 19, consideră totuși că natura, ca Idee înstrăinata
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
panaceu pentru nedreptățile sociale și politice. Dar cum ar putea cineva să fie mulțumit numai cu propria bunăvoință, cănd "scopul economiei politice este nefericirea societății"31? Mulțumirea de sine, fericirea, apare doar că relație între oameni, nu în interiorul unor monade izolate, subzistând pentru sine. Însă în termeni politici, nu structurali (economici), Kant înțelesese de mult că "În starea actuală a lucrurilor, se poate spune că fericirea statelor crește odată cu nefericirea oamenilor"32. Statele, devenite instrumentele de clasă ale burgheziei, acționau în favoarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
etimologic, termenul se folosește normal la plural (munci ,chinuri", semnificație păstrată în limbajul religios, ca în expresia a supune la munci); sau, mai banal, pluralul poate sugera pluralitatea ocupațiilor. Oricum, trecerea la plural nu e un accident sau o inovație izolată, regăsindu-se în mai multe texte redactate în stil colocvial: ,Ce nașpa e la munci, că nu mai ai timp de postat aberații. Mai sunt 4 ore și 25 de minute până la terminarea programului" (forum.softpedia.com); ,sunt la munci
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
este definit simplu: vot pentru beneficii 6. Clientelismul a fost și este asociat cu înapoierea economică, politică și culturală. În contextul fragmentarii sociale, politicienii au tendința să ofere protecție și beneficii clienților lor - relația diadică patron-client7. Prin urmare, regiunile sărace, izolate, cu o rată a analfabetismului mare, reprezintă contextul perfect pentru dezvoltarea unor relații clientelare. Totuși, experiența indică faptul că dezvoltarea economică nu implică obligatoriu și dispariția clientelismului 8. Iată de ce clientelismul a fost descris mai mult ca un fenomen social
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Cântarea României", cenaclul "Flacăra" au avut un rol nefast, contribuind decisiv la degradarea climatului moral și spiritual. "Cântăreții epocii de aur" au o responsabilitate enormă, căci au fost "brațul propagandistic" al regimului. Plagiatul a fost tolerat și încurajat. }ara era izolată, puțini aveau acces la informații și lucrări din străinătate. Puținii privilegiați care puteau ajunge la cărți și reviste străine aveau posibilitatea să le plagieze în deplină impunitate. Fenomenul a fost atât de grav, atât de mult a pervertit spiritele, încât
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
reconstituie viața doctrinarului socialist. Nu știu cîte vieți de intelectuali români au avut o latură atît de aventuroasă și de imprevizibilă ca cea a lui Dobrogeanu-Gherea. Te-ai fi așteptat să dai peste o ternă și monotonă existență de intelectual izolat și înăcrit, al cărui plictis cotidian să fie compensat de aplecarea spre lumea extravagantă a acrobațiilor spiritului. Pe scurt, genul de viață în care sărăcia evenimentelor exterioare este suplinită de o exuberanță a imaginației și a ideilor. Un fel de
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
fără dată, pe care ai prea putea să le uiți într-un sertar și să le publici peste un an (ceea ce e și bine, e și rău...), articolele tematice nu te rețin prin mai nimic. Și nu e o constatare izolată. Să se molipsească revistele, una după alta, de primăvăratică astenie? Groaznic! Groaznic! Cronicarul s-a întristat rău. Nu credea că mai există reviste precum Eminescu. Luceaf|rul românilor de pretutindeni editată de "societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat", cu sediul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin câteva numere să ajungă și în cel mai îndepărtat cătun. M-am gândit că acest lucru va menține spiritul bieților frați basarabeni izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne furați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cele ale lui Sandu - aici am comasat și parafrazat afirmațiile a doi critici de film, să văd dacă se recunosc - iar sentimentele nu conving prin dramatism, chiar dacă jocul actorilor e mai mult decît ok. Asta pentru că afectele sunt mult prea izolate, din start, claustrarea lor nu se clădește treptat, ca în cazul, să zicem, al Visătorilor lui Bertolucci. Un alt element care m-a intrigat se numește "voice-over". Mai exact, vocea lui Kiki - totul se narează retrospectiv din perspectiva ei - care
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
țări foste satelite ale URSS și ne povestește ce a văzut. “Am admirat modul în care autoritățile au prezentat teroarea exercitată de guvernele comuniste și de polițiile lor politice. Pentru aceasta nu a trebuit să mă duc într-un colț izolat al țării, cum este Sighetul în România, ci am dat de muzee și expoziții permanente în mijlocul capitalelor, cu reclame și invitații stăruitoare. Berlinul este un oraș înțesat cu muzee care de care mai fascinante, dar n-am văzut nici unul mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
serii// Trecători//prin amor și beție//cântau//vino, străine, la masă// Cu fecioare//și cupe de vin/sătui de lege//să bem puterea trufiei’’.// Această poezie ne duce spre-o atmosfera medievală. Ne putem imagina un han, într-un sat izolat, ideea depărtării este sugerată cu subtilitate, un ton de libertate dorită de suflete nomade, pentru a-și potoli setea de viață. Pasărea este de asemeni simbolul libertății. Apariția sa la începutul poemului și moartea ei la final, desenează un cerc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lui de documentare; inițial s-a temut că fiica îi va incomoda intimitatea de scriitor, ulterior s-a dovedit a fi o prezență discretă, aproape invizibilă, pentru ca în final să devină chiar benefică. Vorbind despre insulele Marchize, insulele cele mai izolate de continent, la cinci ore distanță cu avionul, spunea că un lucru l-a șocat extrem de mult; pictorul Gauguin a murit în 1903, există însă sătucul în care și-a petrecut ultimii ani de viață, un sat aproape neschimbat după
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
insistența oficialilor occidentali au făcut să se aplatizeze asperitățile care făceau, în urmă cu câțiva ani, să ne reamintim de veșnicul pericol al ,butoiului cu pulbere" balcanic. O discuție aparte merită, așa după cum sugeram, românii din zona Timocului, o comunitate izolată, care a trăit, secole la rând, departe de evoluția socio-politică-culturală a țării de origine. Paradis al folcloriștilor, sociologilor sau antropologilor, această zonă a fost total ignorată de oficialitățile de la București. Știu câte ceva despre istoria de după 1990 a relației românilor cu
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
și murdară. încât acest înfiorător târgușor cu uliți pe care le cutreierau porci și câni ca niște harnici agenți sanitari nu i-a mai pricinuit călătorului și observatorului decât o senzație negativă și chiar repulsie. Senzație ce a rămas, totuși, izolată și nu s-a răsfrânt asupra imaginii Basarabiei în întregul ei, așa cum, după douzăzeci de ani, a propus-o cititorului Geo Bogza, scriitor cu predilecție pentru efecte șocante care, în Basarabia - țară de pământ (1939) a descris-o ca pe
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]