2,103 matches
-
de față. Referitor la toate celelalte critici de neconstituționalitate Curtea constată că nu le poate reține, deoarece acestea nu au o legătură semnificativă cu soluționarea excepției. De altfel, în temeiul art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țarii care adoptă reglementări, inclusiv pentru instituirea mijloacelor de individualizare a pedepselor, așa cum este suspendarea executării pedepsei în cele două forme ale sale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din
DECIZIE nr. 182 din 14 august 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 3 teza finala din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136397_a_137726]
-
exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completă prevederea legală supusă controlului", iar în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării". Prin urmare, Curtea Constituțională nu este competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, astfel cum în speță se solicită de către autorul excepției, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Tot astfel, prin Decizia nr.
DECIZIE nr. 199 din 21 august 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. 2 teza finala din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136398_a_137727]
-
poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării". Prin urmare, Curtea Constituțională nu este competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, astfel cum în speță se solicită de către autorul excepției, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Tot astfel, prin Decizia nr. 107 din 1 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 27 iulie 1999, Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 505 alin. 2 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 199 din 21 august 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. 2 teza finala din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136398_a_137727]
-
termenului de prescripție se datoreaza persoanei vătămate, Curtea reține că aceasta nu intră în sfera controlului de constituționalitate, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicata, fiind un aspect ce ține de competență Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, conform art. 58 alin. (1) din Constituție. Cu privire la dispozițiile art. 124 din Codul penal Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 287 din 1 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14
DECIZIE nr. 30 din 31 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140124_a_141453]
-
Articolul UNIC Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare și constituite că Reprezentațiune Națională, declară anulată: Legea promulgată prin înaltul decret regal Nr. 13, publicat în Monitorul Oficial Nr. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s'a primit renunțarea Alteței Sale Regele Principelui
LEGE nr. 144 din 8 iunie 1930 pentru anularea legii prin care s'a primit renunţarea Altetei Sale Regele Principelui Carol la succesiunea Tronului şi legii prin care Reprezentanta primeşte Regenta numita de Majestatea Sa Regele Ferdinand I. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140222_a_141551]
-
a Statului pentru operațiunile ei cari nu face parte din legea bugetară. Articolul 52 Toate dispozițiunile legilor anterioare, cari vor fi contrarii legii de față, sînt și rămîn abrogate. Articolul 53 Acest decret-lege va fi supus ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare. Articolul 54 și ultimul Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturii și al domeniilor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret-lege. Dat în București, la 31 Decemvrie 1918. FERDINAND Ministrul agriculturii și al domeniilor, I.G. Ducă Raportul
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
critică potrivit căreia actul normativ afectează inamovibilitatea și independentă magistraților Curții de Conturi prin încălcarea principiului competențelor autorităților publice, reglementate prin Constituție, si a atribuțiilor organelor de control financiar fiscal, deoarece, potrivit art. 58 din Constituție, Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țării, "iar măsura încetării mandatului nu este dispusă de Guvern sau de Președinte". Soluția legislativă a dispozițiilor art. ÎI este echitabilă și constituțională, deoarece, dacă s-ar proceda la o eliberare din funcție pe cale administrativă a consilierilor ale căror
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
organizarea și funcționarea [....] Curții de Conturi". Această reglementare s-a făcut prin Legea nr. 94/1992 . Fiind în atribuția exclusivă a legiuitorului să reglementeze, printr-o lege organică, organizarea și funcționarea Curții de Conturi, este evident dreptul exclusiv al autorității legiuitoare de a adopta modificări sau completări, printr-un nou act normativ cu aceeași putere că și legea inițială de organizare și funcționare. Asemenea modificări sau completări pot viza, inclusiv, și numărul membrilor Curții de Conturi, durata mandatului acestora, condițiile cerute
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, prin textul de lege atacat sunt prevăzute scutiri de la plata taxei de timbru în cazul acțiunilor și cererilor introduse de anumite organe de stat. Autorii excepției, recunoscând atributul exclusiv al puterii legiuitoare de a stabili scutiri pentru anumite categorii de acțiuni și cereri, consideră neconstituțională stabilirea acestor scutiri numai în considerarea calității subiectelor de drept care sunt în situația de a introduce acțiuni sau cereri în justiție. Principiul egalității presupune egalitatea de tratament
DECIZIE nr. 28 din 30 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9, 10, 11, 12, ale art. 13 alin. (1), ale art. 14, 15 şi 17 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, precum şi ale art. 1, 5^3, art. 19^20 alin. (1), art. 19^22 alin. (3) şi ale art. 19^23 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140328_a_141657]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141011_a_142340]
-
jurisprudența să constantă, potrivit căreia Curtea nu se poate pronunța asupra constituționalității unei omisiuni legislative, deoarece aceasta ar avea semnificația unei ingerințe în sfera de competență a Parlamentului; or, acesta este, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țarii. În concluzie, opinia noastră este în deplină concordanță cu scopul Curții Constituționale, astfel cum este stabilit în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, si anume acela de garantare a supremației Constituției. Judecători, Petre Ninosu, Lucian Stangu OPINIE
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
art. 53 alin. (2) din Constituție, privind justă așezare a sarcinilor fiscale, întrucât pe langă argumentele de mai sus aceasta nu implică în mod necesar neimpozitarea anumitor venituri, o asemenea măsură fiind de competență exclusivă a Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție. Curtea reține că nu sunt încălcate nici prevederile art. 72 alin. (3) lit. l) din Constituție, întrucat Ordonanță Guvernului nr. 73/1999 nu are ca obiect de reglementare regimul general
DECIZIE nr. 97 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 liniuţa a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142439_a_143768]
-
de judecată sunt stabilite de lege", precum și cu cele ale art. 128 din Constituție, în temeiul cărora "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Legea fundamentală a lăsat în competența autorității legiuitoare (care, potrivit art. 58, este Parlamentul) să stabilească "competența", "procedura", precum și "căile de atac", în raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 100 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74, art. 79 alin. (1) şi art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134941_a_136270]
-
procedura de judecată sunt stabilite de lege", precum și a art. 128 din Constituție, în temeiul căruia "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", că Legea fundamentală a lăsat în competența autorității legiuitoare (care, potrivit art. 58 alin. (1), este Parlamentul) să reglementeze "competența", "procedura", precum și "căile de atac" în raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate. Invocarea în motivarea excepției a încălcării dispozițiilor art. 2 pct. 3 din Codul de procedură civilă nu are nici o
DECIZIE nr. 165 din 22 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135053_a_136382]
-
depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu", rezultă că ordonanțele de urgență sunt supuse controlului parlamentar, ceea ce face ca Parlamentul să nu-și piardă calitatea de unic organ legiuitor. ÎI. Cea de a doua critică de neconstituționalitate privește dispozițiile art. 6 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 13, art. 20, art. 23 alin. 2, art. 94 alin. 2, art. 246 alin. 2, art. 248 alin. 2, art. 249
DECIZIE nr. 335 din 3 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, în integralitate, precum şi a dispoziţiilor art. 6 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 13, art. 20, art. 23 alin. 2, art. 94 alin. 2, art. 246 alin. 2, art. 248 alin. 2, art. 249, art. 252 alin. 1 lit. b), art. 254 lit. c), art. 262, art. 286 şi ale titlului X din aceasta, aprobată prin Legea nr. 200/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148859_a_150188]
-
unor necorelari între textul criticat și texte ale altor legi sunt irelevante, întrucât, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, existența unor necorelari legislative, chiar dacă acestea ar fi reale, nu poate formă obiect al contenciosului constituțional, eliminarea lor fiind atributul exclusiv al puterii legiuitoare. În sfârșit, Curtea constată că invocarea de către autorul excepției a Deciziei nr. 101/1998 a Curții Constituționale, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 2 alin. (3) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanțului
DECIZIE nr. 92 din 4 martie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. d) teza a doua din Legea bancară nr. 58/1998 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148892_a_150221]
-
exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completă prevederea legală supusă controlului [...]", iar în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării". Prin urmare, Curtea Constituțională nu are competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și
DECIZIE nr. 34 din 30 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) sintagma "cu titlu valabil" şi lit. h) cu excepţia sintagmei "orice alte imobile", precum şi ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148686_a_150015]
-
1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării". Prin urmare, Curtea Constituțională nu are competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului pe care statul îl avea de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea
DECIZIE nr. 34 din 30 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) sintagma "cu titlu valabil" şi lit. h) cu excepţia sintagmei "orice alte imobile", precum şi ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148686_a_150015]
-
adoptat de Guvern în temeiul unei legitimări constituționale proprii. De altfel, față de împrejurarea că ulterior sesizării Curții ordonanță de urgență a fost aprobată de Parlament prin lege, critică de neconstituționalitate, sub acest aspect, nu mai are obiect, aprobarea de către organul legiuitor fiind de natură să acopere un asemenea viciu, chiar dacă acesta ar fi fost real. ÎI. Referitor la critică de neconstituționalitate a art. 180 din Legea nr. 19/2000 , nici aceasta nu este întemeiata. În primul rând, nu se poate reține
DECIZIE nr. 70 din 18 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148707_a_150036]
-
natură să determine un tratament juridic diferit față de persoane aflate în aceeași situație, incalcandu-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Chiar dacă legea de grațiere colectivă are, prin natura ei, caracterul unui act de clementa, la latitudinea autorității legiuitoare, voința legiuitorului nu este cu totul nelimitată, căci în statul de drept, în care Constituția consacră principiul egalității în fața legii, orice diferența de tratament juridic între persoane aflate în situații egale nu se poate justifica decât pe baza unor criterii
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
din Constituție, având în vedere faptul că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, sindicatele trebuie să apere drepturile și interesele ce rezultă din legislația națională, dar și pe cele ce rezultă din tratatele internaționale ratificate de autoritatea legiuitoare. În raport cu cele precizate, art. 9 din Constituție statuează generic contribuția sindicatelor la apărarea drepturilor și promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților, nedistingând după cum acestea provin din legislația națională sau din legislația internațională, ratificată de România. În ceea ce privește susținerea autorilor
DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147598_a_148927]
-
de "Cartea V - Despre executarea silită", face parte din Codul de procedură civilă - art. 371^1 - art. 580. Or, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. Este deci la latitudinea autorității legiuitoare să stabilească competența instanței de a fixa cuantumul cauțiunii cerute pentru suspendarea executării silite, în funcție de specificul fiecărei cauze. În ceea ce privește argumentul autorului excepției, potrivit căruia, prin prevederea cauțiunii, este încălcată exigenta soluționării cauzei într-un "termen rezonabil", astfel cum este consacrată
DECIZIE nr. 15 din 21 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147931_a_149260]
-
propunere motivată [...]", Curtea constată că este neîntemeiată. Posibilitatea Guvernului de a dizolva un consiliu local nu are nici o legătură cu principiul separației puterilor în stat. Acest principiu se aplică la nivelul autorităților publice statale, respectiv în raporturile dintre Parlament - puterea legiuitoare - puterea executivă - Președintele României și Guvern - și puterea judecătorească. În cadrul acestor puteri și în raporturile dintre ele se pune problema colaborării și a existenței unor contraponderi care să asigure echilibrul acestora. Consiliile locale - comunale, orășenești și municipale - fac parte din
DECIZIE nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 şi 96 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
din orașe (de exemplu art. 96 și 97). Referitor la invocarea unor necorelari dintre diferitele texte ale Legii administrației publice locale, Curtea constată că acestea nu pot forma obiect al contenciosului constituțional, coordonarea legislativă fiind un atribut exclusiv al autorității legiuitoare. De asemenea, chiar dacă s-ar pune problema unei omisiuni legislative în cauză, așa cum se susține prin critică formulată cu privire la art. 96 din Legea nr. 215/2001 , Curtea Constituțională constată că nu are competența de a "modifică sau completă prevederea legală
DECIZIE nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 şi 96 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
Aceste dispoziții, având semnificația unei completări aduse Legii fundamentale, au fost adoptate fără respectarea prevederilor art. 72 alin. (2) și ale art. 146-148 din Constituție. În acest fel a fost încălcat principiul separației puterilor în stat, potrivit căruia nici autoritatea legiuitoare, nici cea executivă, cum este și ministrul justiției, nu au dreptul să intervină în procesul de realizare a justiției. Prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 125 alin. (2) din Constituție, deoarece ministrul justiției, competent să elibereze avizul în vederea punerii în
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]