1,772 matches
-
instituirea unei sancțiuni radicale - dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 45 de zile în care trebuie să se pronunțe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atât asupra calității actului de legiferare, cât și asupra stabilității politice a țării. ... În același context, amintim și soluțiile propuse la pct. 118 pentru art. 151 alin. (2) și (3), în condițiile în care textul art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este organul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
principiului bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. Prin Decizia nr. 1.093/2008 , invocată, de altfel, de autorii sesizării, Curtea Constituțională a reținut considerente ce, dimpotrivă, sprijină teza constituționalității legii criticate, sub aspectul procedurii de legiferare utilizate, de vreme ce fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului s-au exprimat cu privire la aceeași inițiativă legislativă, potrivit competențelor constituționale și celor stabilite în regulamentele de organizare și funcționare, iar aceasta a fost supusă spre dezbatere și adoptare în Camera Deputaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
Senatului, sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu a exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării. Totodată, alin. (4) și (5) ale art. 75 din Constituție prevăd modul de rezolvare a posibilelor "conflicte de competență" între prima Cameră sesizată și Camera decizională, dar nu există un text în Constituție care să permită Camerei decizionale să se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. În jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
și preliminar în analiza constituționalității reglementărilor unei legi înainte de promulgare. III. În continuare, Curtea nu poate să nu observe, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, așa cum statuează art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, că în procesul de legiferare în cauză au existat unele deficiențe care au tangență cu unele prevederi ale Constituției și care ar fi putut fi evitate printr-o atenție sporită în examinarea proiectului de lege, atât în cadrul comisiilor permanente, cât și în cadrul plenului Camerei Deputaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
1) și art. 75 alin. (4) din Constituție, întrucât camera decizională, respectiv Camera Deputaților, a adus modificări substanțiale formei legii adoptate de către Camera de reflecție, respectiv Senatul. În aceste condiții, se consideră că, din punct de vedere al procedurii de legiferare, a fost încălcat principiul bicameralismului astfel cum acesta a fost conturat în jurisprudența Curții Constituționale. Se mai susține că, prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , s-a reglementat în domeniul drepturilor fundamentale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237549_a_238878]
-
suplimentar comun întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, depus sub nr. 284 din 7 octombrie 2009]. În consecință, se reține că au fost respectate, sub aspectul modului de legiferare, dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 73 alin. (1) și art. 75 alin. (4). 2. În privința respectării art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, se observă că aceste dispoziții constituționale vizează condiții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237549_a_238878]
-
conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși în proprietatea societăților comerciale sau a regiilor autonome au intrat și locuințele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituției, a posibilității ca fiecare chiriș al unei asemenea locuințe să devină proprietar nu poate fi privită decât ca o limitare legală a dreptului de proprietate al persoanelor juridice respective. Însă prin dispozițiile legale criticate se consacră o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160164_a_161493]
-
prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor. ... (3) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. ... (4) Adoptarea textelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. ... (4) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaților și senatorilor. Secțiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență Articolul 68 În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o inițiativă legislativă de revizuire a Constituției României este adoptat/adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
nr. 57 din 17 martie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 4 aprilie 2006. Articolul 2^1 În sensul prezentei ordonanțe, următorii termeni sunt definiți astfel: a) promovare - ansamblul acțiunilor ce contribuie la popularizarea, organizarea, finanțarea, progresul și legiferarea activităților din domeniul nuclear; ... b) dezvoltare - ansamblul acțiunilor ce vizează extinderea, transformarea și îmbunătățirea activităților din domeniul nuclear; ... c) monitorizare - totalitatea acțiunilor sistematice de observare și informare în scopul prevenirii și atenționării activităților ce se desfășoară în domeniul nuclear, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167208_a_168537]
-
16, art. 21, art. 24, art. 44 și ale art. 53, deoarece "restrânge probele care pot fi administrate în recurs doar la categoria înscrisurilor"; - art. 385^15 pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală este criticat prin prisma legiferării mecanismului casării cu trimitere spre rejudecare, care, în opinia autorilor excepției, încalcă prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din perspectiva asigurării unui termen rezonabil de soluționare a litigiului. Se apreciază că soluția care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189764_a_191093]
-
și contul de profit și pierderi după modelele elaborate de Ministerul Finanțelor. ... (2) Bugetul de venituri și cheltuieli anual se aprobă de către Guvern. Extrasul bugetului de venituri și cheltuieli al regiei constituie anexă la bugetul de stat și se supune legiferării o dată cu acesta. ... (3) Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi se aprobă de Ministerul Finanțelor și se publică în Monitorul Oficial al României. ... (4) Sucursalele prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre, care fac parte din structura regiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170497_a_171826]
-
reține, în principiu, că, în măsura în care pentru domeniul principal de reglementare sunt întrunite condițiile de stare extraordinară și de urgență a reglementării, faptul că actul normativ cuprinde și o normă adiacentă ce putea fi elaborată și pe calea procedurii obișnuite de legiferare nu poate afecta constituționalitatea ordonanței de urgență. În speță însă trebuie observat că modificarea art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 constă în înlocuirea sintagmei "în legătură cu valorificarea activelor bancare" cu sintagma "în orice fel de cauze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191966_a_193295]
-
art. 114 din Constituție. Astfel, menționându-se Decizia Curții Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 , deputații consideră că Legea educației naționale este neconstituțională în ansamblul său, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern. Posibilitatea Guvernului de legiferare - ca autoritate legislativă delegată - nu poate fi neîngrădită, această prerogativă nereprezentând un drept nesusceptibil de exercitare abuzivă, deoarece în caz contrar s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
Constituționale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 , deputații consideră că Legea educației naționale este neconstituțională în ansamblul său, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern. Posibilitatea Guvernului de legiferare - ca autoritate legislativă delegată - nu poate fi neîngrădită, această prerogativă nereprezentând un drept nesusceptibil de exercitare abuzivă, deoarece în caz contrar s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
dar ar fi permis implicarea societății civile în problema educației naționale. Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate asuma răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar ar semnifica transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului, și ar fi de natură să încalce în mod flagrant dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat deja pe cale jurisprudențială că asumarea răspunderii Guvernului asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat deja pe cale jurisprudențială că asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale apare ca fiind neconstituțională, recurgerea la o astfel de modalitate de legiferare negăsindu-și vreo motivare în fapt ori în drept. Așadar, nerespectarea normelor constituționale ale art. 114 atrage și înfrângerea dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) coroborate cu dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, care dau expresie obligativității respectării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
constate că demersul Guvernului de a-și angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiași Legi a educației naționale este neconstituțional, deoarece deciziile Curții Constituționale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului și Parlamentului. De fapt, Guvernul dorește să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituția României, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării. II. Autorii sesizării consideră că dispozițiile art. 45 alin. (5), (6), (7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
din data de 14 decembrie 2010 de a considera legea menționată ca fiind adoptată prin procedura angajării răspunderii plasează adoptarea acestei legi în afara oricăror reguli procedurale constituționale și regulamentare, ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la competența de legiferare a Parlamentului, în general, și în special a celor prevăzute la art. 114 din Constituție. Față de situația de fapt - ce ține de întreaga desfășurare a procedurii de adoptare a Legii educației naționale - și având în vedere termenele constituționale procedurale, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
după restituirea acestui proiect de lege către Guvern și în condițiile în care această procedură a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 - reprezintă, în opinia președintelui Senatului, o încălcare a competențelor de legiferare ale Parlamentului, ceea ce antrenează neconstituționalitatea Legii educației naționale adoptate prin procedura angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Pe fond, președintele Senatului s-a raliat opiniei autorilor sesizării de neconstituționalitate. Președintele Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 51/6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
de "organ reprezentativ suprem al poporului rom��n și unică autoritate legiuitoare a țării", consfințit de art. 61 alin. (1) din Constituție, însă chiar Legea fundamentală consacră două instituții juridice care permit Guvernului să participe, în mod excepțional, la actul legiferării, și anume: "angajarea răspunderii Guvernului" - art. 114 și "delegarea legislativă" - art. 115. Odată declanșată procedura asumării răspunderii de către Guvern, acesta nu mai poate să renunțe la ea, iar dezbaterea unei moțiuni de cenzură depuse în urma unei asumări a răspunderii de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
angajării răspunderii Guvernului, reglementată de art. 114 din Constituție. Această procedură parlamentară implică raporturi de ordin constituțional între două puteri ale statului, deoarece este, prin conținutul său, un act al Guvernului, iar, prin efectul său, fie produce un act de legiferare așa cum este în cauza de față -, fie determină demiterea Guvernului, în situația în care o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, este adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor. 2. Actul concret
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]