7,839 matches
-
război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și dantelă, iar bătrânele purtau și rochie de lână groasă, cu modele aplicate. Iarna se purtau pieptare de lână albă sau cu cusătură, iar cele pentru femei bătrâne erau de culoare neagră și mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur împrejur. La gât are gherdan (mărgele) și o salbă alcătuită
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur împrejur. La gât are gherdan (mărgele) și o salbă alcătuită din trei rânduri de bani și în picioare poartă opinci cu ciorapi de lână, prinse cu ață în formă de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur împrejur. La gât are gherdan (mărgele) și o salbă alcătuită din trei rânduri de bani și în picioare poartă opinci cu ciorapi de lână, prinse cu ață în formă de cruce. Dragostea față de costumul popular și față de Dumnezeu și le-a exprimat și în versuri: „Dacă mi-ar da cineva chiar și luna dintre stele Eu nu mi-aș vinde cătrința, nici cămașa cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și, hai, în casă să-ți pun masa! Intrară în casa cea mică în camera băieților, acolo unde crescuseră ei când fuseseră mici. De data acesta camera era goală, mirosea a buisuioc și a izmă. Pe pat aceleași velințe de lână, pe pereți aceleași tablouri iar în colț, spre răsărit, candela arzând... Nimic nu se schimbase de când plecase el de acasă! -Unde e Henrieta? - întrebă el, curios că n-o văzuse. -Pe la Botoșani, a dus-o Gheorghieș cu căruța s-
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
de bucuriile ei.(sic!). Mă refer la X,Y,Z. Din dragoste nu am învățat nimic, pentru că inima este un copil prost, de aceea, probabil, mi se striga - NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Fondatorul psihanalizei era fiul unui negustor de lână. Nu a tăcut, a vorbit ce avea de vorbit. Esenin semăna cu un mesteacăn, cu o colină în zori, cu un râu albastru, nu a tăcut. Jaguarul își mușcă stăpânul numai după ce crește. Nudul -cariatidă și omidă. Dansatoare pe sârmă
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347565_a_348894]
-
nu prea bogat. Îi plăcea să țină în cea mai bună orânduială gospodăria sa, cu tot ce ținea de ea: vreo două vite mari, un vițel și câteva oi. Dis de dimineață, se trezi, luă pe el surtucul cel de lână groasă, își trase vârtos căciula sură de miel pe urechi, apoi ieși prin curte să hrănească animalele care deja așteptau hrana de dimineață. Urcă pe stogul de fân proaspăt început de lângă casă, aruncă cu furca câteva pale de fân jos
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
lacrimile. Zăbovi acolo o vreme, apoi apăru misterioasă în camera unde zăcea tatăl ei. - Tati, asta e pentru tine, cadou de Crăciun! - Ce mi-ai adus tu aici? Când se uită mai bine, văzu în mâinile ei o figurină de lână albă de miel, un iepuraș alb și arătos, cu urechi și ochișori mari și frumoși. - Când ai făcut tu jucăria asta? - Ieri, tăticule! În timp ce erai plecat în pădure și umblai după jderi! E cadoul meu pentru tine! Iar pentru mine
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
chiar să se calmeze în timp ce întindea peste salteaua tare, cearceafurile cu trandafiri pe care le cărase după ea. Cele două perne, prea mari pentru gustul ei, se potriveau cu puțină strădanie în husele perechi ale setului, dar pătura țesută din lână colorată pe care o găsise așezată pe pat, se aduna pe margini în învelitoarea prea mică. Până una alta, balsamul de rufe pe care îl turnase din belșug la spălarea hainelor de pat, își făcea treaba. Mirosul în cameră se
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
ei. Mai un punct, o virguliță, Un curcan, o punguliță... Încadrări găsim destule - De-aia e lege pe lume. Polițiștii ar șoma, Să-i mai prindă ar uita, Ca pisica-ar dormita... Torcând iarna și vara - Fără spor și fără lână, Ar muri de viață bună, Dacă noi nu i-am scăpa. Îi băgăm și îi scoatem, Și mereu îi reciclăm, S-avem cadre pregătite Ca să fure pe-ntrecute; La export să putem da..., Lichidăm corupția. De-i scoatem, îi și băgăm
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
nu-i colectivă. Pământu-i bun doar de pășunat, ici pe colo mai punem câte un cartof, nu intră așa ușor utilajele pe el... N-or făcut colectivă. Dăm și noi o dare anuală în funcție de șeptelul din gospodărie, viței, porci, miei, lâna și ouă, de toate, berechet, dar nu avem colectivă... Apoi, nici cred că or putea face vreodat. Or încercat ei și romanii să pună stăpânire pe oameni aici și nu or avut spor. - Hopa, zice cel din față, după ce își
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
Mare, îi acolo, are cam 1600 metri. - Aha, se mulțumi Șerban să-i răspundă. - Ai auzit dumneata de Cătanele Negre sau Sumanele negre? - Parcă, ceva... - Napoleon le-o dat numele ăsta la recruții militari de aici, că purtau mantaua din lână de culoare neagră, cum îi portul de pe aici. Și astăzi îi zicem tot „suman”. Acum să știi, că vremurile aiestea nu or fost tocmai rele pentru cei care trăiau pe aici și din alte motive. Era nevoie de un număr
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
care trecea prin Baia de Arieș în jurul orei 17. Au aranjat prin apartament să nu rămână dezordine și cu vreo jumătate de oră înainte de sosirea autobuzului au plecat. Fata era îmbrăcată într-un palton de iarnă și o rochie din lână tricotată chiar de ea. Avea un șal de lână care îi acoperea capul, dar putea cu el să-și acopere și fața. Avea un fel de teamă să nu fie văzută și recunoscută de cineva. Matei era și el îmbrăcat
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
Au aranjat prin apartament să nu rămână dezordine și cu vreo jumătate de oră înainte de sosirea autobuzului au plecat. Fata era îmbrăcată într-un palton de iarnă și o rochie din lână tricotată chiar de ea. Avea un șal de lână care îi acoperea capul, dar putea cu el să-și acopere și fața. Avea un fel de teamă să nu fie văzută și recunoscută de cineva. Matei era și el îmbrăcat într-un palton destul de gros, cu un pulover de
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
să-și acopere și fața. Avea un fel de teamă să nu fie văzută și recunoscută de cineva. Matei era și el îmbrăcat într-un palton destul de gros, cu un pulover de iarnă. Purta o bască și un fular de lână. Nu purta mănuși. La ora stabilită autobuzul a sosit. Locuri erau suficiente. Cei doi tineri s-au despărțit doar cu o strângere de mână. După plecarea autobuzului Matei și-a aprins o țigară, căci tot timpul cât a durat întâlnirea
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
dar pot fi oferite și de către fete prietenelor, mamelor, bunicilor. În Moldova se practică obiceiul ca fetele să dăruiască la rândul lor mărțișoare bărbaților. În trecut, el era confecționat de către mame, care adăugau la șnurul bicolor, împletit din fire de lână (stramatură), câte o monedă de argint sau chiar de aur și-l legau la mâna copiilor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apărați de rele și de boli și
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]