2,105 matches
-
și Fănică aici în Medgidia. Se canonește s-o citească de una singură și înțelege că învățătoarea nu-i mai putea stăpîni pe copii. Cu învățătura, cum știți - Tănțica e silitoare, dar prea vrea să iasă în față. Mircică e leneș și cam încăpățînat. Dar nu de asta vă scriu. Cînd ajung acasă se ascund împreună și se iau la bătaie pînă se învinețesc. Nu mai știm ce să ne facem cu ei. Tănțica se plînge la școală că noi o
Copiii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7655_a_8980]
-
gîndeam eu, să fiu acolo, sub pata aia de umbră a norului! Și Rică a pornit-o brusc la galop, cu burta la pămînt, fără să mă surprindă totuși, și s-a oprit sub norul unde a continuat la pas leneș, cu dîrlogii largi, drumul. Și mi s-a părut că n-am făcut niciun gest, nici de îndemn la fugă, nici de oprire. ș...ț Dar faptul, acest fapt minor arată cît de mult ne potriveam, calul acesta mic și
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
la cele două distribuții de dinaintea celei finale, la ideile complet diferite pe care regizorul le năștea în funcție de actorii protagoniști. La șansa uriașă a Ofeliei Popii de a juca acest Mefisto. Priveam pe geam dimineața care se ridica din ploaie. Puțin leneșă, puțin melancolică, prea puțin vioaie. Ca mine. Mă gîndeam la răceala cu care a fost primit în țară de critică - atitudine aproape generală față de montările acestui regizor, indiferent de cum au ieșit ele de-a lungul timpului. Nici măcar tonuri revoltate, nici
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
unor mesaje "nesănătoase" din partea părinților, copilul fie intră în defensivă, și se apără, reacționând în oglindă, fie, și mai rău, "se pliază pe cele spuse de către părinte și începe să creadă că este cu adevărat mereu vina lui, că este leneș, că este un dezastru...", spune profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară. De aceea, părintele trebuie să replice în mesajele pe care le transmit copiilor cuvântul „tu” cu „eu”, dar fără ca acesta să își asume vina pentru greșeala celui mic, ci să îi
Părinți de succes: Exprimarea nemulțumirii în mod pozitiv, fără furie în fața celui mic (2) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80455_a_81780]
-
ai masturbat niciodată, este foarte posibil să nu fi avut un orgasm în viața ta. 4. Dacă întodeauna aștepți ca partenerul să inițieze sexul, greșești foarte mult. Să inițiezi sexul când nu este stilul tău, poate porni și cel mai leneș libido. Cu partenerul prins cu garda jos, o să primești un impuls pentru că ești într-o poziție de putere.
Câteva lucruri care pot strica o partidă de sex () [Corola-journal/Journalistic/68842_a_70167]
-
sticlă al orgoliului său, al egotismului său artistic. Ne vedem prin acest perete dar pentru că nu ne putem atinge nu putem să ne transmitem nici căldura". Rînduri pilduitoare asupra probității autorului lor. De unde rezultă conștiința de sine veritabilă a "poetului leneș", trucată pînă la un punct de bizara voință de-a fi reprezentat prin mijlocirea personajului "de planul doi", a "tăcutului intratabil", nedispus a se angaja în vreo polemică, pe care l-a făurit cu o voință moral-estetică. Acesta din urmă
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
dezvăluindu-ne reactivitatea sa reală, opiniile sale nereținute. Redus la o scară a lipsei de inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui poet leneș e cea mai importantă scriere a lui Victor Felea. Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, București, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui poet leneș e cea mai importantă scriere a lui Victor Felea. Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, București, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Decizia CNCD a fost luată cu unanimitatea voturilor celor șapte membri ai forului. Potrivit acestuia, caracterul discriminatoriu al spotului rezidă atât în afirmațiile despre ungurii cotropitori, cât și în cele despre românii leneși. Spotul analizat de CNCD la cererea CNA transmitea următorul mesaj: "Academia Cațavencu prezintă: În secolul IX, ungurii au năvălit în Europa prin zona Munților Urali. Organizați în hoarde și folosind o tactică de luptă specifică popoarelor de stepă, acești cotropitori
"Ungurii cotropitori" ai revistei Caţavencu, o discriminare () [Corola-journal/Journalistic/28102_a_29427]
-
folosind o tactică de luptă specifică popoarelor de stepă, acești cotropitori au știut să-i îngrozească pe contemporani și să obțină multe victorii asupra lor. Ultima victorie datează din teribilul an 2010, când ungurii au reușit să domine un popor leneș din sud-estul Europei, care le-a predat fără luptă Ministerul Culturii. Cultura sub ocupație maghiară. Citește miercuri în Academia Cațavencu".
"Ungurii cotropitori" ai revistei Caţavencu, o discriminare () [Corola-journal/Journalistic/28102_a_29427]
-
o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc "mai în frunte", Felea e încercat de sentimentul ratării: "Mereu umil, mereu neluat în seamă, mereu la "și alții
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
însuși de "anume durități", într-un registru critic activ pe care nu l-am fi putut deduce, în ruptul capului, din exegeza sa antumă, de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește a contraria, "poetul leneș" face loc unui spirit inconformist, acid. "Prea reticent" și "tăcut" între oameni, așa cum singur se amendează, devine decis, gata a da în vileag destule lucruri inacceptabile și a le judeca în consecință. Abulicul se defulează astfel în planul unor observații
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
prin prețuri de achiziție cît de cît rezonabile. Cît o să mai dureze oare situația asta?". Absurdul socialismului real e sesizat și transcris cu o temerară fidelitate. Asemenea lui I. D. Sărbu și în mai mare măsură decît Mircea Zaciu, "poetul leneș" se arată apt a fixa atmosfera de "mistificare și totalitarism", de impostură și dispreț comunist față de omul simplu, față de individul care nu deține puterea. Figura lui Caliban devine emblematică: "Caliban s-a prefăcut că merge la școală, și-a dat
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
unei satrapii orientale, prezentate sub o înfățișare modernă". E retrospectiv încurajator faptul că, sub amenințarea Securității, un autor român a putut scrie astfel despre o epocă de întuneric, în chiar miezul ei. Nici împrejurările postdecembriste n-au scăpat analizei "poetului leneș", o analiză pornind din dezgustul provocat de deșănțatul spectacol neocomunist: În acest moment Ion Iliescu (tătucul națiunii) e prezent pe micul ecran spre a expune oamenilor țării minunatele sale activități prezidențiale și pentru a le explica dificultățile prin care trecem
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
hoțul din Bagdad o creație a Hollywoodului, dar e prea de tot să dăm vina pe judecător c-a luat-o cu o clipă înaintea legii: e ca și cum un asasin văzut de toată lumea nu poate fi pedepsit pentru că un parlament leneș, corupt și cu musca pe căciulă el însuși n a votat legea care-i pedepsește pe asasini. Trăim, din păcate, un moment în care, la nivel planetar, s-a căscat o vinovată prăpastie între moralitate și legiferarea moralității. Războiul anti-Saddam
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
oglinzi mari/ cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/ în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/ pline de frică" (Scrâșnitorul); "înfășurase bine scrisoarea în mână/ ochii i se îngustau/ și simțea un gust acru în gură// noaptea/ se împerecheau gândacii leneși/ sub privirea ei atentă și rea/ iar patul se mișca imperceptibil// sub plapumă/ stătea ea chircită/ în rochia ei neagră// în singura ei rochie neagră/ cu o scrisoare răsucită în mână/ și mâna i se desfăcea și se strângea/ convulsiv
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
al locurilor de petrecere a loisir-ului, se poate citi o pretins simpatică Odă a weekendului. Să tot torni la rime șchioape..., ar zice poetul. De conținut, să nu mai spunem. Oda weekendului e, pre versuri tocmite, Povestea unui om leneș, cu infinit mai puțin haz. Aflăm, așa, că la respectivul sfârșit de săptămână națiunea huzurește în pat până pe la orele amiezei (în special doamnele), că se merge la un grătar, și că scăpăm, ce minune, de nesuferita slujbă. Asta n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9174_a_10499]
-
în servietă și cu 38 de lei în buzunar șterpeliți din buzunarul tatei, junele Aspru o pornește haihui prin lume. Ajuns la Odesa, doarme pe chei căutând să dea de urma vagabonzilor din romane, în locul cărora descoperă doar niște namile leneșe care-și blestemă prostește soarta atât de frumoasă, „fără apărare și fără hotar”. În situația lor, își spune fugarul, eroii lui Sadoveanu s-ar fi mulțumit să deschidă ochii mari spre culmile înzăpezite, trecându-și unul altuia oala cu vin
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
descriere. Vama-i o stare între doi mai, a tale of two villages. Căci sufletele noastre bune și ușoare se găsesc la Doi Mai și în Vama Veche, unde ne așteaptă sosirea văratecă a trupurilor. Și trupurile ne lasă în leneșă extază s’aicea fim, iubim și scrim. Ubi-s, cînd aici erau ? Tanti Aneta, a cărei casă fusese pictată de Marina Carafoli, grande dame (cum doar Ioana Crăciunescu acum și Bizi Cantacuzino jadis) a cărei siluetă îi dădea trestiei pascaliene stilul
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
șase dimineața, ci mai tîrziu, aproape de prînz. . Uneori, cînd îmi ascut creioanele pentru a-ncepe rugăciunea zilnică, îmi vine, brusc, să mi le bag în ochi, pînă la creier, să scotocesc acolo cu furie, cu deznădejde, cu ură, gîndurile mele leneșe și murdare. Mi-am urît părinții, am urît cu patimă tristețea, prăbușirea adolescenței mele-n boală, l-am urît pe Dumnezeu cînd, la optsprezece ani, a trebuit să fac, tuberculos, cură cadaverică, am urît facultatea de medicină cu clădirile ei
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
utopii Părinții aruncau cu pietre în zidul din fața casei Și istoria le întorcea și celălalt obraz Grăbită să-și spele păcatele odată cu fețele noi Care-și aranjau coafura în oglinzi paralele Ursitoarele mele au ajuns cu întârziere Bine dispuse și leneșe Mă priveau neatente cum așezam cuvinte pe o lamă de cuțit N-au tresărit nici când primul strop de sânge Colora carpeta iraniană adusă de un marinar Din țări imposibil de ajuns Și pe care mama aranjase cu grijă destinul
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
lua pe gînduri și amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi ș...ț. Unia zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-o mai fi și asta? Alții, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mîrșavă și răsipitoare; alții, alte năstrușnicii, încît nu știi ce să crezi și ce să nu crezi?!" Cînd aghiuțul Chirică îl persuadează să-și găsească totuși nevastă, ca să nu fie singur la bătrînețe și să aibă ajutor în gospodărie, burlacul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
-o peste parapetul mult prea înalt. și Dumnezeu a creat apoi suprarealul multă vreme l-am căutat pe Dumnezeu prea aproape de mine într-o prisacă unde albinele polenizau tuleiele îngerilor cu plumb mi-am schimbat pielea poemelor cu una mai leneșă, am învățat să creez tensiuni incipiente între cuvinte ca între partenerii întâmplători de dragoste ce nu se ating, am pus în relație de contiguitate texte cărora istoria grafologiei le prezisese un viitor cvasidisjunctiv așa cum se înșiruie pe aceeași traiectorie teoretică
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
își ridică-n azur o aripă; Doar nimbul lor veșnic o clipă se-nmoaie Pe vreme de-amurg, și de vînt, și de ploaie Și parcă-i încearcă sub fulgi o durere, Privind prelingîndu-te-n părul de miere Spre calda și leneșa mea mîngîiere. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă, Ți-o dau cu tot cu fructe coapte-n frunze, Pe-acoperișuri lăs mătăsuri, calde pînze Subțiri de in, finețuri de paiangă Ce își
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]