1,395 matches
-
Moruzi încetă să mai vină la mama. Câțiva ani în urmă o întâlnii la doamna general Manu la vizită. Noi nu vorbisem de această purtare în lume, le evitam când eram numeroși, vorbeam generalități, când cercul era restrâns, ca să nu jenăm pe stăpâna casei. Tot astfel făcui și acum, dar dânsa, deodată, întorcându-se către d-na Manu, îi ceru voie să-mi vor bească singură și îmi exprimă părerea ei de rău de a nu ne mai vedea. Eram înmărmurită
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zise cu voce tare: „Nu numai că m-ai deranja, dar te rog chiar azi să nu pleci diseară, ci acum la 2, cu trenul invitaților, căci aici rămân Duca, Fotino și Săveanu până diseară la nouă și m-ai jena, având de vorbă cu ei“. Abia putui să mă stăpânesc pentru a-i răspunde: „Nu pentru a asista la convorbirea ta cu acești domni aș fi rămas, ci pentru a petrece ziua de mâine aici și pentru a regula florile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oameni mari, cum au fost doctorii Ciucă, Slătineanu, Cantacuzino, Cornelson, Ungureanu și Teodorovici. M-a furat stiloul, firesc, explicabil când subiectul este minunea de om care a fost profesorul Zamfir, care, discret cum a trăit, a plecat tot discret, parcă jenat că va deranja pe cei din jurul său în lunecarea lentă de dincolo de lume. MIHAI DUCA (1920-2003) Foarte grea încercarea aceea de a descrie, într-un spațiu limitat, o personalitate atât de complexă, de o vitalitate rară, de o recunoscută distincție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la căderea lor. Pare rezonabil să respingem această explicație în lumina a ceea ce știm cu privire la dedicația intenționată pentru Giuliano și încercarea disperată a lui Machiavelli de a obține o numire 1513. Totuși, este interesant să observăm că vârstnicul Machiavelli era jenat de mesajul deschis al Principelui și s-a simțit obligat să inventeze unul ascuns. Într-adevăr, potrivit unuia dintre prietenii mai tineri ai lui Machiavelli, Benedetto Varchi, Machiavelli a regretat atât de mult că a scris Principele încât, înainte de a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se Întâmplă În gospodăria tradițională cu aceste deșeuri, de altfel un proces natural și mai ales ecologic, adică protectiv pentru mediu; un astfel de proces doresc să-l cópii, aducându-l la o formă conformă civilizației actuale, fără Însă a jena mediul. Deci: În groapa privății are loc un prim proces, anaerob, de fermentare, În care substanțele organice sunt oxidate, adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din grupul de bază trece în grupul superior, primind un număr aproximativ egal de elevi, din grupul inferior. Dacă cei vechi sînt purtători ai tradițiilor grupului, noii veniți aduc cu ei o altă experiență care se adaugă celei anterioare. Planul Jena acorda o atenție specială recrutării șefilor de comunitate, a copiilor "conducători", ce "vor aparține celor l-2% care vor putea lua rolul de conducători ai cadrelor națiunii lor" (14, p. 43). Așa se și explică interesul pe care nazismul l-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
VICTORIA C. PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 13. R. COUSINET, "La méthode Cousinet", în vol. Le travail par équipes, Publication du Bureau International d'éducation, Genève, 1935. 14. PETER PETERSEN, O școală primară liberă și generală, după Planul Jena (Planul Jena cel mic), traducere de LUCIAN BOLOGA, Editura Cultura Românească, București, 1940. P. Petersen și-a expus sistemul și într-o altă lucrare de proporții mai mari Der Grosse Plan Jena (Marele Plan Jena), în 3 volume. 15. În afara
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 13. R. COUSINET, "La méthode Cousinet", în vol. Le travail par équipes, Publication du Bureau International d'éducation, Genève, 1935. 14. PETER PETERSEN, O școală primară liberă și generală, după Planul Jena (Planul Jena cel mic), traducere de LUCIAN BOLOGA, Editura Cultura Românească, București, 1940. P. Petersen și-a expus sistemul și într-o altă lucrare de proporții mai mari Der Grosse Plan Jena (Marele Plan Jena), în 3 volume. 15. În afara lucrării lui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
O școală primară liberă și generală, după Planul Jena (Planul Jena cel mic), traducere de LUCIAN BOLOGA, Editura Cultura Românească, București, 1940. P. Petersen și-a expus sistemul și într-o altă lucrare de proporții mai mari Der Grosse Plan Jena (Marele Plan Jena), în 3 volume. 15. În afara lucrării lui I. C. Petrescu (vezi 2), în literatura pedagogică românească interbelică pe această temă au mai apărut: ILIE POPESCU-TEIUȘAN, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova, 1940; C. NARLY, Metode de educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
liberă și generală, după Planul Jena (Planul Jena cel mic), traducere de LUCIAN BOLOGA, Editura Cultura Românească, București, 1940. P. Petersen și-a expus sistemul și într-o altă lucrare de proporții mai mari Der Grosse Plan Jena (Marele Plan Jena), în 3 volume. 15. În afara lucrării lui I. C. Petrescu (vezi 2), în literatura pedagogică românească interbelică pe această temă au mai apărut: ILIE POPESCU-TEIUȘAN, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova, 1940; C. NARLY, Metode de educație, Casa Școalelor, București
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
precum Hilaire Belloc și Cecil Chesterton, de la nou-formata Ligă Națională pentru o Guvernare Curată și de la figuri reprezentative ale clasei conducătoare, mai cu seamă irlandezul Lord Selborne, membru al Parlamentului, al cărui mod nobil de realizare a campaniilor l-a jenat pe liderul partidului său, Bonar Law, care era pe deplin conștient de complezența partidului asupra chestiunii respective. Această complezență avea să sporească în timpul implicării lui Bonann Law în Cabinetul de coaliție Lloyd George pe timp de război, când, la sfârșitul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Statelor Unite în străinătate (FCPA) din 1977, care încadrează penal mitele date de cetățenii americani funcționarilor publici de peste hotare. Practicile corupte erau un caz sensibil în Statele Unite în anii 1970 dintr-un număr de motive. În primul rând, Administrația Statelor Unite fusese jenată de investigațiile efectuate de Comisia de de Securitate și Schimb (CSS) de la mijlocul decadei, care a dezvăluit faptul că peste 400 de companii americane au admis efectuarea de plăți dubioase sau ilegale a unor sume mult peste 300 milioane de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
fost instruit de Comitetul Executiv, care se confrunta periodic cu plângeri în privința confidențialității excesive, aroganței și insensibilității personalului FMI, pentru a-și spori transparența. Acest lucru era în mare parte în interesele Fondului: nu în ultimul rând, se simțise recent jenat de faptul că susținerea publică a realizărilor economice ale lui Suharto în Indonezia tăinuise chiar dinamismul propriilor tranzacții private cu regimul (Hill 1998: 98), și în mod evident o abordare transparentă l-ar fi ferit de o asemenea critică. Între
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
acești bani, toată lumea mă înțelegea fără probleme, toți erau foarte zâmbitori și prietenoși. Am mai observat că localnicii nu vorbesc limba germană ci un dialect, o limbă „șvăbească”, greoaie și uneori greu de înțeles, deci nu aveam de ce să mă jenez de imperfecțiunile mele de exprimare în limba germană cultă. Nici ei nu știau să vorbească limba germană. Răutăcioșilor care aveau ca singură valoare faptul că vorbeau bine limba germană, le-am spus adesea că la Paris și țiganii vorbesc franțuzește
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
circulau. Cum ar fi cea despre individul care venise aici cu un cățel de usturoi în ureche. Și-l băgase el mai demult probabil, pentru că era convins că are cine știe ce proprietăți curative. Și-l băgase de mult, și acum îl jena, îl gâdila, pentru că înmugurise. Ei jucau șeptic, io stăteam cu ochii închiși și simțeam prin pleoapă lumina gălbejită de neon. De neon gălbejit, bâzâit de un țânțar care gravita bezmetic în jurul lui. Din când în când, îl auzeam pe Marian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
primise nici o veste de la ea. Era surprins, de obicei ea era cea care avea inițiativa, cea care ținea vie relația lor, ea manifesta mereu pentru el un interes neobișnuit, care pe el îl și flata, îl și mira, îl și jena, ea îi declara că se simte definitiv, obsesiv atrasă de el și se comporta ca atare. De regulă, Irina îl exceda cu prezența ei, cu pasiunea ei paroxistică, așa încât era absolut stranie absența sau retragerea sau eclipsa ei din ultima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Normal ar fi fost să-i zic domnișoarei V: „Auzi, fă, needucato, cine dracu’ vă tot angajează pe voi în Minister și nu vă învață să spuneți « Luați loc, domnule» și «Cu ce vă putem ajuta?»“. Mi-a fost însă jenă de viermișor. Ce soartă tristă: să fii o gânganie inocentă și să te trezești cu dinții unei nesimțite drept în culcușul tău! Iar primele vorbe omenești pe care ți-e dat să le auzi să nu fie din uzanțele unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
scaunele mele! Nu mai vreau să pândesc capriciile dispoziției tale pentru a ști dacă ai sau nu chef de mine și la care moment mai bine este să plec... Nu vreau să mai ghicesc în vocea ta, în gesturile tale jena și nehotărârea de a nu ști exact cum să te porți cu mine, nu vreau să mai constitui o problemă, căci orice problemă este totdeauna neplăcută. Îmi este rușine, îngrozitor de rușine de toate acestea, rușine față de tine, rușine pentru tine
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ale Gildei. Weekendul la greci, ratat din pricina întârzierii noastre... 20 mai 1953 S-a întors Mihai. M-am dus special la Ticki ca să-l văd. Trebuia să vină înainte de orele șapte, pentru a merge împreună la teatru... Am fost puțin jenați să ne regăsim în anturajul familiei, cu toate că această familie începe să devină din ce în ce mai mult o a doua familie pentru mine. Mâine - o zi agreabilă, sper, plină de el: de dimineață și până-n noapte, iar apoi - din noapte până-n dimineață... Sărbătoare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o cupă de șampanie, iar apoi - eu și cu Florino - am plecat la Sterică... ședea destul de aproape de mine, dincolo de Piața Națiunii, lângă frumoasa bisericuță Sfântul Spiridon cel Vechi. Când am sunat la ușă, ne-a deschis Mihai. Avea surâsul său jenat pe buze... — știi, mi-a spus, pe nepusă masă a venit Alby de la Cluj să petreacă vreo două zile la București. și a tras la mine. Mi-a fost nu știu cum să-l refuz. Acum e aici... Acesta a fost pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
îi subminau simțul ordinii. De s-ar mai întoarce tata vreodată la această masă, îmi ziceam, i s-ar da voie acum să mănânce și cu șurubelnițele, în loc de furculiță și cuțit. Dar nici caișii cei îndărătnici din curte nu se jenau să înflorească. Se întâmplă deseori ca sentimentele noastre să ni le împărțim în afară în mod ciudat: între câteva obiecte, puține, pe care, fără motiv anume, le găsim potrivite să ne deslușească amintirile din creier ca pe o materie concretă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lor mă socoteau un dușmanal Statului. Dar după câteva săptămâni se întâmpla invariabil același lucru: Securitatea îi avertiza în legătură cu mine, iar ei mă expediau căznindu-se să inventeze o scuză oarecare, fiindcă, de fapt, fuseseră foarte mulțumiți de orele mele. Jenându-se cu toții de cât erau de servili. Maistrul blănar călătorea deseori în străinătateși aducea de-acolo geamantane întregi de cosmeticale și îmbrăcăminte ieftine, care în țară aveau mare căutare. Odată mi-a făcut cadou o a treia căciulă de castor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
duble proteze dentare. Vai și-amar de capul meu...! Noroc de frații mei care m-au ajutat să-mi revin, căci altfel dădeam ortu' popii și nu mai ajungeam să-ți fac peșcheș sacul de tizic pe care nu Te jena Te rog să-L primești, deoarece ți-L ofer din toată inima. Stai liniștit, acolo, lângă plită și mai bagi câte o balegă pe foc... Ce să-i faci? Ăsta-i combustibilul săracului. Cine n-are pâine se mulțumește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
e mult mai ușor să Întîlnești un zeu decît un om; ceea ce arată nu numai prolificitatea divinităților antice, dar și inapetența pentru singurătate a acestor zei, mari amatori de plăceri și de aventuri dubioase, despre care Aristofan nu s-a jenat să sugereze lucruri chiar mai rele. Nici unul nu rezista să stea pe Munte fără să coboare din cînd În cînd pe drumurile pline de praf muritor. Și dacă oamenii aveau nevoie de zei, aceștia aveau o și mai mare nevoie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
dragostea lui Alin îi picura în suflet. - Ești foarte îmbujorată, iubirea mea! - Mă simt de parcă m-aș da într-un leagăn. - Atunci simți că zbori ca o pasăre care-și caută iubirea? Hai, relaxează-te! Fă-te comodă! Nu te jena! Fac și eu același lucru. - Știi, nu aș vrea să crezi că sunt una din acelea care umblă cu mai mulți bărbați. - De unde ți-a venit ideea asta? N-am spus eu că nu știu ce se ascunde în căpușorul tău? Acelea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]