28,201 matches
-
fi înlocuit. Mama, este cea mai mare comoară a sensibilității și imaginației noastre: este moștenirea directă și modelatoarea sufletului nostru spre a fi bun, curat, cinstit, bland, iubitor de credință și cunoaștere. În ochii oricărei mame, arde de fiecare dată lacrima recunoștinței față de Dumnezeu atunci când vede că ființa iubită căruia i-a dat viață, îi îndestulează sufletul prin bucurii. O femeie are sau nu preț, dacă a dat naștere sau a crescut ori nu, un copil ! Să ne gândim că rânduri
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
cu doru-nflăcărat ; Gândul, dragostea, vă iartă, și nicicând nu v-au uitat. Dacă voi cădeți în prispă, sau când norii vă umbresc... Ochi frumoși ai dragei mele, pentru voi încă trăiesc! Și speranța îmi șoptește, că la mine veți veni : Lacrimi calde veți scotea, dacă ne vom întâlni. Și cuminți o să rămâneți, sub obrazul meu să stați -, Iar din când în când, luceferi..., o să fiți și sărutați. Voi să-mi spuneți de greșesc?... Ce rost avea să fugiți! De-mi stăteați
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
dar cu ecou În inimile celor ce stimează un erou. Acolo - e un țipăt surd, asurzitor... Ați observat cum mângâie ei zarea, Uitând de tot ce e în jurul lor, Suspin chemând în ajutor Un suflet alungând însingurarea? Iar când, prin lacrimi lung prelinse, Răzbate, trist, câte-un oftat, E semn că dorul lor s-a înălțat, Spre ceru-mpodobit de priviri stinse... 07.12.2016 Referință Bibliografică: Priviri stinse / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie
PRIVIRI STINSE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382764_a_384093]
-
noi încă ne mai facem iluzii colorăm cerul cu artificii și desfacem sticlele cu șampanie ne urăm ”la mulți ani” în numele unor ani ipotetici care sunt tot mai puțini of, Doamne întoarce-ne încă o dată în lut sau într-o lacrimă... Referință Bibliografică: An nou / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
AN NOU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382775_a_384104]
-
Acasa > Poezie > Cantec > NINSOARE CU LACRIMI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Când ninge, mi-e dor, Și doru mi-e prins între lacrimi Ninsoare cu lacrimi, ce dor, Ninsoare de patimi. Când totul e alb, mi-
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
Acasa > Poezie > Cantec > NINSOARE CU LACRIMI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Când ninge, mi-e dor, Și doru mi-e prins între lacrimi Ninsoare cu lacrimi, ce dor, Ninsoare de patimi. Când totul e alb, mi-e sufletul trist, De parcă ar cere noi definiții Ale metaforei: „Eu exist!” Prin visul speriat de premoniții. Când soarele, prea timid, strălucește, Mi-e gândul pustiu de
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
Acasa > Poezie > Cantec > NINSOARE CU LACRIMI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Când ninge, mi-e dor, Și doru mi-e prins între lacrimi Ninsoare cu lacrimi, ce dor, Ninsoare de patimi. Când totul e alb, mi-e sufletul trist, De parcă ar cere noi definiții Ale metaforei: „Eu exist!” Prin visul speriat de premoniții. Când soarele, prea timid, strălucește, Mi-e gândul pustiu de trăiri, Și inima
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
gerul Ce-n viața-mi pustie s-a strecurat, Încremenindu-mi reperul. E timpul veșniciei, de clipe uitat, Îl respir și-l trăiesc adormită, O mîngâiere-am așteptat, Dar de-așteptări am fost rănită... 13.01.2017 Referință Bibliografică: Ninsoare cu lacrimi / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
Acasa > Poeme > Emotie > VINE CRĂCIUNUL! Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vine Crăciunul! Vine grăbit, Să umple cu daruri și vis împlinit Suflete triste, suflete bune Sătule de lacrimi și pline de-arvune. Vine Crăciunul! Vine subit, S-audă colindul la bradul gătit, Cântec ce-nalță spre ceruri iubirea, Alăturând într-un gând omenirea. Vine Crăciunul! De-abia îl aștept! Să vină cu darul de gând înțelept, S-aducă
VINE CRĂCIUNUL! de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382766_a_384095]
-
undeva unde câmpul este liber ascult tăcerea pietrelor neridicate în toamnă după ce pământul s-a săturat să rabde cuvintele nescrise în calendarele răsăriturilor mi-a spus el, pământul, să mai las un cutremur o replică între mine și cel căruia lacrima de rouă i-o dărui neîncetat apoi voi găsi urma numărului patru cifre ciudate în care înțeleg că doi comunică cad în vid apoi se anină timpul în cui o ia de la început pentru un final-început grandios în metaforizarea gesturilor
2017 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382774_a_384103]
-
deseori mă împresoară. Nimic nu pare azi la fel, Îi dau iubirii întâietate, Amorului îi sunt fidel Da, inimă, tu ai dreptate! Mai des decât m-am așteptat, Sunt ros de apăsătoare gânduri, Mă paște o porție de oftat și lacrimi printre rânduri. Tu ai plecat fără să spui, Fără să-mi dai o îmbrățișare, Mi-e greu, mă simt al nimănui, Mă simt un oarecare. Pierd nopțile gândind la noi, Zilele-s reci și infinite, Tânjesc la tine, la noi
MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382788_a_384117]
-
ciudat sub pași Din înalt privi-voi peste Urmele ce tu le lași. De iubire crângu-i plin Și de flori înmiresmate, Am să-ți las un cer senin Și metaforele toate. Să mă strigi singurătate Peste timp cu glasul ei, Lacrimi picurând în noapte Din rănitele femei. Viața e o agonie Cerasela Jerlăianu Viața e o agonie Rătăcită-ntr-un amurg Printre flori de iasomie Ce din ramul vieții curg. Zilele coboară-n noapte, Viața-n agonia ei, Iar durerile răscoapte
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
-n agonia ei, Iar durerile răscoapte Au parfum de flori de tei. Azi îți scriu că noaptea trece Și mă trec și eu ca ea Însă dorul mă petrece Precum setea-nspre cișmea. Eu mă rog că ziua plânge Cu o lacrimă de vis Și în inimă îmi frânge Un amurg de Paradis. Dacă pleci rămâne umbra Prinsă-ntr-un izvor de dor Printre nopți cu lungi penumbre Scuturate în decor. Am să-mpart la doi durerea Printre versuri zi de zi
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
numere turma cu El în lumine. Din rana Lui curge tot sânge și apă Și turma cea blândă cu foc o adapă. Și-adună iar turma pe-o gură de plai Iisus e Păstorul, Cuvântul Lui, rai. Acolo nu-s lacrimi, nici umbre, nici vânt Nici vise rebele, nici prunci lăcrimând. Nu-i ziuă, nici noapte, nici zori, nici apus Lumină la toate e Insuși Iisus. Lumină e Mielul de-a pururea viu Căci turma-i trecută de-acum de pustiu
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
Acasă > Poeme > Emoție > TRANDAFIRUL ALB Autor: Nina Dragu Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trandafirul alb Plânge trandafirul alb după o iubire pierdută... Întristat plânge trandafirul alb. Lacrimile lui sunt petale ce poartă vântul, stele albe căzute în uitarea timpului. -Nu plânge,prințesa albă, veșnică mireasă, sărutările care te mângâiau vor reveni poate-ntr-o zi. Plânge trandafirul alb după o iubire pierdută... Lacrimi de catifea întristat plânge
TRANDAFIRUL ALB de NINA DRAGU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382797_a_384126]
-
Întristat plânge trandafirul alb. Lacrimile lui sunt petale ce poartă vântul, stele albe căzute în uitarea timpului. -Nu plânge,prințesa albă, veșnică mireasă, sărutările care te mângâiau vor reveni poate-ntr-o zi. Plânge trandafirul alb după o iubire pierdută... Lacrimi de catifea întristat plânge trandafirul alb. Referință Bibliografica: Trandafirul alb / Nina Dragu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TRANDAFIRUL ALB de NINA DRAGU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382797_a_384126]
-
fi singură mereu.. Cred că locuiești într-un gând rămas nespus din lăuntric tumult și-ai să vii că ți-e dorul flămând de iubirea lăsată ...căutând.... Lumea din care-ai plecat c-un gram de speranță a rămas Am lacrimi destule să plâng iar dorul de tine cum să-l ajung ? Merg ,orbecăind și pășesc cu greu, singură-s fără tine..rămasă doar eu dar fără tine fi-voi mereu.. dragul meu, tu ,rămâi veșnic aici în sufletul meu! Referință
FĂRĂ TINE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382810_a_384139]
-
Emotie > DOAR TU Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În zori mi-ai sărutat obrazul, Lumină blândă, fremătând; Cireașa gurii, aromată, Un zâmbet dulce, un cuvânt. Mi-ai șters o lacrimă din geană, M-ai alintat cu palma ta! Mi-ai spus că sunt cea mai frumoasă! O floare gingașă,...o stea! Că vrei să mergi pe drum, cu mine, Oricâte piedici s-ar ivi; Prin macii înfloriți în lanuri, Sau
DOAR TU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382799_a_384128]
-
mai frumoasă! O floare gingașă,...o stea! Că vrei să mergi pe drum, cu mine, Oricâte piedici s-ar ivi; Prin macii înfloriți în lanuri, Sau drum cu bolovani și spini. Vei face din dureri, lumină! Din disperări, mărgăritar! Cu lacrimi vei uda grădina Să crească trandafiri de jar. Din spinii aspri vei culege Dulceața mierii, în pocal. Mă vei purta pe brațe calde, Să nu beau fiere, ci nectar! Vom fi copaci legați de ceruri, De soare și de albi-nori
DOAR TU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382799_a_384128]
-
discret ..în sângele unui poet ! Oprește-te să te adie vântul! Și dă-i de poți un pic de umbră..și cuvântul ! Femeie din stele, lebădă albă! Speranța vie și caldă În îmbrățișări .. prin ere.. Ai leac pentru durere? Sorbi lacrimi din stele. Femeie ascunsă-n născociri Porți diamantele luminii Spre lanțul dulce al iubirii! Din prea multă ignoranță... Femeie stelară, ochii nu pot să te vadă? Cu aceleași doruri pentru tine Primăvara iarăși vine! Cu sânii plini de miresme din
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
n-au infinit, în dragostea ce o purtam curată, doar timpul ce-a trecut a-mbătrânit. Nu ți-am promis mai mult de-o amintire, când te întorci, o vei găsi mereu, ți-am pus în ea un suflet, nemurire, și lacrimi ca să-ți spele tot ce-i greu... Poate nici timpul n-are să mă ierte, de-a pururea greșeala mi-am trăit, clipele se întorc ca să mă certe, mă-ndeamnă să-ți mai spun, cât te-am iubit... Autor, Mihail Janto
CÂT TE-AM IUBIT... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382827_a_384156]
-
trotuar Și pentru prima dată-n viată Înțelegeam cuvântul în zadar! Nu sunt acum decât o umbră, Însă o umbră care te-a iubit. Dar a ales calea cea sumbră Și-n labirint de dor a rătăcit.. De-atunci o lacrimă arzând Îmi însoțește orice clipă. Iar inima de dor gemând Regretă vorba spusă-n pripă. autor Dorina Omota 14.02.2017 Referință Bibliografică: O umbră care te-a iubit... / Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII
O UMBRĂ CARE TE-A IUBIT... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382821_a_384150]
-
se adâncește, în timp ce semnificația ei se înalță. în descrierea victimei, a răului din rău, regizorul nu este doar inventiv, ci și sensibil, omenește, la subiect: îi pasă (he cares), ceea ce e mai mult decât milă, mai puțin decât apelul la lacrimi facile. Va fi - cred - un regizor. Seara, la Național, Regii pețitori de D.R.Popescu, Teatrul Național din Craiova, regia Mircea Cornișteanu. Prima parte durează o oră și douăzeci de minute: la toate vechile obsesii literare ale autorului, încrustate într-o
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
erau, asemenea astrelor ce-și clipesc mai departe razele după ce s-au stins de mult, ori, cine știe, nici n-au existat vreodată. Amnistiați, acești bărbați se pot întoarce la treburile lor de mai înainte, ca unii care, curați ca lacrima, devin refolosibili. Trăim în zodia materialelor recuperate, cruțând pădurile, adâncurile unor mine sleite, omul refolosibil, cu experiența dobândită și multiplicată în intervalul de meditație pe care i l-a pus la dispoziție administrația penitenciară poate, reocupându-și locul, elibera nenumărați
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
savantul Nicole Iorga. Păstorel a voit a fi și a fost necruțător cu cel căruia i-a atribuit vina pentru situația grea în care se afla România în timpul guvernării sale. Păstorel declara: „Văd în picătura de cerneală, cu care scriu, lacrima amară pe care o varsă un neam deznădăjduit și simt adunată în ascunzișul penei mele toată indignarea publică”, precum și „M-am coborât în fundul prăpastiei care stă să ne înghită țara, și din fundul prăpastiei strig... La fiecare colț de stradă
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]