1,271 matches
-
despăgubiri în condițiile Legii nr. 10/2001 , cu modificările și completările ulterioare, aspect care nu este de natură a încălca art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Prevederile criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că legiuitorul este liber să opteze atât în privința măsurilor reparatorii, cât și cu privire la întinderea și
DECIZIE nr. 1.026 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247349_a_248678]
-
li s-au aplicat măsurile prevăzute de lege și cărora nu le-au fost restituite bunurile sau nu au obținut despăgubiri în condițiile Legii nr. 10/2001 . Prevederile legale criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii care se acordă persoanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. Or, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 376 din 22 martie 2011 , că legiuitorul este liber să opteze atât în privința măsurilor
DECIZIE nr. 796 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247123_a_248452]
-
846D/2012, formulat în sensul constituționalității prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 . Cu acel prilej, Avocatul Poporului a arătat că prevederile de lege criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii care se acordă persoanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. Legiuitorul este liber să opteze atât în privința măsurilor reparatorii, cât și a întinderii și a modalității de acordare a acestora, în funcție de situația
DECIZIE nr. 1.031 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248453_a_249782]
-
li s-au aplicat măsurile prevăzute de lege și cărora nu le-au fost restituite bunurile sau nu au obținut despăgubiri în condițiile Legii nr. 10/2001 . Prevederile legale criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii care se acordă persoanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. Or, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 376 din 22 martie 2011 , că legiuitorul este liber să opteze atât în privința măsurilor
DECIZIE nr. 1.018 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248341_a_249670]
-
legi cu Constituția este întotdeauna în abstract, chiar dacă excepția de neconstituționalitate se invocă într-o cauză concretă. Deciziile Curții de constatare a neconstituționalității creează în primul rând o obligație în sarcina puterii legislative și, uneori, executive, atunci când aceasta din urmă legiferează, de a pune în acord legea cu Constituția. Respectarea de către instanțele de judecată a acestei soluții se concretizează în aceea că, supunându-se numai legii în pronunțarea unei hotărâri judecătorești, judecătorul nu va putea pronunța o hotărâre în baza unui
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
cauză, în virtutea calității sale de titular al dreptului de proprietate privată a statului, pe de altă parte, și-a încălcat obligațiile de a reglementa măsuri necesare apărării dreptului de proprietate al acționarilor minoritari împotriva încălcării de către alte subiecte de drept, legiferând prin art. 59 "discreția acționarului majoritar" de a efectua acte cu titlu gratuit. Curtea Constituțională a stabilit în numeroase decizii că "statul nu poate beneficia, cât privește bunurile care formează obiectul proprietății private, de o ocrotire juridică diferită de aceea
DECIZIE nr. 272 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59-61 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254687_a_256016]
-
și obligatoriu tuturor acționarilor, proporțional cu cota lor de participare la capitalul social, a fost eludată în situația particulară prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 18/2010 , aducându-se astfel o gravă atingere dreptului de proprietate al acționarilor minoritari. Dispozițiile criticate legiferează dreptul statului de a diminua activele societăților în care acesta deține pachetul majoritar și de a "expropria" acționarii minoritari, prin efectuarea de donații, cu privire la care are putere discreționară de decizie și al căror beneficiar este în final tot el. Chiar dacă
DECIZIE nr. 272 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59-61 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254687_a_256016]
-
împotriva Portugaliei, paragraful 64]. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că autoarea excepției nu se poate prevala de existența unui drept de proprietate actual, neputând astfel invoca încălcarea acestuia prin dispozițiile criticate. VI. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile criticate legiferează dreptul statului de a diminua activele societăților în care acesta deține pachetul majoritar și de a "expropria" acționarii minoritari, prin efectuarea de donații, determinând o afectare substanțială a dreptului de proprietate al acestora din urmă, Curtea observă că dispozițiile criticate
DECIZIE nr. 272 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59-61 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254687_a_256016]
-
unor instituții fundamentale ale statului [competențe ori atribuții pe care tot el le-a reglementat sau pe care le-a confirmat - ca în cazul din speță - prin adoptarea actului normativ reglementator, Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 ]. Și Guvernul poate să legifereze, fie printr-o ordonanță simplă adoptată în temeiul și limitele unei legi de abilitare [conform dispozițiilor art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție], fie prin ordonanțe de urgență [cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) și (6) din Legea fundamentală
DECIZIE nr. 230 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252352_a_253681]
-
potrivit căreia Guvernul și-ar fi arogat competența de a modifica prin intermediul unei ordonanțe de urgență procedura de numire a judecătorului din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, golind de substanță rolul Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Guvernul poate legifera în acest domeniu, prin intermediul ordonanței de urgență, în măsura în care sunt respectate condițiile constituționale privind emiterea ordonanțelor de urgență. Se mai susține că este inadmisibilă solicitarea de recunoaștere a competenței Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea în funcția de judecător
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
269 alin. (1) din Codul muncii, situație în care va verifica modalitatea în care angajatorul a aplicat criteriile de individualizare și de stabilire a sancțiunii disciplinare. Acest atribut al instanței judecătorești este consacrat de principiul aflării adevărului în procesul civil, legiferat de art. 22 din Codul de procedură civilă (fost art. 129 alin. 5 din vechiul Cod de procedură civilă). În raport cu problema cu care a fost sesizată prin recursurile în interesul legii din cauza pendinte, Înalta Curte observă că disciplina muncii este
DECIZIE nr. 11 din 10 iunie 2013 privind examinarea recursurilor în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. 5 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253606_a_254935]
-
contravine libertății economice astfel cum aceasta este consacrată prin art. 45 din Legea fundamentală. Având în vedere că art. 82 din Legea audiovizualului reglementează cadrul general al instituirii obligației must-carry, iar alin. (2), asupra constituționalității căruia Curtea s-a pronunțat, legiferează doar o parte a acestei obligații, respectiv pe plan local, regional, considerentele Deciziei nr. 426 din 3 mai 2012 sunt aplicabile și în prezenta cauză. 3. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea libertății de exprimare, Curtea a reținut, prin
DECIZIE nr. 266 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253413_a_254742]
-
urgență a Guvernului nr. 155/2001 , se arată că acestea nu pot fi supuse în acest cadru controlului Curții Constituționale. În plus, autorii sesizării se referă în mod eronat la o lege de abilitare, în condițiile în care Guvernul a legiferat pe calea ordonanței de urgență. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se remarcă "atât invocarea unor aspecte de drept, cât și a unor aspecte care ar putea recurge din aplicarea actului normativ, respectiv aspecte afectiv emoționale". Astfel, referitor la art.
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului [...] și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală."*7) ------------------- *7) A se vedea, Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală. II. Critici de neconstituționalitate intrinsecă 1. Dispozițiile art. I pct. 6 din Legea
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
73 din Constituție. Astfel, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 în această materie, Guvernul a încălcat, pe lângă dispozițiile art. 115 alin. (6), și dispozițiile art. 137 alin. (1) coroborat cu art. 139 alin. (1) din Constituție, legiferând într-un domeniu care este de competența exclusivă a Parlamentului; - Din expunerea de motive la proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 rezultă că au fost solicitate doar avizul Consiliului Concurenței și cel
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
posibil, mai ales în perioada de vârf de trafic, când se acordă permisiuni de zbor simultan (cazuri foarte rare), ca zgomotul să fie mai intens. Pentru utilizarea judicioasă a terenului și protejarea împotriva zgomotului ambiental a comunităților învecinate a fost legiferat modul de dezvoltare durabilă al Aeroportului Internațional Henri Coandă - București prin Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă - București, document aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 220/2002
ORDIN nr. 132 din 18 februarie 2014 privind aprobarea hărţilor strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului aeroportuar ambiental la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260966_a_262295]
-
că aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze. IX. Jurisprudența națională anterioară asupra chestiunii de drept analizate*1) ----- *1) Considerații privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul legilor complexe, 14 aprilie 2014, Florin Streteanu, http://www.juridice.ro/317849/considerații-privind-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-cazul-legilor-complexe.html Prin deciziile sale, Curtea de Casație
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 18. Din această perspectivă, consideră că prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 încalcă și dispozițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, executivul neputând să legifereze prin ordonanțe de urgență în materia drepturilor prevăzute de Constituție, iar dreptul de proprietate este garantat prin art. 44 din Legea fundamentală. 19. În fine, arată că este încălcat și principiul supremației dreptului european, consacrat de art. 148 alin. (2
DECIZIE nr. 732 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267262_a_268591]
-
aplicate în statele în care sunt acreditate misiuni diplomatice și oficii consulare române. ... (9) Se consideră îndeplinite condițiile de reciprocitate și în cazul în care în statele în care sunt acreditate misiuni diplomatice și oficii consulare ale României nu sunt legiferate taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite ori taxe generale pe consum. Ca regulă generală, recunoașterea acestei reciprocități de fapt va fi condiționată de ��ncheierea unor acorduri bilaterale. În vederea încheierii acestor acorduri, Ministerul Afacerilor Externe, prin structurile competente, participă, alături de
NORME din 30 decembrie 2015 privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. j), k), l), m) şi n) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi la art. X şi XI din Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 260/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268280_a_269609]
-
publice locale se bazează pe principiile autonomiei, în raporturile dintre consiliul local și primar neexistând raporturi de subordonare. În aceste condiții, art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 ignoră importanța și existența distinctă a autorității administrației publice locale - primarul, legiferând subordonarea acestuia față de cealaltă autoritate publică, consiliul local. 5. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 568 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276689_a_278018]
-
de către aceasta. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, dar are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeași soluție legislativă. Din acest punct de vedere consideră că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a legiferat cu respectarea principiului bicameralismului, prin faptul că a supus dezbaterii elemente privind salarizarea personalului bugetar, astfel cum, de altfel, a fost și intenția Guvernului, înscrisă în motivarea urgenței reglementării, în sensul eliminării inechităților create de aplicarea succesivă a unor acte
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
referitoare la întoarcerea legii. Se subliniază faptul că ne aflăm în prezența situației particulare a aprobării prin lege a unei ordonanțe de urgență, ca rezultat al aplicării prevederilor Legii fundamentale referitoare la delegarea legislativă, potrivit cărora Guvernul este abilitat să legifereze prin intermediul ordonanțelor simple și de urgență. Dacă s-ar interzice Parlamentului să intervină asupra textului ordonanței supuse aprobării, ar însemna că nu ne-am mai afla în prezența unei limitări a monopolului parlamentar în materia legiferării, ci că Guvernul s-
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului [...] și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală" (a se vedea Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , precitată). Pronunțându-se asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
exercițiul funcțiunii lor. Articolul 12 (1) Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura persoanelor fizice și juridice supuse controlului dreptul la apel împotriva măsurilor luate de autoritățile competente pentru executarea controlului. (2) De asemenea, ele trebuie să legifereze obligația inspectorilor de a păstra secretul profesional. Articolul 13 Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentei directive în toate statele membre, Comisia trebuie să întocmească în termen de un an de la adoptarea prezentei directive un raport pentru Parlamentul European și
jrc1445as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86586_a_87373]