1,517 matches
-
am văzut de zece ori în luna mai, la toate festivalurile «Richard Oschanitzky». Ce a mai fost, poate vom spune la anul. Nu vă grăbiți să aflați totul acum. Aveți timp.“ JURIUL SDC „Suplimentul de cultură“ i-a invitat pe jurnalista Emilia Chiscop și criticul literar Bogdan Crețu să analizeze săptămânal evenimentele din cadrul programului „Iași 600“. Festivalul de Jazz „Richard Oschanitzky“ Emilia Chiscop: „Acord maximum de puncte Festivalului de Jazz și inițiatorului său, Alex Vasiliu, pentru perseverența de a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
contest valabilitatea. Evenimentele din săptămâna ce s-a scurs după referendum mă fac însă să mă întreb dacă nu cumva nici măcar a doua observație nu e valabilă. După ce filmulețul cu agresiunea verbală (și nu numaiă a lui Traian Băsescu asupra jurnalistei Andreea Pană a ieșit „pe piață“, consternând societatea civilă de la noi și lumea civilizată din afară, am fost curios să urmăresc forumurile ziarelor, cu speranța onestă, pe care n-am de ce să n-o recunosc aici, că voi descoperi o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
universitățile de stat au primit 108.000 de locuri cu taxă, plus 62.000 de locuri bugetate. Adică un loc pentru fiecare bacalaureat! Iar scandalul cu diplomele de la trustul Haret a pornit exact În timpul admiterii, pentru a abate candidații. Concluzia jurnalistei de la Ziua este că, patronate de doamna Andronescu, „instituțiile de Învățământ superior finanțate de la buget s-au transformat În veritabile SRL-uri”, desigur, cu „complicitatea rectoratelor”. Să ne Întoarcem În timp: din punct de vedere „genetic”, aceste universități private au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
IERI ȘI DE AZI 75 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată de LUCA PIȚU. FABIENNE CASTAROSAZ este absolventă a Institutului de Studii Politice din Paris. A urmat de asemenea studii de literatură și istorie. Activează ca jurnalistă independentă, ca producătoare de programe radiofonice pentru postul France Culture și este realizatoarea unui documentar intitulat Jeu, tu, il, petites confidences entre ami(e) s, difuzat de canalul Arte în 2003. A mai publicat volumul Histoire de la sexualité în Occident
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Mistica feminină de Betty Friedan, drept text fondator al feminismului anilor '70. Ea va aduce multor soții și fete tinere, dacă nu fericirea, cel puțin "luciditatea", conștientizarea care "o favorizează și dă curaj"144. Le va insufla, subliniază istoriografa și jurnalista Laure Adler, "năzuința de-a fi demnă de-a fi femeie"145. De ce un asemenea impact? În timp ce retrasează genealogia oprimării femeilor, lucrarea pune de asemenea piatra de temelie a unei noi ecuații a sexelor. Simone de Beauvoir nu se mulțumește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
asupra Partidului Comunist Francez, care a fost multă vreme "vocea stăpânului său", total înfeudat URSS. Dominique Desanti, tânăra pe care am văzut-o flirtând între cele două războaie, își amintește perfect de acest lucru, deoarece devenise după război "strană" și jurnalistă la L' Humanité de care s-a desprins ulterior, în 1956. Ea își amintește și acum de amestecul de totalitarism și de puritanism care domnea în cadrul Partidului Comunist Francez în anii '50, de bizarul amalgam născut din întâlnirea peste timp
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în vreme ce așteptați, nu visați la flirturi fără însemnătate", recomanda Anita Pereire în revista Elle, în februarie 1954. Degeaba i-ai fi spus că "toată lumea flirtează", și că "nu poți să fii tu excepția". Această "scuză din cale-afară de banală", crede jurnalista, "nu e deloc valabilă". Jocul acesta amoros nu era decât o "promiscuitate" înjositoare, plusează aceeași Anita Pereire, șase ani mai târziu, tot în revista Elle, care se vrea totuși a fi o publicație a femeii emancipate. "Micile descreierate exaltate care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Erau de mare omenie și săritori la nevoie. Ilarie locuiește acum în fosta noastră casă părintească, care s-a revândut de trei ori. Are și dânsul doi copii: Dan, medic stomatolog la Rădăuți, cu cabinet propriu, iar sora lui este jurnalistă. Verona Grigoraș, era sora factorului, căsătorită cu Serafim. Are o frumoasă gospodărie alături. A rămas văduvă tânără și cu mulți copii: Ileana, Valeria, Ilie și Vasile, toți de credință penticostală. Aveau în curte o fântână mare, cu roată, pe care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Se bucură de existența unei minunate fete, Bianca Roberta, școlăriță în cl. I, la Școala Generală Nr. 3 "Mihai Eminescu", din Rădăuți. Familia pentru factorul poștal Ion Lavric, pentru operatorul Ilarie Lavric, pentru medicul Dan Sorin Lavric, ca și pentru jurnalista Ana Maria Lavric-Paraschi(copii și nepoți) a reprezentat și reprezintă pentru fiecare în parte sfera privată a existenței sale, locul unde se simte bine în intimitatea celor dragi și unde își poate reechilibra energia sufletească de care are nevoie în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și cunoștința noastră de la Institutul Italian, Pedro Tamen, a selecta trei autori care să reprezinte Portugalia în Trenul Literaturii: Paulo Teixeira (poet), Ana Luisa Amaral (poetă, și ea, și autoare a unei cărți de cântece pentru copii) și Inñs Pedrosa (jurnalistă și romancieră). Cu ultima am avut deja ocazia să discut, chiar să încrucișăm niște fraze polemice pe tema „iubirii” portughezilor pentru americani. Ceilalți abia urmează să se desprindă din grupul încă anonim al coechipierilor noștri. Până pe la 10, când ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Andrei, vinurile i s-au părut destul de scumpe, iar Richard a renunțat de mai mulți ani la alcool. VITALIE CIOBANU: Anie Nivat, Le chien de guerre, Editura Fayard, 2000. Un autor (o femeie) și titlul unei cărți pe care, în calitate de jurnalistă, a scris-o în urma unei expediții în Cecenia. Am urmărit la Hanovra, pe TV 5, un dialog cu autoarea, invitată în studio prilejuit de apariția volumului. O femeie tânără, frumoasă și parcă mult prea curajoasă pentru o asemenea escapadă. Rețin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
gratuită. „Marca” unei lumi ce nu a dispărut definitiv, imprimată în vorbirea, gesturile cotidiene, procedurile de lucru. Până la „spiritul protestant” e cale lungă... În autobuzul care ne duce la hotel ne „reperează” o rusoaică blondă, destul de vorbăreață. Se recomandă drept jurnalistă de la Kaliningrad, sosită aici să vadă cum se descurcă polonezii cu noi, pentru a transmite alor săi, care ne vor găzdui după, prețioasele informații. Îi răspundem monosilabic la întrebări, deloc încântați de întâlnire, și ne lasă în pace. Kaliningrad. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
închid atât de prost?... Se mai păstrează o temperatură constantă în sălile de expoziție? Ne dispersăm, ascultând fiecare de propriul imbold interior, ne așteptăm unii pe alții o vreme, până la urmă ne risipim. În una dintre săli o întâlnesc pe jurnalista din Kaliningrad, femeia insistentă pe care, recunosc, o suspectam de KGB-ism. Îmi spune că a venit la Sankt-Petersburg pentru un proces. Fostul ei bărbat, întreprinzător cu oarece noroc în afaceri după 1990, de care s-a despărțit acum 15 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aerul meu vulnerabil. A.R. De ce nu „aerul duhovnicesc“? Doamna Si mona Sora, la a cărei părere țin foarte mult, m-a anun țat, în tr-o notă din Dilema veche, că mi așteaptă me moriile. Doamna Ecaterina Oproiu, o admirabilă jurnalistă din trecut, pe care voi, cei de astăzi, pro babil că nu o mai cunoașteți... R.P. Ei, n-om fi chiar toți Turnul Eiffel... A.R. A, mă rog. Persoanele de față sunt excluse. R.P. Sau, vorba unui amic fabulist
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
1995, de Ziua Magistratului, la Muzeul de Artă Constantă am deschis o expoziție cu o selecție de lucrări din colecția mea. A fost evenimentul cultural al sezonului estival iar televiziunile, posturile de radio și ziarele i-au acordat atenție. O jurnalistă mi-a pus o întrebare care m-a încurcat- de unde pasiunea pentru artă? I-am răspuns că m-am născut intrun muzeu sau o expozitie căci pereții camerelor din casă părinteasca erau acoperiți cu scoarțe și covoare, icoane pe lemn
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
se face cunoscută uneori, când încearcă a se face cunoscută), nu e decât o apologie a acestor tendințe afective, o legitimare a lor. O justificare a asprimei cu care sunt tratați cei care nu pot fi iubiți. Fecunda scriitoare și jurnalistă franceză Gyp (sub adevăratul ei nume, contesa de Martel de Janville) spunea odată de demult (nu-mi mai aduc aminte cu ce ocaziune), pentru a explica și caracteriza aversiunea sa față de evrei: "c'est une question de peau". N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de la început, un grup de entuziaști care s-au dedicat proiectului, lucrând zi și noapte fără perspectiva vreunei retribuții. Printre tinerii atrași de Giurgiu în staful festivalului există un critic (Mihai Chirilov, director artistic altfel spus, selecționerul TIFF) și o jurnalistă de cinema (Ada Roseti, director PR). Insist asupra acestor doi și, implicit, asupra flerului lui Tudor Giurgiu de a le solicita concursul pentru a înțelege de ce, printre altele, un festival ca TIFF a avut succesul pe care l-a avut
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
regia lui Sergiu Nicolaescu, e un film cu Mihaela Rădulescu într-un Trabant. Sigur, există și alte lucruri în primul rând patrupede (probabil o ofertă de la Vier Pfoten), un marinar pe nume Marinică, o naștere în Catedrala din Timișoara, o jurnalistă franceză venită să facă poze din elicopter și să-i întrebe pe copiii străzii cum stau cu Credința în Dumnezeu , dar lucrul cu care rămâi, pe bune, este diva care vaya con Trabant. Scenariștii Sergiu Nicolaescu și D.R. Popescu au
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Sergiu Nicolaescu, actor al Revoluției și senator al Tranziției. Dar această punere în oglindă a celor două Românii (cea falsă a lui Ceaușescu și cea adevărată a lui Iliescu-Constantinescu-Băsescu) este, dramaturgic vorbind, disproporționată : deși filmul începe în prezent, odată cu trimiterea jurnalistei (Maia Morgenstern, extrem de expresivă când face poze din elicopter) pe urmele copilului născut în catedrala din Timișoara, întoarcerile în timp, în decembrie 1989, la povestea lui Marinică (Cristi Iacob, care și cântă) sunt atât de frecvente și de lungi, încât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Pe naiba! zic imediat. Un ziarist care se respectă n-ar ignora niciodată deliberat asemenea materiale... Hmmm. Adevărul e că... poate că uneori se mai întâmplă și așa ceva. Dacă stau bine să mă gândesc, pe vremea când eram și eu jurnalistă nu prea dădeam doi lei pe ce-mi spuneau cei pe care îi intervievam. Și categoric, nu citeam niciodată nimic din hârtiile pe care mi le dădeau. — Ei... OK, zic după o pauză. Poate că asta n-a fost numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Andrei Oișteanu, „Editarea operei lui Fundoianu. O polemică păguboasă (de ziua Holocaustului)”, Revista 22, nr. 41, 7 octombrie 2008, p. 18. 905. De la opincă la vlădică : pentru comentarii privind nefericita exprimare a președintelui Traian Băsescu, În mai 2007, la adresa unei jurnaliste („Țigancă Împuțită”), vezi Andrei Oișteanu, „Dezamă gire”, Revista 22, nr. 899, 29 mai 2007, p. 1. 906. Alis Niculică, „Teatrul și muzica din Bucovina În perioada austriacă”, În Studia et Acta Historiae Iudeorum Romaniae, Editura Hasefer, București, 2007, vol. X
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceva din vechea magie și, cel puțin în mîinile lui Zwick, e o combinație stîngace, infertilă. Reconstituirea impresionantă din punct de vedere tehnic a tragediei africane face ca elementele glamoroase, artificiale legătura afectivă care se dezvoltă între erou și o jurnalistă (interpretată de Connelly), gestul lui nobil din final să pară de-a dreptul nelalocul lor, iar aerul ăsta supărător de făcătură se extinde asupra întregii reconstituiri, anulîndu-i orice greutate. Am convingerea că realizatorii sînt cu adevărat pătrunși de responsabilitatea lor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acum trei romane, care nu s-au remarcat prea mult: Coșmarul, Timp pentru fotbal și M/T și poveștile despre minunile pădurii. Pentru că n-am citit decât fragmente din cărțile publicate, i-am cerut colegei noastre de la Centrul de Presă, jurnalista japoneză căsătorită cu un suedez Tamiko Bjerner, traducătoarea lui Jasunari Kawabata, să-mi spună câte ceva despre Oe. Ei bine, a spus Tamiko, există un loc aproape de marele oraș Tokyo unde în fiecare an se adună admiratorii lui Oe, în așteptarea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vei ajuta la traducerea poemelor tale (pe care le vom publica în aprilie 1975) și la antologiile poeților români, în colaborare cu Artur Lundkvist, care va dirija colecția noastră de poezie. Te rog să faci cererea cât mai repede posibil. Jurnalista suedeză de care ți-am vorbit, Kerstin M.Lundberg, îți va aduce de asemenea câteva discuri și Philémon, pe care sper că Preda îl va publica. Poți să-i dai lui Kerstin puloverul pe care-l tricotezi pentru mine, pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de o lume cu imaginea ta Și zile și nopți Prin pleoapele tale. (Paul Eluard) Mon amour, sunt puțin excitat, puțin nervos, ca și cum eu aș fi cel care va ajunge la București mâine seară. Vai, nu sunt eu! Dar două jurnaliste de la radioul suedez, pe care le-am rugat să-ți dea câteva discuri, Philémon și cartea lui Bonaviri de care ți-am vorbit atâta, precum și invitația oficială, care sper să fie luată în considerație; sper că nu vei ezita să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]