24,388 matches
-
reușit eradicarea completă a setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era noastră tulburată și confuză, fiecare renaștere ortodoxă și-a avut izvorul în "redescoperirea" Sfintelor Taine și a vieții sacramentale și, mai presus de toate, în renașterea euharistică. Așa s-a întâmplat în Rusia când persecuțiile au îndepărtat atitudinile moderate, formale și nominale - denunțate cu pasiune de părintele Ioan de Kronstadt. Astfel
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Să te blestem, ar fi păcat, Că prea s-au despletit salcâmii Și-n mine s-au amestecat Azurul cu tăcerea lumii... Să te iubesc, ar fi păcat, Că prea se chinuie izvorul, Iar ochii mei au adăpat Tot prin hățișuri căpriorul. Și totuși spune-mi ce să fac, Că zilele se dau de-a dura, Cuvintele își fac de cap Și prea departe-i geamandura... Bolnavi de dor n-aș vrea să
SĂ TE BLESTEM… de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378260_a_379589]
-
doresc, Să te păstrezi ca apa lacului cea lină, Să îngenunchezi greul dacă are să vină, Zâmbetul ochilor să-l menții nestingherită, De vreo meteahnă a zodiacului aiurită... Să fi frumoasă-n continuare ca un buchet, Iubirea să-ți curgă din izvorul lui ‘berechet, Cu deschideri de lagune în bucuriile din pârg, În bunele predispozițiilor ce de la sine curg. Să nu poți construi castele pe mal de mare, Să n-ai cum alcătui pastelul făr’de culoare, Fericirea-ți fie mare fără
PENTRU CE EȘTI...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378251_a_379580]
-
el este atât cauza finală cât și cauza dintâi”. Materie denumește ceea ce nu are prin sine nici o existență determinată, nici o oarecare cantitate sau categorii care determină ființa, ca atare, materia este substanță. În sistemul filosofic al lui Aristotel, Dumnezeu este izvorul permanent al materiei, Primul motor spiritual, unic, absolut care se află în nemișcare, dar care generează mișcarea în lume. Aristotel a abordat știința din punctul în care o lăsase Democrit (cca. 460-370 î.Hr.) - fiindcă se gândea și înainte de Socrate -, reușind
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
de verdeSpune, mama, cu ce numemi te-au dus să te dezmierde?... XII. GLONȚ DE MĂCEȘ, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015. Mi te sorb vinovat, ca un lup singuratic, Ca pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemn Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârja de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
răvășind spinii verii, Peste degetul lui împietrit în inel, Când muream de tăceri prin cotloanele serii, Când vroiam să nu fiu, cănd vroiam să fiu ... Citește mai mult Mi te sorb vinovat, ca un lup singuratic,Ca pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemnSunt un glonț de măceș într-un sânge văratic,prin tranșee de dor, într-o cârja de lemn.Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri,M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și mi-e fum. De părul tău mi-e blond abis, De ochii verzi mi-e verde val, Mi-e adâncire grea, de deal, icoana ta rămasă-n vis. Ca un nisip pereții tac, Sub casă ploile se frâng săpând izvor în ochiul stâng și mari, în timpul fără leac. Ploua cu tine peste seri, Azi te șoptesc, nu te mai strig La uși m-așteaptă chei de frig să-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins Citește mai
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
noapte, și mi-e fum.De părul tău mi-e blond abis,De ochii verzi mi-e verde val,Mi-e adâncire grea, de deal,icoana ta rămasă-n vis.Ca un nisip pereții tac,Sub casă ploile se frângsăpând izvor în ochiul stângși mari, în timpul fără leac.Plouă cu tine peste seri,Azi te șoptesc, nu te mai strigLa uși m-așteaptă chei de frigsă-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins... XIV. COPILĂRIE, de Camelia Radulian , publicat
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
dinapoi. Hai! ai zis, vara-i pe- aproape și cireșele-s în frunze, bântuindu-ți amintirea pașilor pierduți prin fan, melcii urca pe matasea florilor mustind de apă și pe putredele scânduri spijinite de un prun; Ochii tăi tot țes izvoare din potoape de lucerna, greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâne adunându-te din crudul ... Citește mai mult Din poienele uitării, iarbă nopții, tot mai multși mai mult, din altă vreme,si mai stins din partea stângăs-a ascuns foșnind sub praguri
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
îi mai simți cu degete de cretă, pește vânt, scriind scrisori cu dangăt de pământ Și tu adormi, să poți să te mai minți ca-n colbul vieții, răscoliți de nori, părinții întorc timpul, rând pe rând, și apa din izvoare, așteptând să-și spele părul veșted de ninsori. Ei vin plecând și pleacă nevenind în pasca aburita, în liniștea de ieri când mirosea a mama, mai mult ca nicăieri, când mirosea a tata, ... Citește mai mult Se coace grâul pe sub
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Tăcând frumos, ca rană îi mai simțicu degete de cretă, pește vânt,scriind scrisori cu dangăt de pământSi tu adormi, să poți să te mai mințică-n colbul vieții, răscoliți de nori,părinții întorc timpul, rând pe rând,și apa din izvoare, așteptândsă-și spele părul veștedde ninsori.Ei vin plecând și pleacă nevenindîn pasca aburita, în liniștea de iericând mirosea a mama, mai mult ca nicăieri,cănd mirosea a tata, ... XXVIII. UN TANGO TOT MAI LIN..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Cu angrosistul Deleș intru iară într-o poveste fantastică. Armeanul locuia într-un pitoresc castel așezat pe o vale numită Valea Amintirilor, un fel de luncă peste care curgea un firav izvor; într-o parte a acestui pârâiaș se întindea o pădure în scări până în vârful unui deal; în cealaltă parte, după luncă, începea satul la marginea căruia Deleș avea depozitele, chiar așa se și numea partea aceea de sat: La depozite
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
eminescian „nu mai poate fi pusă în relație cu tema lui a fi de tip occidental. Starea d’întîi iese dintr-o intuiție mult mai adâncă decât manifestarea gândirii onto-noologice moștenite de la Greci./.../ Fiind vorba de o poetică a stării, izvorul de inspirație răsare direct din Starea d’întîi, și nu din Schopenhauer sau din Lenau, căci mijloacele de expresie sunt în primul rînd stări: de dor și de urât./.../ Această gândire poetică este structural ecstatică. Ea realizează starea pe loc
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Ilie Șandru conduce solemn, cu o măsură a majestății și cu autoritate, jurnalul de război al ofițerului Nimereanu, care i se confesa, îmbinând frontul de luptă în Al Doilea Război Mondial cu cel al vieții lui, în care dragostea era izvor de putere. Acest nou roman continuă un altul, Peste hotarele timpului, dedicat eliberării Reghinului, ocupat temporar de horthyști. Autor al celei mai temeinice monografii dedicate lui Elie Miron Cristea și al altor romane, Ilie Șandru crede cu tărie în indestructibilitatea
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
fost internat aproape 6 luni în mediu spitalicesc, datele medicale lipsesc aproape cu desăvârșire, cu excepția acelora datând din iunie 1889, sau a unor rapoarte medicale redactate ulterior, din memorie. In acest cadru teoretic, putem pune în evidență două categorii de izvoare de referință: scrisorile unui martor ocular, Henrietta Eminescu, sora și îngrijitoarea Poetului, aflată la căpătâiul bietului suferind, în perioada cea mai grea a maladiei acestuia, adresate binefăcătoarei Cornelia Emilian 5 (epistolar care acoperă intervalul Mai 1887-Iunie 1889), pe de o
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
poeme, cum sunt Cronică sau Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și fără margini e de clară/ temeiul ne-temei oricui/ cu mine-apune să răsară”. Iată, spicuite și ele, aproape la întâmplare, versurile dintr-un alt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Ilie Șandru conduce solemn, cu o măsură a majestății și cu autoritate, jurnalul de război al ofițerului Nimereanu, care i se confesa, îmbinând frontul de luptă în Al Doilea Război Mondial cu cel al vieții lui, în care dragostea era izvor de putere. Acest nou roman continuă un altul, Peste hotarele timpului, dedicat eliberării Reghinului, ocupat temporar de horthyști. Autor al celei mai temeinice monografii dedicate lui Elie Miron Cristea și al altor romane, Ilie Șandru crede cu tărie în indestructibilitatea
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
despre lumea absolută/ zidită în spirală și pururea nevăzută,/ ca înlănțuiri în adorație de trepte aurite/ ancorate spre cercul nadirului luminos/ al iubirii Feței Nevăzute a lui Hristos,/ poem de îmbrățișare a aurei fierbinte/ a lumii de noi doar intuite/ - izvor veșnic în ape arteziene și cristaline -/ în care se scaldă zimbrii de foc,/ zimbri albi, himerici ai lui Dumnezeu’’, iar în partea a doua: ,,poem pentru zboruri de păsări uriașe/ cu pliscul sonor pe nume inventate,/ ale căror triluri chemau
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
era tot idee/ și eu mă întrupam în carnea crezului lui,/ mă rezideam perpetuu trecând în alt timp/ doar de iubirea lui nu mă săturam niciodată,/ doar ea era azima sfântă pe care voiam să mi-o/ înmulțească Domnul,/ doar izvorul ei era veșnic nesecat’’. De o luciditate dureros de dulce este introspecția concentrată, ca într-un aliaj aurifer de cea mai înaltă puritate, în versurile din partea finală a poemului din pag. 49: ,,Eu nu am nimic, lume,/ Eu nu sunt
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
lt. col. Gheorghe Arsenescu, cea de pe Muntele Roșu (Dragoslavele-Stoenești) și de la Nucșoara, zona în care a predat ștafeta fraților martiri Toma și Petre Arnăuțoiu. Prelegerea a fost completată cu numeroase fotografii inedite, încă nepublicate, din viața celor doi dâmbovițeni, originari din Izvoarele, care vor rămâne în memoria românilor care știu să prețuiască rolul jucat de aceștia în istoria țării. Preotul Gheorghe Cotenescu (Izvoarele, 1886 - Câmpulung-Muscel, 1965) a fost secretar și prieten apropiat al lui Nicolae Iorga în perioada 1907-1940. A fost preot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
Petre Arnăuțoiu. Prelegerea a fost completată cu numeroase fotografii inedite, încă nepublicate, din viața celor doi dâmbovițeni, originari din Izvoarele, care vor rămâne în memoria românilor care știu să prețuiască rolul jucat de aceștia în istoria țării. Preotul Gheorghe Cotenescu (Izvoarele, 1886 - Câmpulung-Muscel, 1965) a fost secretar și prieten apropiat al lui Nicolae Iorga în perioada 1907-1940. A fost preot militar în războiul de reîntregire, deputat (1931-1932) și membru al conducerii naționale a Partidului Naționalist Democrat (1922-1946). A fost profesor la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
al “Reeducării prin tortură”, devine un paria într-o societate dezumanizată, fiind urmărit informativ de Securitate și Miliție întreaga sa viață, dosarul său fiind închis abia la 6 luni după decesul survenit în 12 februarie 1965. În scurta sa viață (Izvoarele, 1923 - Izvoarele, 1950), studentul Traian Marinescu Geagu n-a pregetat o clipă să lupte - în numele iubirii de Țară și Neam, al dragostei de adevăr și dreptate - împotriva ocupantului sovietic „eliberator” și a regimului comunist impus cu forța românilor aproape o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
prin tortură”, devine un paria într-o societate dezumanizată, fiind urmărit informativ de Securitate și Miliție întreaga sa viață, dosarul său fiind închis abia la 6 luni după decesul survenit în 12 februarie 1965. În scurta sa viață (Izvoarele, 1923 - Izvoarele, 1950), studentul Traian Marinescu Geagu n-a pregetat o clipă să lupte - în numele iubirii de Țară și Neam, al dragostei de adevăr și dreptate - împotriva ocupantului sovietic „eliberator” și a regimului comunist impus cu forța românilor aproape o jumătate de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
de Siguranța Generală, apoi de Securitatea în formare, este ajutat de unchiul său, preotul Gheorghe Cotenescu, paroh în Muscel, să urce pe Muntele Roșu, intrând sub protecția lt. colonelului Arsenescu. În martie 1949, fiind implicat într-un incident armat la Izvoarele , este capturat viu de către Securitate Este torturat cu sadism, zile în șir, șantajat permanent cu represalii dure împotriva rudelor sale și, incapabil să mai reziste, divulgă anumite informații care - coroborate cu cele obținute, prin metode identice, de la Alexandru Alexandrescu, “aghiotantul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
Compania de Teatru „Passe-Partout DAN PURIC” are plăcerea să vă invite joi, 23 Mai, ora 19.30, la Sala Rapsodia, Teatru de pe Lipscani, la premiera spectacolului: „Tinerețe fără Bătrânețe si Viata fara de Moarte” „Săpând necontenit fântâni interioare vei găsi izvorul vieții fără bătrânețe. Așa este arta: Tinerețe fără Bătrânțe si Viata fara de Moarte” „Ce minune este să trăiești! Sentimentul acesta de plenitudine, de bucurie, îl întregește pe om”. (Constantin Brâncuși) Spectacolul <Tinerețe fără Batrante si Viata fara de moarte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93631_a_94923]