1,302 matches
-
ai familiei. Perspectivele mele de viitor nu pot fi puse încă în discuție. Eu le consider acum niște vise care pot sau nu fi realizate. Tatăl este capul familei, un bun șef, administrator și un tătic excelent. Îi place să lectureze, indiferent de material, din diferite domenii. Autoritatea îl caracterizează și cam atât. Special am lăsat-o la urmă pe mama, ființa cea mai dulce și mai dragă din univers. Cuvintele sunt prea puține pentru a o descrie.Ea este frumoasă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
prezenta istoria Germaniei și din perspectiva altor istorici decât cei germani. Se poate vorbi de un echilibru al acestei cărți de istorie a Germaniei? Răspunsul poate sau nu poate fi pe deplin satisfăcător, în funcție de perspectiva și interesul celor care vor lectura cartea. Într-adevăr, se observă remarcabila dezvoltare a unor perioade istorice (precum perioada medievală sau a reunificării Germaniei, de pildă), după cum altora li se rezervă un spațiu mai restrâns, ceea ce nu diminuează însă cu nimic din importanța lor, nu scade
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o perioadă de patru ani. Principalele atribuții sunt: votarea legilor, alegerea cancelarului federal și controlul guvernului. Tehnica adoptării legilor este oarecum diferită. Majoritatea proiectelor de lege emană de la guvern, celelalte fiind prezentate de Parlament și Bundesrat. Proiectele de lege sunt lecturate de trei ori în Bundestag și transmise, ca regulă generală, o singură dată comisiei competente. La cea de-a treia lectură votul este definitiv. O lege este adoptată (în măsura în care ea nu aduce modificări Constituției) dacă primește majoritatea voturilor exprimate. În
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în carnete, va ilustra o idee importantă din capitolul 1 al Memoriei: cea a mărturiei. "La fel, pentru a povesti ceva, e nevoie de doi, unul își amintește, iar celălalt evocă mediul ambiant din acel moment al primului..." (p. 273). Lectura multor memorii (Stendhal, de exemplu) avusese loc înainte de Cadre, dar ele vor fi cu adevărat utilizate în Memoria colectivă. Dincolo de aceste prime reflecții, totul indică o perioadă de reluare a Cadrelor în contextul polemicii cu Bergson. În mitul plutei de la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și creația sa în mod deosebit Jurnalul Fericirii, le-au exercitat asupra mea a rămas aceeași ca atunci când am avut privilegiul de a citi pentru prima dată Jurnalul fericirii, o carte care răscolește în egală măsură indiferent la a câta lectură a ei te afli. Astfel, atunci când a trebuit să aleg din nou un subiect la finalizarea studiilor masterale pentru lucrarea de disertație, am decis să mă opresc și de această dată asupra lui Steinhardt. Acestui criteriu, cu siguranță subiectiv, în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
astfel, o mărturie despre cei paisprezece ani petrecuți "în diferite închisori" comuniste "datorită fidelității față de credința creștină". Ea poate fi considerată un document despre viața din temnițele comuniste, însă cu mențiunea că uneori subiectivismul mărturisitorului, evident pentru cei care au lecturat cartea, ar putea afecta valoarea documentară a acesteia. De câștigat însă, ca urmare a acestei atitudini subiective a autorului, are dimensiunea literară a volumului. Vom afla despre atmosfera de la Rahova, Jilava, Târgu Ocna, Gherla etc. Vasile Georgescu aceasta era noua
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
după 23 august 1944 în presa culturală, doar în măsura în care aceste schimbări au fost remarcate în Scînteia. Mă interesează aici doar ce prezenta ziarul comunist publicului său, ce putea citi proletarul despre intelectuali și despre ceea ce era de așteptat de la aceștia. Lecturând Scînteia din primele sale luni de apariție, putem observa pașii pe care PCR i-a urmat în impunerea muncitorului intelectual: epurarea (proces ce a presupus denigrarea scriitorilor burghezi și susținerea închiderii unor publicații și edituri), propunerea noului model de intelectual
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cauză postelnicul devine gelos. Între timp, Dinu Păturică intră În grațiile postelnicului și urcă rapid pe scara funcțiilor administrative. Mai Întâi este trimis la Școala Domnească pentru a Învăța elinica (limba greacă), apoi citește multe cărți din biblioteca fanariotului, Însă lecturează mai mult o carte a lui Machiavelli, pentru a Învăța cum să facă avere. Postelnicul Îl numește pe Dinu Păturică supraveghetor secret al Duducăi. Printr-o stratagemă potrivită, paznicul de serviciu scapă de calemgiul vinovat de gelozia postelnicului, că Începuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dacă nu reușesc să-l fac pe fumător să realizeze asta, totul e inutil și îngrozitor de frustrant. Multă lume mi-a spus: „Sfătuiești oamenii să fumeze în continuare atâta vreme cât citesc cartea. Asta îl face pe fumător să tărăgăneze la nesfârșit lectura sau pur și simplu să nu termine cartea. Ar trebui să schimbi această instrucțiune". Pare logic, dar știu că o instrucțiune de genul „Lasă-te acum!" i-arface pe unii fumători să nici nu deschidă cartea. Pe vremuri, un fumător venit
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
care ar permite concentrarea asupra operațiilor (comenzilor), punând astfel în evidență abilițățile comportamentale ale utilizatorilor. Programele culturale (cultural softwares) comentate de criticii culturali și construite de designeri ai informației (information designers) sunt activate prin intermediul strategiilor și tacticilor actuale de a lectura, utiliza și reutiliza fluxul datelor culturale, urmând anumite modele (patterns) pentru a descrie modul particular de a accesa și de a procesa informația din perspectiva unui anumit tip de comportament (information behaviour)77. Fiind pus în relație atât cu dimensiunea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vorbesc cei doi critici? Ce relevanță are teza pe care și-au propus să o demonstreze, pentru cine este ea semnificativă și revelatoare? Cine beneficiază de rezultatele acestei analize? Cine este îndrituit să o realizeze și cine să o parcurgă, lecturând-o? Îmi pun, în mod natural, aceste întrebări și multe altele, când întâlnesc termenii de felul celor pe care i-am enumerat și care, aleși, cu tot discernământul, de către autorii al căror efort de exprimare (academică) tocmai îl parcurg pentru că
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
altceva; să citim împreună mai departe, pentru a vedea despre ce este vorba. Chapman continuă, relatând, la persoana întâi singular, de această dată, povestea personală care l-a adus, literal, la Coatesville pentru a susține discursul pe care tocmai îl lecturăm. El vorbește celor trei persoane aflate în public despre momentul când, cu un an în urmă, citise în ziare despre ziua în care o ființă umană a fost arsă de vie, legată de un stâlp de oțel și împinsă cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conceptul de "second persona". În prima parte a acestei analize, ne-am concentrat atenția asupra pastorului Chapman și a întreprinderii sale discursive profund creatoare, constatând că actul său oratoric ne implică, în calitate de "(second) personae", pe fiecare dintre noi, care îl lecturăm, oferind, cu fiecare lectură, viață, adresei de la Coatesville și primind, în schimb, nu-i așa?, posibilitatea experienței (morale) viitoare. Am insistat, de asemenea, asupra relației pe care criticul însuși o creează cu noi, publicul implicat de discursul său, revelând modalitatea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de factură dramatică sau dramatistică a cercetării critico-retorice pe domeniul Științelor comunicării. Cine altul ar fi putut să o ilustreze mai elocvent decât însuși Kenneth Burke, părintele orientării respective, al cărui studiu exprimă realitatea a cărei experiență a avut-o lecturând paginile dificile ale cărții lui Hitler, precum și interpretarea cu care a ieșit, alături, din paginile întunecatei lucrări hitleriste? Astfel, textul critic al lui Burke stă mărturie pentru posibilitățile reale ale criticului retoric de a ieși din întâlnirea cu textul, facilitată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ce mai faci", de pildă, se scrie how ru, deoarece r se pronunță în alfabet /a:/, ca și are, iar u se rostește /ju/, ca și you; notația engl. cu sau CU înseamnă see you "la revedere" (litera c se lecturează /si/, ca și see, iar u /ju/); engl. icq sau ICQ este compus din trei litere a căror pronunție după alfabet este /ai si kju/, deci secvența va fi interpretată drept I seek you "te caut", care, dacă se trece
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
astfel de evoluție nu va avea loc, câți dintre noi vor mai trimite scrisori prin poștă și câți vor mai citi ziare? Principiul pe care se bazează cuvintele silabisite omofonic are ceva în comun cu pronunția siglelor alfabetice (literele se lecturează, și anume ca în alfabet), însă are și particularități inconfundabile: dacă în acestea din urmă literele sunt semne scurte ale cuvintelor, iar efortul transpunerii lor este din grafie în pronunțare și aparține celui care le rostește, cuvintele silabisite sunt concepute
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu numai grafice, ci și (sau mai ales) a celei sonore nu sunt citite niciodată ca și cum termenii întregi din care provin ar fi prezenți în text; în schimb, asemănările dintre cele două categorii sunt de natură funcțională: ambele pot fi lecturate după literele pe care le conțin și pot funcționa ca orice cuvânt flexibil. Pe de altă parte, trunchierea are multe caracteristici comune cu procedeul condensării, dar nu și faptul că, în cazul acesteia din urmă, fragmentul omis sau cel menținut
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bioxid de carbon și 10 % oxid de etilen) < (bioxid de) car[bon] + (gaz) tox[ic]. Creatorii lor au preferat, probabil, trunchierea unor cuvinte artificial juxtapuse decât siglarea sintagmei reale, al cărei rezultat ar fi fost nu doar mai greu de lecturat, ci și mai puțin inteligibil (sigla primei sintagme ar fi fost *ISEIC; scurtarea celei de-a doua este imposibilă în integralitatea ei). c) Combinarea sincopei produse în elementul sau elementele finale ale sintagmei cu suprimarea primului element al acesteia: engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ordinii (concentrarea, capacitatea de a asculta în liniște, disponibilitatea de a accepta indicațiile profesorului etc.) fără de care nu se poate desfășura un învățământ autentic. Aceasta nu înseamnă că toate situațiile problematice chiulul, violența, limbajul inacceptabil etc. pot fi rezolvate eficient lecturând rândurile care urmează. Tehnicile, "trucurile", stratagemele care țin de managementul clasei nu sunt întemeiate pe fundamente teoretice foarte solide, multe dintre ele făcând parte din "memoria colectivă" a profesiunii. Sistematizate, ele pot conferi, în conjuncție cu alte elemente, un stil
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
titlurilor alese (chiar și în ce privește apartenența etnică a autoriloră a hotărât și răspunde comisia de selecție formată în principal din reprezentanți ai asociațiilor bibliotecarilor, bibliotecile publice fiind principalul beneficiar al acestui program. Cu cele mai bune gânduri, Ioan MATEI P.S.: Lecturând dreptul la replică remis redacției, considerăm că, totuși, exagerarea aparține Ministerului Culturii și Cultelor, care nu a mai dat „undă verde“ achizițiilor pentru bibliotecile publice de prea multă vreme. În altă ordine de idei, ne bucurăm că au existat criterii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
cronici pozitive, „dar și de calitate“. „Tot ce scriu e poezie“ „Eu însumi nu pot să știu ce e în cartea mea, dar o să o țin dreaptă, ca să nu se scurgă acele fluide...“, a glumit Mircea Cărtărescu la începutul lecturii. Lectură care a pornit într-o atmosferă oarecum tensionată: „Mă bucur că sunteți într-un număr care pe mine mă jenează... Nu știu cui se datorează acest număr...“, a spus Cărtărescu, mărturisind că nu se simte prea bine stând în fotoliu, în timp ce pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
urmărit astfel și prezentarea pe înțelesul copiilor a unor elemente privind echilibrul biologic, relațiile dintre organismele vii, dintre acest ea și mediu l înconjurător, a fenomenelor dispariției unor specii de păsări călătoare în timpul migrației și consecințele scăderii numărului acestora. Am lecturat împreună cu copiii imagini care prezentau diferite aspecte care priveau poluarea mediului cu toate consecințele sale, apoi am efectuat jocuri de creativitate de tipul “Ce putem face pentru a ...”, „Cum putem respecta natura?”, „Cum să-i pedepsim pe cei care distrug
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
tale? Eu știu ce scriu, nu ce rămâne. „Experiențele high“, cum le spui tu, sunt doar un mic element din construcția prozei mele și mi-ar părea rău dacă doar asta s-ar vedea. Dar eu nu pot controla și lectura, fiecare cititor vede ceea ce așteaptă, ceea ce vrea sau ce-l deranjează. De câte ori îți citești manuscrisul înainte de a-l trimite la tipar? Dar după ce apare cartea? O citești? De foarte multe ori. Când e vorba de proză. La poezie e altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
de nepoata marchizei și de rivalul lui Valmont, însă cei doi nu sunt decât proiecții ale protagoniștilor și ale rolurilor pe care aceștia și le vor asuma pe rând. În sfârșit, a cincea apariție este aceea a unui bătrân senil lecturând o carte imaginară, figură la fel de fantomatică ce va anihila cu un glonte, în finalul scenei, partea bărbătească a cuplului amintit mai sus, fără ca acest fapt să tulbure interesul carnal pe care tânăra îl arată pentru toți cei prezenți la masă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
ocupă un loc important legat fiind îndeosebi de specificul național, tipologia familiei românești, culturii și tradițiilor românești. Cred că astăzi toți cei care au pretenția să reformeze învățământul românesc (ceea ce se întâmplă de 20 de ani încoace) ar trebui să lectureze mai întâi această carte de unde ar putea extrage idei extrem de valoroase, dar poate cel mai important ar evita erorile uneori grosolane într-un domeniu atât de delicat ca învățământul, piatră de temelie în formarea generațiilor care se succed. Trăsăturile caracteristice
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]