1,726 matches
-
și de suferință, nici prin cap nu le trece, iar dacă li s-ar sugera fie și cu menajamente, că din sămânța lor s-a zămislit un criminal, s-ar simți profund jigniți. Dintre toate profesiile ce-i stăteau înainte, junele a ales-o pe aceea ce-l pune bine și pe lumea asta și pe cea de dincolo. Un chilipirgiu? A fi scriitor mi s-a năzărit de timpuriu, din prea îndepărtate văi și poduri spre a le evoca fără
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
bătrânesc de tipul „gesta eroică” (Radu Niculescu: Folclorul-Sens-Valoare, 1991, p. 222). În același timp, intensitatea cu care a fost cercetată Miorița a determinat și neglijarea altor teme, la fel de semnificative pentru cultura și chiar pentru etnicul românesc. Mă gândesc la Colinda Junelui bun, al cărei protagonist are o cu totul altă atitudine în fața pericolului morții. Această colindă, ale cărei rădăcini se află în filozofia latină a virtuții (Taloș: Omul și Leul, 2013, p. 266-273) ne prezintă un June, care și-a propus
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Mă gândesc la Colinda Junelui bun, al cărei protagonist are o cu totul altă atitudine în fața pericolului morții. Această colindă, ale cărei rădăcini se află în filozofia latină a virtuții (Taloș: Omul și Leul, 2013, p. 266-273) ne prezintă un June, care și-a propus să-și măsoare puterile cu ale leului din munte. Pericolul la care se expune e sugerat de lacrimile mamei, care știe cât e Leul de puternic, dar încercarea ei de a-și îndupleca fiul să-și
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
propus să-și măsoare puterile cu ale leului din munte. Pericolul la care se expune e sugerat de lacrimile mamei, care știe cât e Leul de puternic, dar încercarea ei de a-și îndupleca fiul să-și abandoneze planul, eșuează. Junele pornește în căutarea adversarului, pășind pe pământurile acestuia, în munte. Îl găsește însă dormind, ceea ce îi dă prilejul să reflecteze: l-aș putea lega sau ucide în somn, victoria mea ar fi sigură, dar el s-ar considera păcălit și
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Îl găsește însă dormind, ceea ce îi dă prilejul să reflecteze: l-aș putea lega sau ucide în somn, victoria mea ar fi sigură, dar el s-ar considera păcălit și nu-și va recunoaște înfrângerea. Strănutul calului, uneori provocat de June cu ajutorul tabacherei, îl trezește pe Leu, care-l întreabă pe June, furios, cum de a cutezat să-i calce pământurile, ceea ce n-a făcut nici un mirean până la el. Leul consideră că îndrăzneala Junelui e o faptă care se pedepsește cu
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
aș putea lega sau ucide în somn, victoria mea ar fi sigură, dar el s-ar considera păcălit și nu-și va recunoaște înfrângerea. Strănutul calului, uneori provocat de June cu ajutorul tabacherei, îl trezește pe Leu, care-l întreabă pe June, furios, cum de a cutezat să-i calce pământurile, ceea ce n-a făcut nici un mirean până la el. Leul consideră că îndrăzneala Junelui e o faptă care se pedepsește cu moartea. Prin urmare, sigur de superioritatea lui fizică, îl întreabă, ce
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
recunoaște înfrângerea. Strănutul calului, uneori provocat de June cu ajutorul tabacherei, îl trezește pe Leu, care-l întreabă pe June, furios, cum de a cutezat să-i calce pământurile, ceea ce n-a făcut nici un mirean până la el. Leul consideră că îndrăzneala Junelui e o faptă care se pedepsește cu moartea. Prin urmare, sigur de superioritatea lui fizică, îl întreabă, ce moarte preferă: din pușcă, din sabie sau în luptă corp la corp. Junele alege forma de luptă cea mai dreaptă și „de
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
făcut nici un mirean până la el. Leul consideră că îndrăzneala Junelui e o faptă care se pedepsește cu moartea. Prin urmare, sigur de superioritatea lui fizică, îl întreabă, ce moarte preferă: din pușcă, din sabie sau în luptă corp la corp. Junele alege forma de luptă cea mai dreaptă și „de Dumnezeu lăsată”, adică trânta. Că forțele celor doi combatanți sunt relativ egale, rezultă pe de o parte din faptul că lupta durează o zi de vară, iar pe de alta, din
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Că forțele celor doi combatanți sunt relativ egale, rezultă pe de o parte din faptul că lupta durează o zi de vară, iar pe de alta, din aceea că fiecare combatant câștigă câte o repriză. A treia repriză revine însă Junelui, care reușește să-și lege adversarul. Așadar, diferența dintre cei doi combatanți constă în faptul că, în timp ce Leul dispune doar de forța brută, animalieră, Junele are un mic plus, și anume, el are virtute, termen care semnifică: bărbăție desăvârșită, vitejie
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
alta, din aceea că fiecare combatant câștigă câte o repriză. A treia repriză revine însă Junelui, care reușește să-și lege adversarul. Așadar, diferența dintre cei doi combatanți constă în faptul că, în timp ce Leul dispune doar de forța brută, animalieră, Junele are un mic plus, și anume, el are virtute, termen care semnifică: bărbăție desăvârșită, vitejie, curaj, precum și recunoașterea de către alții a calității de om de valoare. Virtutea ocupa un loc fruntaș în sistemul de valori al Imperiului Roman. În plus
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
pe cel care dispune de arma cea mai performantă sau pe cel care o știe mânui mai bine. Și acest motiv e deosebit de vechi și poate fi întâlnit în basme (Țugunea, colecția G. Dem. Teodorescu). Protagonistul Mioriței și cel al Junelui bun se deosebesc în detaliu, dar amândoi se află în pericol iminent de moarte. Ei n-au de ales între viață și moarte, ci numai între moartea prin împușcare ori prin tăiere cu sabia, resp. în lupta corp la corp
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
n-au de ales între viață și moarte, ci numai între moartea prin împușcare ori prin tăiere cu sabia, resp. în lupta corp la corp. Ciobanul își poetizează moartea, dându-i caracter de nuntă, sau făcându-și testamentul. În schimb, Junele, cu toate că nu pare să aibă vreo șansă de victorie în lupta cu regele animalelor, e încrezător în forțele proprii și refuză nu numai moartea, ci și lupta cu pușca ori cu sabia. El preferă să se ia la trântă cu
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
cu pușca ori cu sabia. El preferă să se ia la trântă cu Leul, luptă din care poate ieși învingăror doar cel care e mai tare (fizic și moral). În unele variante, tot din aroganță, Leul lasă deschisă posibilitatea ca Junele să se retragă de bună voie, înainte de începerea ostilităților. El îl întreabă dacă i-a înnebunit calul, dacă a rătăcit drumul sau a fost alungat de-acasă, căutându-i, parcă, circumstanțe atenuante, aproape ca unui copil, care a greșit fără
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
e tratată de Leu și provocarea pe care i-o adresează Cavalerul Tristei Figuri din Don Quijote: Leul iese din cușcă, dar, văzând cu cine are de a face, reintră de bunăvoie în cușcă și întoarce acestuia spatele. Revenind la colinda Junelui putem vedea că resemnarea ori frica sunt străine acestuia; el se supune unei lupte fizice cu final incert, declarând Leului, bărbătește, că a venit să-și măsoare puterile cu ale lui. Spre surprinderea tuturor, Junele iese victorios. Cei doi protagoniști
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
acestuia spatele. Revenind la colinda Junelui putem vedea că resemnarea ori frica sunt străine acestuia; el se supune unei lupte fizice cu final incert, declarând Leului, bărbătește, că a venit să-și măsoare puterile cu ale lui. Spre surprinderea tuturor, Junele iese victorios. Cei doi protagoniști se comportă cu totul diferit în fața amenințării cu moartea. Primul preferă să trăiască într-o lume a poeziei - el nu e luptător, e poet -, pe când al doilea trăiește în viața reală, concretă, iar acțiunile lui
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
a eroului joacă un rol tot atât de important ca victoria propriuzisă (Das serbo-kroatische Heldenlied. Göttingen 1961, p. 150-156, 172). Să amintim în treacăt decapitarea fiilor lui Constantin Brâncoveanu sau a celor șapte infanți de Lara, din romanța spaniolă. Miorița și Colinda Junelui bun se numără printre cele mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun să aspire la statutul de etalon etnic, deținut până acum exclusiv de Miorița. Resemnarea, pasivitatea ori gândul la ce se va întâmpla după moartea eroului își găsesc contraponderea în Colinda Junelui bun, care ne înfățișează bărbăția și corectitudinea, efortul
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun să aspire la statutul de etalon etnic, deținut până acum exclusiv de Miorița. Resemnarea, pasivitatea ori gândul la ce se va întâmpla după moartea eroului își găsesc contraponderea în Colinda Junelui bun, care ne înfățișează bărbăția și corectitudinea, efortul personal și victoria obținută prin mijloace cinstite, ca trăsături psihice esențiale ale personajului principal, pe care avem dreptul să-l identificăm cu românul în general. Cum se explică, totuși, reacțiile atât de
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
românul în general. Cum se explică, totuși, reacțiile atât de diferite ale celor doi protagoniști în momente limită ale existenței? Nu știu dacă au dreptate cei care susțin caracterul dacic al ciobanului mioritic, dar văd suficiente argumente în favoarea ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare două tipuri de comportament: de o parte pasivitatea sau resemnarea, de alta, lupta și
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
și universale, cunoaștere datorată, în mare măsură, tot lui Alecsandri, doar Miorița a fost luată în considerare pentru stabilirea profilului psihic al românului, de unde și controversele și caracterul, după unii, jignitor despre felul în care se manifestă poporul nostru. Colinda Junelui bun mai adaugă o trăsătură etnicului românesc, una sublimă în același grad ca testamentul mioritic: ne-uciderea și aducerea Leului învins, nevătămat, în comunitate. Idee unică în literatura universală de inspirație leonină, ea poate da naștere unor interpretări dintre cele
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
resorturile cele mai delicate. De-fosilizarea orchestrei s-a săvârșit treptat, în etape, printr-un mecanism ce a agreat deopotrivă atitudinile de acceptare și de respingere. S-a acceptat astfel ideea unor audiții și concursuri prin care cei mai buni juni absolvenți de conservatoare să poată accede în orchestră: omul potrivit la locul potrivit, ajungându-se la un tot armonios dominat de comutativitatea și interdependența funcțiunilor aferente. Totodată s-a respins varianta de-personalizării și de-personificării, a topirii în colectiv
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]