3,080 matches
-
a scepticism realist" ("Evenimentul zilei", 2333, 2000, 10). Aș mai aminti aici o altă construcție în care apare a: în prepoziția compusă de-a, a cărei apartenență la registrul popular este indiscutabilă - după cum este indiscutabilă și prezența sa în scrisul jurnalistic actual. Mă refer, și de această dată, nu la sintagmele fixe, adesea inevitabile - ci la folosirea creatoare, bazată pe analogie. E vorba atît de construcția cu sens modal, cît și - mai ales - de cea folosită în denumirile jocurilor de copii
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
Acasa > Orizont > Opinii > JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poate că aș fi lăsat să treacă evenimentul fără să-mi aduc și eu aportul jurnalistic, în definitiv omenirea se confruntă cu probleme mult mai acute, și dealtfel prea au curs multe râuri de cerneală și prea mulți “specialisti” și-au expus opiniile, pronosticurile și în multe cazuri au emis sentințe irevocabile și definitive chiar înaintea
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
oarbă și mai stă și strâmb câteodată, eu sper din tot sufletul SĂ JUDECE DREPT! Începusem să va descriu cum, fără să vreau, am devenit aproape dependenta de știrile, așa bulversante cum sunt ele, din România, fie TV sau publicații jurnalistice, mă găseam căutând cu aviditate ultimele noutăți iar acestea nu întârziau să apăra, aproape de la oră la oră! Arestări, nume faimoase, sume fabuloase, cătușe, flori, lacrimi, reproșuri, acuze dure, lamentări și multe altele care toate combinate sunt elementele celei mai
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
revolta (prospectivă sau retrospectivă) împotriva regimului, ci dezangajarea totală a individului, care pare să fi lăsat orice speranță odată intrat pe acest tărâm. Viața ca literatură (2001) reunește reportaje și cronici scrise pe un ton accesibil, dat fiind caracterul lor jurnalistic. În timp ce cronicile și analizele literare suferă de pe urma sentimentalismului, decupajele seci rămân captivante: micii meseriași, anticarii sau cerșetorii care recită din Mihai Eminescu sunt prinși în câteva „figurine” sugestive. De altfel, specialitatea lui S. - atât în proză, cât și în publicistică
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
Dominic Stanca. Urmează școala primară și gimnaziul la Sebeș-Alba (1916-1922), Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1922-1928) și tot aici cursurile Facultății de Drept (1928-1932), obținând și doctoratul în 1935. Profesează ca avocat și, începând din 1930, desfășoară o susținută activitate jurnalistică, mai întâi la „Națiunea”, apoi la „Națiunea română” și „Tribuna” din Cluj, scrie cronică literară la „Symposion”. După cedarea Ardealului de Nord se refugiază la București, unde e jurisconsult și colaborează la ziarul „Ardealul” și la „Sfarmă-Piatră”. Mobilizat și trimis
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Efectuează stagiul militar la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești (1936-1937), de unde iese cu gradul de sublocotenent. Din toamna lui 1937 urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1942, cu teza Aspectul jurnalistic în literatura modernă. După Dictatul de la Viena este ales președinte al Asociației Studenților Refugiați din România. În intervalul 1943-iulie 1944 funcționează ca șef de cabinet în Ministerul Culturii Naționale, condus de Ion Petrovici. Mobilizat, ia parte la luptele pentru eliberarea
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
se înrudesc prin permanenta lor dispoziție introspectivă. Ajunși într-o situație râvnită, dar și în momente de criză, oamenii își cercetează propriile acte și sentimente, încercând să afle dacă și unde au greșit. Întâlnirea Cristinei Predeleanu, aflată la apogeul carierei jurnalistice, cu fiica unei foste colege de facultate, abuziv exmatriculată (prilej de întoarcere în timp la ani și evenimente nefaste), declanșează confruntarea ziaristei cu ea însăși. Ideea greșelii săvârșite, a vinovăției și răspunderii în fața urmașilor se insinuează treptat, ducând la o
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
confrați de la „Tribuna” și „Luceafărul”, S. dovedește în instantaneele lui epice sau lirice un spirit de observație fin, vervă, spontaneitate, alteori sensibilitate și discreție, dar mai cu seamă ușurința de a scrie fără asperități, ferit în bună măsură de prolixitate jurnalistică. Calul de tramvai, Romeo și Julieta, Sonata Kreutzer sunt narațiuni inteligente, echilibrate, ca și amintirile nostalgice din Primăvara (subtitlul e Trilogie impresionistă) sau însemnările de călătorie în Orient. Acestea din urmă au rămas în presa vremii, alături de traduceri și numeroase
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
la Radiodifuziunea Română, pentru a transmite și a analiza, în cadrul emisiunii „Cronica parlamentară”, dezbaterile din prima instituție legislativă postdecembristă. Director general adjunct al Televiziunii (1993-1996), membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune (1995-1999), pentru Ș. exercitarea vocației jurnalistice s-a dovedit mult mai fructuoasă decât insistența în etalarea cu orice preț a talentului literar. A fost distins în 1994 cu Premiul „Pamfil Șeicaru” pentru întreaga activitate în presă. Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată în
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării câtorva fragmente autobiografice: Pagini de jurnal. Pagini literare
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
o difuzare limitată și devine un ziar provincial, în care predomină informația de interes local. Fiind vorba despre o publicație fără subvenții, care depindea direct de numărul abonaților, comitetul de redacție s-a străduit de la început să găsească o structură jurnalistică adecvată, prin care, fără a sacrifica din spațiul acordat chestiunilor politice sau articolelor cu tematică socială, culturală și economică, să lase loc și unei publicistici ușoare, de popularizare sau distractivă. Totodată, s-a organizat o rețea de corespondenți în toate
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
timp de peste două decenii, este funcționar la Societatea Concordia-Electrica, iar ulterior, din 1948 până la sfârșitul vieții, director al Școlii Electrotehnice din Câmpina. Poetul a avut o existență discretă, departe de tumultul vieții literare și publicistice a capitalei. Activitatea literară și jurnalistică și-a început-o la „Ploieștii literari”, în 1921. Mai colaborează la „Lumea copiilor”, „Universul literar”, „Contimporanul”, „Luceafărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Pământul”, „Naționalul nou”, „Viața literară”, „România literară”, „Revista literară”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Viața românească
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua”, 2000, 1 962. C. M. B.
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
162-166; Felea, Aspecte, II, 122-126; Lit. rom. cont., I, 312-317; Ștefănescu, Jurnal, 175-176; Martin, Paranteze, 92-95; Tomuș, Mișcarea, 136-139; Cândroveanu, Printre poeți, 65-71; Stănescu, Jurnal, II, 64-66; Grigurcu, Existența, 169-172; Micu, Limbaje, 292-303; Munteanu, Jurnal, IV, 160-163; Adriana Iliescu, Poezia jurnalistică, RL, 1989, 42; Simion, Scriitori, IV, 172-180; Alex. Ștefănescu, Frumusețea poeziei, RL, 1990, 16; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 167-174; Lucian Chișu, Al patrulea anotimp, L, 1991, 10; Vasile Spiridon, La trapez, RL, 1992, 14; Traian T. Coșovei, „Dacă vreau nu
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
fenomenului: mecanisme, elemente de structurare, modele etc., în discuție intrând și istoria mentalităților, teoria informației, perspectiva sociologică ș.a. Câțiva ani mai târziu, în 1994, e desemnat să coordoneze Departamentul de istorie literară. Profesor asociat la Departamentul de științele comunicării și jurnalistică al Facultății de Litere ieșene, din 1994 predă cursuri de istorie a presei românești, ținând și prelegeri având ca obiect sfera canalelor de comunicare. A debutat la „Iașul literar” (1965), unde foarte curând i s-a încredințat secțiunea de critică
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Regimentul 6 Roșiori din Bălți. De-a lungul acestor ani își câștigase existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar poezii în „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Săgetătorul” lui Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor și Zaharia Tudor. În 1921, în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, sub semnătura
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și al lui Ion Suciu, țărani. Urmează Școala Medie Tehnică de Cooperație din Hațeg și Liceul nr. 2 din Alba Iulia, absolvit în 1956, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1958-1963), făcând, de asemenea, o specializare în practica jurnalistică. Va lucra în redacțiile revistelor „Viața studențească”, „Luceafărul” și la publicațiile pentru străinătate. A debutat în 1958, cu versuri, la „Contemporanul”, iar prima scriere în proză îi este publicată în 1961, la „Luceafărul”. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „România literară
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
și iubirea lui pătimașă (1979), Bestiariu (1981), Student la istorie (1985) sau Excelența Sa (1997), uneori deficitare sub raportul investigației analitice, dar mereu atente la social și actualitate, cu o frază concisă și rapidă, par marcate uneori în exces de experiența jurnalistică. Fie că trece în revistă prin prisma unui triunghi erotic, dar după schema realismului socialist, mutațiile de conștiință pricinuite de transformările de după al doilea război mondial într-un mediu mineresc (Triunghiul) sau urmărește cursa împotriva morții a unui om accidentat
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
1962, București), prozator și publicist. Învață la București, unde va absolvi Liceul „Gh. Șincai”, frecventând apoi cursurile Facultății de Inginerie Geologică și Geofizică (1982-1987), urmate de un stagiu ca geolog în complexul minier din Valea Jiului. Din 1990 își începe cariera jurnalistică: va fi corespondent al postului de radio BBC (1992-1996), apoi va face publicistică de televiziune. În 1998 devine secretar de stat, conducând Departamentul Informațiilor Publice, și purtător de cuvânt al Guvernului. Din 2000 este membru în Consiliul Național al Audiovizualului
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
Iași și Câmpulung Moldovenesc, în cele din urmă absolvind, în 1975, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Iași. Între 1979 și 1984 e student al Facultății de Fizică a Universității „Al. I. Cuza”, iar mai târziu (1994-1996) urmează și studii postuniversitare, specialitatea jurnalistică, în cadrul aceleiași universități. Își începe cariera didactică predând fizica la mai multe școli din Iași. După 1989 ocupă funcția de redactor-șef adjunct la „Timpul” și lucrează ca redactor la Editura Universității „Al. I. Cuza” (1990-1992). Pentru o perioadă mai
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
ale culturii noastre, Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, iar cea de-a doua e un dialog amplu pe teme religioase, cu „întrebări semețe” și cu „răspunsuri smerite”. P. este și autorul unor lucrări teoretice cu profil jurnalistic, unde, din perspectivă didactică, sunt sistematizate și analizate numeroase aspecte mass-media. SCRIERI: Utopia posesiunii, Iași, 1990; Fără întoarcere, Iași, 1992; Convorbiri euharistice, Iași, 1992; Poesis. Elf lyrische Miniaturen, Kastellaun, 1993; Tentativă de spovedanie, postfață Ioan Holban, Iași, 1994; Poèmes, Saint-Malo
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Perdona me - Iartă-mă, ed. bilingvă, tr. Dana Diaconu și Rafael Pisot, pref. Al. Zub, Iași, 1999; Când o femeie vine către tine, Iași, 2001; For Ever, for Never, Iași, 2001; Introducere în studiul și istoria mass-media, Iași, 2002; Textul jurnalistic, Iași, 2002; Mass-media, astăzi, Iași, 2002; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă, București, 2002; Genuri și specii jurnalistice, Galați, 2003. Repere bibliografice: Ioan Holban, Hergheliile întunericului, CRC, 1990, 19; Nicolae Diaconescu, „Utopia posesiunii”, R, 1990, 7; Vasile Spiridon, Elegia
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
femeie vine către tine, Iași, 2001; For Ever, for Never, Iași, 2001; Introducere în studiul și istoria mass-media, Iași, 2002; Textul jurnalistic, Iași, 2002; Mass-media, astăzi, Iași, 2002; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă, București, 2002; Genuri și specii jurnalistice, Galați, 2003. Repere bibliografice: Ioan Holban, Hergheliile întunericului, CRC, 1990, 19; Nicolae Diaconescu, „Utopia posesiunii”, R, 1990, 7; Vasile Spiridon, Elegia sudurii fisurate, LCF, 1991, 14; Traian T. Coșovei, „Utopia posesiunii”, CNT, 1991, 20; Mihai Iacob, Actualitate și euharistie, RL
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Popa, CRC, 1996, 13-14; Victoria Luță, Caligrafii poetice, RL, 1999, 31; Faifer, Faldurile, 111-113; Cistelecan, Top ten, 90-92; Bucur, Poeți optzeciști, 178-181; Constantin Ciopraga, Dorin Popa: măștile poetului, CL, 2002, 10; Liviu Antonesei, „Introducere în studiul și istoria mass-media”. „Textul jurnalistic”, „Timpul”, 2002, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 340-341. Ș.A.
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
1963, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „Orizont” ș.a. Este distins în 1968 cu Premiul pentru poezie al revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”, care premerge debutului în volum, cu Obsesia păsărilor (1970). Pe fundalul unei intense activități jurnalistice, marcată de apariția ulterioară a numeroase volume de reportaje - Țara fântânilor (1972), Rapsodii la vatra Mioriței (1975), Reîntâlnire cu cetatea adolescenței (1979), Carte de dragoste pentru București (1986) -, P. își consolidează în timp profilul unui poet modic distinct. Lirica sa
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]