3,680 matches
-
dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877 Românul 1877 Timpul 1877 Religie 0.308 0.459 1.271 1.794 Familie 0.154 1.606 0.565 0.000 Intuiție 0.616 0.229 0.282 0.448 Nerealizări 1.541 1.147 1.130 1
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
4.358 8.051 14.350 Agrement 1.233 0.000 0.565 0.897 Auditiv 0.308 0.229 0.565 0.000 Anexa 4. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1878 Clase lexicale Pressa 1878 România liberă 1878 Românul 1878 Timpul 1878 Familie 0.127 1.701 1.276 1.276 Intuiție 0.127 0.340 0.580 0.580 Nerealizări 1.906 1.701 2.088 2.088 Religie 0.381 1.361 4.060 4
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
10.544 8.585 8.585 Agrement 0.381 0.680 0.928 0.928 Auditiv 0.381 0.340 0.116 0.116 Anexa 5. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1880 Clase lexicale Pressa 1880 România liberă 1880 Românul 1880 Timpul 1880 Intuiție 0.228 0.000 0.279 0.725 Familie 0.341 0.287 0.139 0.816 Religie 0.114 0.860 0.139 1.269 Nerealizări 1.593 1.289 1.811 3
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
6.598 8.883 7.799 6.981 Agrement 0.228 1.289 0.139 0.997 Auditiv 0.228 0.143 0.000 0.544 Anexa 6. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul general Clase lexicale Pressa România liberă Românul Timpul Agrement 0.562 0.770 0.568 0.960 Auditiv 0.302 0.210 0.219 0.320 Determinare 5.961 8.193 6.512 4.022 Emoțional negativ 9.071 7.843 8.173 8.364 Emoțional
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
personale de la “Casa Cărții”, Iași, 2003; - catalogul “Târgul național al creatorilor populari”, Tg. Neamț, 1999; - “Expoziția națională de artă naivă”, Cristian Constantin, Argeș, 2001; - Monitorul: 11 oct., 1995; 20 apr., 2002; - Flacăra Iașului: 22 sept., 2002; 1 oct., 1982 ; - România Liberă: 1 oct., 1982;“Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11oct. 1995; - Opinia, 2 nov., 1995; 27 febr., 1996; 7 iunie, 1996; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - Evenimentul: 26
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
fără frică, fiindcă am știut totdeauna să-l recunosc și să-l înțeleg. Nu am nici o teamă nici în ce privește muzica mea; ea nu poate să aibă o soartă contrară; cel care o va simți din plin va fi pentru totdeauna liberat de mizeriile pe care ceilalți le târăsc după ei”(în E.Marguery: L’ oeuvre d’ art, p. 39). Conștiința că geniul e mult mai aproape de divinitate decât de oameni îl izolează în singurătatea și în singularitatea care îl fac și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
supuselor noastre de pînă ieri, care [se] sufocă nerăbdătoare de a se arunca, cu toată lăcomia acumulată, în neastîmpărul vieții publice, unde pînă acum prea rar numai s-au amestecat ele altfel decît ca inspiratoare oculte și iresponsabile. Să le liberăm dar din ascunzătorile aceste, în care sînt nevoite să se pituleze într-un chip care nu-i nici frumos pentru aspectul, nici sănătos pentru mecanismul vieții cetățenești". Nici lucrurile sfinte nu scapă de ironia sa; între ele, prietenia, amorul, familia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care vorbește Ion Barbu, într-un articol despre matematicianul David Hilbert (1943): În privința această, credem că Hilbert înfățișează un tip matematic de decadenta, de subtil sfârșit de cultură. Fondul lucrurilor îi este aproape indiferent, mai ales din momentul când se liberează din influență prieteniilor sale matematice și se lasă în voia propriei genialități. Ceea ce Hilbert caută în matematice e dificultatea și învingerea ei, pentru a crea într-însul acea beție specială, casta și înlănțuit oare că un opium: starea de geometrie
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ada Colnicu - proză, Lilly Bulandra - versuri, Areta Vitencu - versuri, Carmen Sylva Isopescu - versuri, Lya Nella - versuri, Aspazia Munte - versuri, Laura Miron - descrieri 34. Creațiile acceptate spre publicare nu se aflau sub constrângerea subordonării principiilor vreunui curent literar, originalitatea și exprimarea liberă fiind încurajate. La trei decenii de la apariția primului număr al revistei, directorul Ion I. Nistor încă își exprima dezideratul formării unei mișcări literare locale care să redirecționeze energiile tineretului dinspre patimi politice spre creație. În același timp, Nistor conștientiza calitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
teorii morfologice. Formele sunt permanent schimbătoare, variate, diverse și par să dejoace orice tentativă de modelare cât de cât precisă. „În ceea ce privește diversitatea formelor―, spune Gaston Bachelard, „este evident că acestea nu pot fi analizate decât limitat, deoarece forma este Însăși libera diversitate. Forma este esențialmente deformabilă. Ea pare să scape oricărei definiții―. (Boutot: 1996) Cercetarea mai profundă ne Îmbie să părăsim terenul nesigur al formei În favoarea unui fundament material mai ușor de Înțeles. Forma este, și aici este toată problema, o
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
care politicienii nu o semnalează pentru că ar fi somați să-și recunoască eșecul, jurnaliștii o tratează doar ca fapt divers, teoreticienii se feresc de ea ca să nu cadă sub eticheta stângismului. Ori singura modalitate de ieșire din această situație e libera inițiativă, antreprenoriatul, învățământul performant, exportul de know-how, părăsirea tehnicilor primitive, a mentalității de resemnat. Politicile publice sunt instrumente de ameliorare, atâta vreme cât cetățeanul renunță la a primi pomană de la stat. - Politicieni și cetățeni. Politicienii nu sunt cruțați, comportamentul lor este scanat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în Fondul simplu, în deșertul tăcut în care nicio distincție nu și-a aruncat vreodată privirea, (...) căci acest Fond este o tăcere simplă, nemișcată în ea însăși, iar prin această nemișcare toate lucrurile sunt mișcate" (Predica 48), apud Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, pp. 272, 252-253. Fondul acesta este un străfund, "fund de viață netrecut" (Taumaturgul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 106) prin care se trece pentru a putea urca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suflet pătrunde în Imagine, unde nimic nu-i este străin, unde există numai Imaginea cu care el face o singură Imagine", rămânând "în lumina pură în care Imaginea sa este totuna cu Imaginea lui Dumnezeu" (Predica 44, în Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 271). 28 Iubire, împărăteasă (E); Voci, în zăpadă (E); Deasupra râului (E), pp. 174, 91, 109. 29 Iubire (PD), p. 305. 30 "Dumnezeu Și-a ales
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în sens teologic, de patrie celestă (in patria), așa cum apare la Eckhart, intim legat de sensul / direcția drumului, de pelerinajul terestru (in via). Căci "drumul patriei începe aici, de jos: drumul este în patrie, patria este în drum" (Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte scrieri, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 149-169. Totuși, precizează Sf. Bonaventura în Predica "Aveți un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în doctrina liberală și în cea marxistă, iar din punct de vedere instituțional, de apariția organizațiilor sindicale și a celor neguvernamentale. Liberalismul statuează determinismul principiilor naturale și al mecanismelor de autoreglare în evoluția economică a statelor. Doctrina liberală clasică susține libera inițiativă și libera concurență, în opoziție cu etatismul. Ilustrarea cea mai relevantă a acestor convingeri este realizată de economistul englez Adam Smith (1723-1790) în "Avuția națiunilor". Promotor al politicii de laissez-faire piața care se autoreglează după legile proprii Smith apreciază
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dar nu făceam niciun fel de comentarii pe seama lor. Evitasem cu regularitate subiectul, renunțasem la șefia UTC, motivând că aveam prea multe sarcini în școala: teatrul, revista, olimpiadele... Acasă la mine, se ascultă doar radioul și un singur post: Europa Liberă cât se putea de tare, cu maximum de decibeli. Ai mei nu se temeau decât de Dumnezeu. De aici mai aflăm vești despre cei fugiți în America, le mai auzeam vocile în unele interviuri, dar pe mine persoanele acelea nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
urmăreau formarea virtuții, a personalității oamenilor și disciplina, învățătura primită deliberat sub conducerea profesorilor. * În conștiința sa intelectuală se împreunează două lumi ale timpului aflate în continuu neastâmpăr contradictoriu, cea a filosofiei grecești și cea a monoteismului iudeo-creștin. Bibliografie De Libera, Alain, Gândirea Evului Mediu, Editura Amarcord, Timișoara, 2000 Gilson, Etienne, Tomismul: Introducere în filozofia sfântului Toma D' Aquino, Editura Humanitas, București, 2002 Le Goff, Jacques, Pentru un alt Ev Mediu. Valori umaniste în cultura și civilizația Evului Mediu, vol. I-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și în final moartea celulei (D. Guo și colab., 1995); l stimularea, sau, dimpotrivă, suprimarea locomoției celulare (Bornfeldt și colab., 1995). Semnalizarea celulară este așadar parte a unui sistem complex care guver nează activitatea de bază a celulei, fie ea liberă ca în cazul bacteriilor ciupercilor microscopice și protozoarelor, fie integrată în țesuturi, organe, organisme etc, ca în cazul eucariotelor de la metazoare. Reiese că semnalizarea stă la baza creșterii diferențierii celulare în filo- și ontogeneză, a reparației moleculare a ADN-ului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al oncoproteinei E1A este specialitatea CR2 și CR3, tradusă printr-o accelerare a transcripției în faza S a multiplicării celulare, are ca mecanism de realizare blocarea proteinelor implicate în controlul ciclului celular, în special p.RB, care este obligată să libereze factorul transcripțional E2F. În sfârșit, în zona CR4 a oncoproteinei E1A se găsesc subunități proteinice responsabile pentru localizarea acesteia în nucleul celulei parazitate și pentru opera de diferențiere celulară. Au fost alcătuite și scheme pentru oncoproteina adenovirală E1B (496 R
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
obezitate viscerală, insulinorezistență, dislipidemie și hipertensiune arterială. COMPLEXUL 1 (format din tRaDD-tRaF și Rip) activează proteina nFkβ. Mai departe, prin fosforilări în lanț asupra complexului iKK α, β și γ, se ajunge la proteina ikB, care, fosforilată la rându-i, liberează proteinele p.65 și p.50. Acestea vor pătrunde în nucleul celular și vor activa genele antiapoptotice C-iap-1, C-iap2, xiap, BclxL ș.a., care asigură supraviețuirea celulei. O serie de virusuri oncogene (prototip cel al leucemiei cu celule T, respectiv HTLV
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acestuia. Apoi erau doi servitori ungureni: bărbatul și femeia. Într-o dimineață, câțiva copii venind la școală pentru înscriere, au găsit în curte întins pe jos, fără simțire, un om tânăr: era ștefan Venescu, nepotul directorului, fost sergent în armată, liberat de curând. Deșteptat, ștefan Venescu a povestit următoarele: — Azi noapte, pe la ora 1, după ce am petrecut prin oraș, am intrat în casă. Adaug că ștefan Venescu locuia la unchiul său, în chiar localul școalei. Un spectacol înfiorător am avut înaintea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare. Se face cercetare și se cere liberare din ocnă a celor osândiți pe nedrept. Doi au murit de muncă și de inimă rea; numai unul, numitul Vacă, mai trăiește. El este liberat. Ajuns în București este prezentat d-lui Constantin Dissescu, pe atunci ministru al Justiției. D. Dissescu vede înainte-i un bătrân gârbov și istovit care-i cere reabilitarea. Minis trul, emoționat, bagă mâna în buzunar, scoate portbiletul și-i dă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alexandru Djuvara, care făcuse la Paris studii de pictură și care se ducea acum ca să studieze Dreptul spre a-și face o carieră. Câteva zile mai înainte rostise un frumos discurs în Cameră. Titu Maiorescu i-a consacrat în România liberă un articol semnat de el, în care îi făcu mari elogii. Maiorescu credea să atragă pe Djuvara în partidul junimist, dar n-a izbutit. Ion Brătianu își convocă partizanii din Parlament la o întrunire intimă; acolo le spuse că dorește
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
supune sufragiului colegilor săi. Comitele Șuvaloff stabilește deosebirea ce există între Grecia, stat independent, și România, a cărei independență nu este încă recunoscută de către Europa. Ar fi mai multă analogie între Grecia și Serbia, care în urma declarațiunii Congresului a fost liberată, pierzând caracterul său de stat vasal, și cu toate acestea înalta Adunare nu a admis pe delegații sârbi. Președintele, adresându-se la secretariat pentru a cunoaște dacă cererea de admitere la Congres emană de la guvernul Principatului Român, comitele Corti constată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bilateral. Primul plenipotențiar al Franței supune, în această privință, o dorință a sa colegilor săi din Rusia; Excelența-Sa întreabă dacă nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]