3,106 matches
-
pun la îndoială presupozițiile teoriilor interguvernamentală, instituțională și neofuncțională despre contribuția partidelor europene. În registrul legitimității, PSE a ajutat la legitimarea indirectă a guvernării economice europene, contribuind la dezvoltarea politicii locurilor de muncă în Uniunea Europeană. De asemenea, a ajutat la legitimarea politicii UE, în sensul dat de Ladrech. Cu toate acestea, discursul programatic al PSE depășește cu greu cercul elitelor social-democrate. Și în ceea ce privește democrația Uniunii Europene se identifică o serie de progrese. PSE s-a transformat pentru a deveni un partid
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
conflicte care nu sunt ale tale. Cu un cal de lemn, ca al lui Ulise, se pot câștiga și războaie atomice. Un război nuclear nu s-ar putea încheia decât cu cea mai cenușie remiză. În războaie se încearcă o legitimare a crimei. ARTĂ Marii creatori sunt spuziți de singurătate. Cultura ar putea recicla chiar și instinctele. Pictorii Renașterii au devenit repede celebri deoarece lor le pozau numai îngeri și sfinți. Există scriitori mari, alții de raftul doi și restul, care
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și o salvare. Fratele Toader și cel lovit în cap au fost urcați în mașina salvării care a demarat spre spitalul din Bârlad. Toți participanții la încăierare au fost urcați în mașinile miliției și duși spre sediul municipal. Au urmat legitimări, anchete, declarații. Pentru cei internați a fost o spitalizare lungă și intervenții chirurgicale urgente Spre norocul nostru procurorul Hoidrag, care conducea ancheta, era un foarte bun amic al fratelui meu, Lascăr. Ambele tabere și-au retras plângerile și s-a
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
interesul pentru acest argument, iar rețeaua de cercetătorii și decidenți (policy makers) creată în jurul acestei teme a început să se dizolve. Activitatea de promovare a RoL se desfășoară astăzi într-un context economico-social total diferit. Prăbușirea Uniunii Sovietice contribuie la legitimarea politicilor economice neoliberale și deschide calea ideii unei economii globale. În acest nou context economic, apar noi actori și în sectorul juridic internațional, precum corporate law firms în țările în curs de dezvoltare și oficiile avocaționale ale companiilor internaționale. Trubek
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
în faza de tranziție este reprezentat de modul în care sunt numite noile figuri în instituțiile de resort (spre exemplu în curțile constituționale), înțelegând dacă acestea sunt numite prin menținerea legăturilor politice neoficiale sau chiar personale. Problema este aceea că legitimarea regimului și continuitatea masivă a vechii orânduiri pot face acceptarea noului regim mai ușoară și mai puțin dureroasă pentru personalul prezent și în precedentul cadru instituțional. O discontinuitate accentuată pe plan normativ face mai ușoară legitimarea noilor instituții pentru straturile
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Problema este aceea că legitimarea regimului și continuitatea masivă a vechii orânduiri pot face acceptarea noului regim mai ușoară și mai puțin dureroasă pentru personalul prezent și în precedentul cadru instituțional. O discontinuitate accentuată pe plan normativ face mai ușoară legitimarea noilor instituții pentru straturile sociale aparținând opoziției. În general, soluția adoptată este o împăcare a celor două exigențe sau, adesea, menținerea continuității. Pentru a atinge scopurile cercetării noastre este util să ne reîntoarcem la arenele identificate de Linz și Stepan
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și adoptării de norme UE. Paradigma din care provine acest concept este aceea a instituționalismului sociologic sau într-un sens mai extins a constructivismului. Mecanismul socializării, spre deosebire de condiționalitate, acționează pe o perioadă lungă, prin răspândirea și învățarea colectivă, contribuind la legitimarea normelor și valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele cazuri conduce actori spre anumite alegeri (Checkel 2000). În cadrul dezbaterii între abordarea raționalistă și constructivistă a relațiilor
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
formularea și implementarea normelor. Ultima fază în care se manifestă procesul de embedding, internalizarea normelor, implică acceptarea normelor adoptate înainte. Dincolo de adoptarea formală a normelor, pentru a se ajunge la implementare trebuie să există un proces lent și treptat de legitimare a normelor și instituțiilor create și dezvoltate în cele două faze precedente. Cele trei faze prezentate sunt interconectate și conduc la implementarea normelor. Pentru a înțelege funcționarea mecanismului de embedding și modul în care cele trei faze sunt interconectate este
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de socializare internațională, prin care decidenții naționali legitimează normele și modelele pentru a fi parte a comunității internaționale. Prin acest ultim punct se înțelege (reluând în parte ceea ce s-a spus în paginile precedente, apropo de conceptul de socializare) că legitimarea standardelor europene și adoptarea acestora este înlesnită de interacțiunile dintre actorii naționali și comunitatea internațională (birocrația, asociațiile profesionale, ONG-urile, grupurile consultative (think-tanks) și comunitățile academice). Borzel și Risse (2003) utilizează conceptul de change agent (agent al schimbării), specificând că
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
a religiei nu se opune celeilalte. La rândul său, Max Weber susține că religiei populare i-ar corespunde salvarea personală, magia, zei și sfinți milostivi, buni și compensația, iar religiei savante, ordine cosmică și etică, gnoză și rituri, divinitate transcendentă, legitimare. Abordări mai recente (care trădează o analiză dihotomică și ușor ideologizantă) înscriu religia populară în contextul mai amplu al culturii populare și se caracterizează prin preștiințificitate și înapoiere. În acest sens, Danièle Hervieu-Léger295 dă următoarea listă de caracteristici pentru ambele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
informației politice. Nu este greșită nici definiția, modelului "americanizării comunicării politice", conform căreia ar fi un sistem de relații între actorii scenei politice, respectiv, politicieni, alegători, jurnaliști, profesioniști în consiliere politică, care interacționează printr-un schimb de informații, în scopul legitimării politice și a influențării participativității politice 3. Blumler și Gurevitch definesc comunicarea politică apelând la "norme de comunicare, rolurile, stilurile, formaturile, tradițiile și practicile care tind să persiste în timp"4. Conform aprecierii lui James Stanyer, "tipul ideal" de sistem
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
prin componentele mass-media a democratizat accesul la informații prin adresabilitatea către o societate de masă, facilitând circulația informațiilor în spațiul societal, interconectând segmentele sociale constitutive. Relaționarea mass-media și opinia publică, din perspectiva mijloacelor de comunicare în masă, constituie modalitatea de legitimare a politicului în spațiul public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de interpretare, de legătură, de culturalizare și de divertisment, răspund tuturor actorilor din spațiul public, generând efecte definite, analizate și teoretizate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
securitatea este asigurată de către stat, dar proiectele cosmopolite au o importanță mică pentru relațiile interna-ționale, unde statele trebuie să-și asigure propria securitate și să se încreadă în puțini dintre vecinii lor. În acest ultim domeniu, principiile morale servesc pentru legitimarea intereselor naționale și pentru stigmatizarea principalilor competitori: ele nu reprezintă baza unei noi forme de organizare politică mondială care va înlocui statul națiune. Existența unei prăpăstii mai mult sau mai puțin de netrecut între politica internă și cea internațională este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scopurilor și funcțiilor servite de anumite teorii. Cu toate acestea, în timp ce asemenea concepții asupra teoriei recunosc că influențele contextului social în care se situează subiectul sunt inevitabile, interesul care le ghidează este mai degrabă emanciparea față de aceste forme sociale, decât legitimarea și consolidarea lor. Scopul urmărit de concepțiile critice asupra teoriei, în opoziție cu cele tradiționale, este de a îmbunătăți existența umană prin abolirea injustiției (Horkheimer 1972) . După cum a spus Horkheimer (1972: 215), această concepție asupra teoriei nu prezintă doar o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nouă, la ceea ce presupunem despre lume deoarece aceasta ne-a devenit prea familiară". De-naturalizarea "realităților [presupus] obiective deschide calea formelor alternative de viață politică și socială". De aceea, implicit, teoria critică, în calitate de critică de-naturalizantă, servește "ca instrument pentru de-legitimarea puterii și a privilegiilor existente" (Neufeld 1995: 14). Cunoașterea pe care o generează teoria critică nu este neutră; este încărcată politic și etic de interesul pentru transformarea socială și politică. Ea critică și demască teoriile care legitimează ordinea predominantă și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să includă și să excludă și cum produc ele simultan și ordine, și violență? În mod evident, aceste întrebări nu se referă doar la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea Așa cum observă Rob Walker (1995a: 35-6), în gândirea și practica politică modernă se privilegiază spațialitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sinelui un nivel superior. Așa cum explică Campbell (1992: 85), "existența spațiului social interior/exterior este în același timp făcută posibilă de, și ajută la, constituirea unui spațiu moral superior/inferior". Vorbind despre excluderea spațială în termeni morali, devine mai ușoară legitimarea unor practici și intervenții politico-militare ce folosesc interesele de securitate națională și în același timp reconstruiesc identități politice. Potrivit lui Shapiro (1988a: 102), "în măsura în care Celălalt este privit ca ceva ce nu ocupă același spațiu moral ca și sinele, comportamentul față de Celălalt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
orizontală, dinspre obiectivarea realului spre percepția extrem de subiectivizată a acestuia, reprezintă, conform teoriei literare, unica șansa de accedere în cetatea valorilor perene ale literaturii. Din acest punct de vedere, pamfletul arghezian și interpretările pe care le-a suscitat au impus legitimarea definitivă a genului. Și pamfletul, și polemica presupun o structură actanțială dialogică, marcată de dinamism participativ (Mariana Ionescu), în care, deși mesajul emițătorului vizează o țintă precisă, reprezentată sau non-reprezentată (ce face obiectul demersului polemic sau pamfletar), adevăratul destinatar este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Forța acestor redefiniri este observabilă în timp, cel puțin în ceea ce-l privește pe Arghezi, pentru că, fără să fi avut pretenția unui studiu sistematic, teoretizările sale au fost preluate și puse în circulație ca atare de către exegeza literară, dobândind o legitimare generală. În ceea ce privește citarea bumerang sau argumentul prin retorsiune (Marc Angenot), aceasta este, fără îndoială, strategia la care se apelează cel mai des în schimbul polemic pentru că permite polemistului să-și atace adversarul cu propriile lui arme. Prin retorsiune, polemistul se folosește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
semiotici, deixis-ului enunțării, inserând, pentru public, referiri cu privire la poziția locutorului (ofensivă, defensivă, aparent neutră), la situația polemizabilă, la caracterul și culpa adversarului, la mobilul polemicii, în general. Uneori, la Arghezi, descrierea devine un argument metadiscursiv dublu orientat: către valorizarea și legitimarea propriului discurs, pe de o parte, și spre respingerea celui advers, ca necorespunzător criteriilor invocate. Iată o secvență asertiv-descriptivă care introduce perspectiva etico-estetică a autorului: "Polemica e proză frumoasă și pamfletul ei operă de artă. Lucrul care poate să identifice
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vizuală, căci acest hibrid de bâlci și literatură, deopotrivă populist și elitist, s-a scăldat, încă de la naștere, în scris și tipar. Aici și-a găsit condițiile tehnice (scenariu și decupaj), mijloacele de răspândire (afișe și critici) și mai ales legitimarea și miturile fondatoare, prin intermediul teatrului, al romanului și al foiletonului. Misterele Parisului, Mizerabilii, Dama cu camelii, ca și Jules Verne de către Méliès, au fost transpuse pe ecran încă înainte de 1914. Chiar dacă în cele din urmă a ușurat cinematograful de povara
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
funcționale promovate de către acestea, dar are importanță puterea de negociere a statelor angajate în tot felul de reformări, gradul de apropiere între sistemele de guvernare existente în diferite țări. Dacă există o anumită omogenitate la nivelul valorilor, principiilor, discursurilor de legitimare ale sistemelor, există o diversitate a modalităților de organizare și de funcționare. Dacă în unele state (ale Europei de Vest) administrația publică a trecut de mult la reconstrucția materială a sistemului industrial, în altele (de exemplu, în unele țări din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Cei care domină un câmp îi definesc mizele și au mijloacele de a-l face să funcționeze în profitul lor, fiindcă nici un capital nu poate "circula", nu poate fi "investit" la adevărata lui valoare dacă nu este (re)cunoscut, legitimat. Legitimarea implică procesul de instituire a legitimității. Dacă ne referim la "câmpul educației" și la "piața bunurilor școlare", constatăm că diploma are valoare convențională, garantată juridic, (aproape) indiferent de fluctuațiile spațiale sau/și temporale. Capitalul educațional al unui om e legitimat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
universală, națională, locală, din "tezaurul de memorie", din "rezerva comună de cunoștințe și experiențe", pentru a avea ce pune în "cultura școlară". Cine face selecția, spune Bourdieu, are putința de a impune "arbitrariul cultural" ca adevăr universal, însușit de către toți. Legitimarea acestui "arbitrariu cultural" face ca orice subcultură, contracultură care nu se revendică de la el să apară ca "ilegitimă". Membrii sub-socioculturilor se pot "rușina" că fac parte din ele și să caute să ajungă la cultura legitimată, "legitimă". Școala legitimează arbitrariul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a educației "elementare") multe activități și acte sunt ghidate de "habitus", de "capitalurile" copiilor. Bourdieu nu este depășit în analizele sale privind constituirea ierarhiilor grupurilor sociale, a practicilor și modurilor în care sistemul școlar joacă un rol în reproducerea și legitimarea acestor ierarhii 432. Există "stiluri de viață" bazate pe "poziții economico-socio-culturale" diferite 433. Oamenii nu fac calcule raționale tot timpul, ei acționează bazându-se și pe "dispoziții", cunoștințe și experiențe interiorizate etc. Simțul lor practic seamănă mult cu cel din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]