2,434 matches
-
Stroie Mugurel Cătălin Publicat în: Ediția nr. 1714 din 10 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Spune-mi că mă iubești... Spune-mi că mă iubești în limba mea română, Vocalică,veselă,în ploi de toamnă cântând, Roșii trandafiri odihnind pe lespezi corvine, Nume despre noi în noi căutând. Lasă-mă să te iubesc în limba mea română, Așa cum știu mai bine și mai plin de tine, Având toate miresmele mai tari sau mai fine Și doruri curgând în fluvii largi dinspre
SPUNE-MI CĂ MĂ IUBEȘTI… de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > BUNICULUI Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului Copilăria mea cu albe plete Demult în altă curte s-a mutat... Acolo, jos, sub lespede de piatră, Acolo, sus, cu Dumnezeu la sfat. Un înger alb i-a primenit menirea, Bătrânul meu e-un Făt-Frumos pierdut, Înconjurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e-un scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită În
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]
-
Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu frumos ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. ********* Copilăria mea cu dalbe plete, Demult, în astă lume m-a uitat... E -acolo, jos, sub lespedea de piatră, E-acolo, sus, cu Dumnezeu la sfat... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) ( vol." Rug de stele ") Referință Bibliografică: BUNICULUI / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1604, Anul V, 23 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]
-
făcut pentru a-și găsi tatăl și a-l elibera. Făcu ce făcu toată ziua și, la lăsarea întunericului, când în palat se așternu liniștea, porni să-și împlinească planul. Încălțările din piele de șarpe nu făceau nici un zgomot pe lespezile de piatră așa că reuși să se strecoare în odaia prințului Mladin, să îi fure cheia de la brâu și să iasă din palat fără să o simtă nimeni. Sau cel puțin așa credea ea. Un mic bocănit în urma ei o avertiză
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
umbra unor tufișuri ruginite, am zărit în treacăt vreo două femei în vârstă care-și jeleau singurătatea la mormântul rudelor dragi. Am pășit mai departe cu sfială, ca nu cumva să tulbur somnul celor ce se odihneau sub acele tăcute lespezi albe, la umbra crucilor și a tufișurilor de trandafiri. Furiile vântului răsuceau pe degete tăcerile cu iz de etern și răvășeau cu nepăsător cinism, veșmintele tufelor dintre morminte, despuindu-le de demnitate și culori. Asistam neputicioasă la pudoarea afișară de
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
jocul său plin de cruzime, le abandona troienite prin colțuri pierdute în umbră printre morminte sau le așternea pur și simplu în lințolii cafenii, destinate să-și fosnească plânsul din urmă învelind pacea de veci a celor ce dormeau sub lespezi. Tot contemplând jongleriile cârcotașului am ajuns la locul unde doarme Diana somnul etern. Am zărit flori proaspete pe mormânt și o lumânare ardea încă, la baza crucii. Am salutat-o în gând și i-am vorbit covinsă fiind, că spiritul
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
dănsuitori în Omega și Alfa), "emoția florii de prun" (ce în culoare își poartă moartea morții), "mări pustii" (ale refractarului).... Aflăm sensul vieții, sugerează Luminița Cristina Petcu, atunci când nu-l căutăm, lasând calea unde nu-s hotare: " Cuvintele dorm/sub lespedea liniștii, zen/e un drum care merge/înlăuntrul meu,/tu/un strop din viața veșnică/sărutând valurile, vântul" (Un éclair d'éternité). Pe lângă vocea timpului și a minții, autoarea aduce în prim plan “a treia voce”, aceea a sufletului ca
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
aceea iubire, și-au promis dragoste eternă. -Nu a fost să fie de această dată! i-ar fi spus Getic, cerându-și iertare din ochi, scumpei sale logodnice Maria, ce se afla cu el ținându-i capul în poală, lângă lespedea din marmură, cea cu raze în zece colțuri, căci nu mai avea putere nici să vorbească! -Ți-ai împlinit menirea iubite, îi vorbi Maria, intuind ce ar fi vrut Getic să spună, și reținîndu-și cu greu plânsetul ce-i străbătea gingașa
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
de ani nu am mai făcut acest gest ! -Unde ,Doamne ,unde am fost eu, eu cel care a trecut pe langă atâtea biserici și catedrale din lumea asta mare, fără să-ți mulțumesc printr-o închinăciune!? Dar am călcat pe lespedea Catredalelor, a Domurilor, a multor biserici de orice riț și mă uitam fără să văd, ascultăm fără să aud, pipăiam ziduri fără să tresar,... Și doar m-a învățat maica mea!Parcă o aud... “ Să te închini,Petruș ,mama,cănd
DOR de MIRELA PENU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377729_a_379058]
-
sferei acesteia, ca în întunericul unui labirint. Și, totuși, într-o zi, aproape fără sămi dau seama - am sfărâmat coaja și am ieșit, așa cum ai ieși dintr-un imens ou, a cărui coajă ți se părea inaccesibilă, invulnerabilă ca o lespede și pe care, abia atingându-o, s-a sfărâmat. Și am ieșit din nou la lumină, am ieșit din labirint... Abia după ce va ieși din labirint va înțelege că sfera aceea care părea inaccesibilă și nesfârșită era de fapt spartă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
acesteia, ca în intunericul unui labirint. Și, totuși, într-o zi, aproape fără să-mi dau seama - am șfărâmat coaja și am ieșit, așa cum ai ieși dintr-un imens ou, a cărui coajă ți se părea inaccesibilă, invulnerabilă ca o lespede și pe care, abia atingându-o, s-a șfărâmat. Și am ieșit din nou la lumină, am ieșit din labirint...“. Similară este, în India budistă, nașterea spirituală a zeului, spărgând coaja oului, simbol al cosmosului. Cuvântul dvi-ja, legat de simbolismul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită") închide în ea forțe pe care doar magul le poate elibera: el bate de trei ori în piatră ca într-o lespede secretă dintre moarte și viață să o învie pe regina Maria, sau poate face ca "piatra de pe groapă" să se sfărâme. În stâncă e un alfabet uitat în care ideile dorm: Când a născut Dumnezeu cântecul vânturilor, / gândirea stâncilor, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
disperare în pieptu-mi cu delir Răspunde-mi cine-i suflet lumii? Dumnezeul? Orbirea? nepăsarea? e binele e răul? Tu taci! ... și piatra tace... și tu ești piatră... " (Mureșanu) Cuvântul, deși rostit apăsat ("Cine ești?" Memento mori) se lasă pliat pe lespedea de plumb a tăcerii din ceruri care instaurează neliniște, frica existențială: "Cum ești tu nimeni n-o știe"; sau: "Vai! În van se luptă firea-mi să-nțeleagă a ta fire" (Memento mori). Nu e de așteptat decât ca omul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-l refuze? Îl văd cum trece orgolios tăcut pe sub ferestrele atelierelor din Armeană. Unde se duce? Spre ce loc numai de el cunoscut îl poartă pașii din ce în ce mai întîrziați? Barba albă, apostolică, răspîndește în jur atîta respectuoasă tăcere; aud cum pocnește lespedea în Turnul Goliei. Acest pictor a strigat. 3 iunie La doi-trei ani, miticismul de stat producea monștri gen Balcanii zonă a păcii, începeau foielile, zbîrnîiau telefoanele spre bulgari, spre sîrbi, spre... da, venim, venim, răspundeau prompt jivkopictorii și titosculptorii, ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teritoriu atît de redus. Fiecare, în parte, "transferată" în vastele spații europene mai puțin hărăzite de soartă, catedrala aceasta ar fi însemnat obiectiv excepțional în calea pelegrinilor lumii. Aici însă?... Și unde mai pui că, în mai fiecare, pășindu-i lespezile reci, dai de un Tintoretto, de un Tițian, de un Giordano, de un Liberi. Cu pînze enorme, mai defel cunoscute în marile albume internaționale. Oferindu-se parcă doar ție, acum, într-o mult favorizată exclusivitate. Ieșim, în lumina unui crepuscul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ziem (1821-1911) "Peisaj venețian". Cîtă splendoare! Grandioasele clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței. 2001 Ghiuji priapici, juni candizi 4 ianuarie Ne încăpățînăm să credem că și pe alte riviere, decît cea... bahluviană, se întîmplă lucruri demne de luat în seamă. Ba, am zice (numai să nu deranjăm prea mult patriotice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca și acel de pe apa Bârladului de lângă orașul Bârlad. În anul 1829 s-au construit din nou și reconstruit podurile: de la Fundeni, care a costat 2.999 lei și la care s-au folosit 150 oca fier, de la Pașcani, de la Lespezi, pe apa Sușiței un pod de 40 de stânjeni, la Sculeni un pod special pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rezultă că între 1848 și 1863 au funcționat în Moldova opt cariere de piatră la Ivăncăuți (Dorohoi), câte una la Deleni, la Șcheia, Păun, Bârnova Ciurea, Crivești și Averești, Adâncata (Dorohoi), Bozieni (Neamț) și Hârlău. Din majoritatea lor se extrăgeau lespezi de piatră pentru construcții. Unele însă erau renumite și peste hotare pentru calitatea pietrei de moară (Hîrlău, Deleni și mai puțin Bozieni). În altele (ca, de pildă, la Ivăncăuți) se producea ipsos, folosit în construcții și în ciubotărie pentru înălbirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avem puține informații. La Adâncata se scotea piatra de la o adâncime de numai un stânjen (2,23 m). Piatra era tăiată cu răngi de fier, spre deosebire de Ivăncăuți, unde această operație se făcea cu dalta. Un om scotea pe zi 2-3 lespezi, fiind plătit cu 50 parale de lespede. Deci mijloace rudimentare - productivitate scăzută. În privința vărăriilor, statistica din 1860-1862 indică un număr de 463 vărării existente în România, din care numai 13 se aflau în Moldova. Evident că în realitate Moldova avea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piatra de la o adâncime de numai un stânjen (2,23 m). Piatra era tăiată cu răngi de fier, spre deosebire de Ivăncăuți, unde această operație se făcea cu dalta. Un om scotea pe zi 2-3 lespezi, fiind plătit cu 50 parale de lespede. Deci mijloace rudimentare - productivitate scăzută. În privința vărăriilor, statistica din 1860-1862 indică un număr de 463 vărării existente în România, din care numai 13 se aflau în Moldova. Evident că în realitate Moldova avea un număr mult mai mare de vărării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de un sistem ternar (Paradisul pierdut, cartea a II-a, p. 55): "Se-arată, în sfîrșit, hotărnicirea/ infernului, suită-n bolti de groază,/ Cu porți de trei ori întreite straja:/ Trei porți de-alamă, trei de fier și trei/ Din lespezi mari de diamant, fiind/ De nepătruns, de-un foc încercuite/ Ce nu se mistuie în veci de veci./ În fața porților, din două părți,/ Stau două-ntruchipări nemaivăzute:/ Femeie este una pîn' la brîu,/ Frumoasă, dar sfîrșind hidos, în cute/ Solzoase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
---Da... pute... Gh. P. unu: Da zău așa..., că nu-mi mai face nici o plăcere să mă uit prin chestiile astea... C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu: Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. unu: ...da, românească... Gh. P. doi: ... și cine o pusese, măi frate, cum îi zicea... Gh. P. unu: Aoleo...!, da uită-te în cimitirul ăla din mîinile tale... (Gh. P. doi răsfoiește) Așa, dragule, dă-i, dă-i, lespede după lespede... deshumează, dragule... Gh. P. doi: Na, că iar am dat de tine... Gh. P. unu: ...Cam prin ce mormânt...? Gh. P. doi: (privind în album) Stai că-ți spun..., îți spun imediat... (îi dă albumul) Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unu: ...da, românească... Gh. P. doi: ... și cine o pusese, măi frate, cum îi zicea... Gh. P. unu: Aoleo...!, da uită-te în cimitirul ăla din mîinile tale... (Gh. P. doi răsfoiește) Așa, dragule, dă-i, dă-i, lespede după lespede... deshumează, dragule... Gh. P. doi: Na, că iar am dat de tine... Gh. P. unu: ...Cam prin ce mormânt...? Gh. P. doi: (privind în album) Stai că-ți spun..., îți spun imediat... (îi dă albumul) Gh. P. unu: (privind în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
balans cu ea. Expansiunea personală primește o altă consistență când se produce În teritoriul (spațial, psihologic, cultural) altuia. Călătorim și pentru a evada din timpul actual, pentru a plonja, prin regresiune, În timpuri și spații de mult apuse. Pășind pe lespezile străzilor de la Pompei - de pildă - ai sentimentul unei coprezențe cu ființe demult dispărute, dar evidente prin urmele lăsate. Deplasarea Înspre edificiile istorice ne prilejuiește o intrare În zumzetul unei epoci și sunetul unei lumi. Senzația de unitate și continuitate pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]