1,311 matches
-
este o operă compusă de Giuseppe Verdi în 1841 pe un libret de Temistocle Solera. Premiera a avut loc la Teatro alla Scala ("Scala") din Milano la 9 martie 1842. Durata operei: 2h:15min. este prescurtarea numelui imparatului chaldeean al Babilonului Nabucodonosor al doilea (în original: Nebucadnețar), care a trăit și domnit
Nabucco () [Corola-website/Science/307613_a_308942]
-
(Les pêcheurs de perles, titlul original în franceză) este o operă compusă de Georges Bizet, pe un libret de M. Carre și E. Carmon. Premiera a avut loc la 30 septembrie 1863, la „Teatre Liric” din Paris. Pe una din plajele insulei Ceylon, pescuitorii se pregătesc pentru muncă, îndemnând fecioarele să alunge prin dansul lor spiritele rele. Zurga
Pescuitorii de perle () [Corola-website/Science/307627_a_308956]
-
" " este o operă în trei acte de Giacomo Puccini. Libretul -- Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, după dramă "La " de Victor Sardou. Premiera operei a avut loc pe 14 ianuarie 1900, la „"Teatro Costanzi"” din Romă. Piesa originală scrisă de Victorien Sardou a fost produsă în 1887 la Paris și văzută
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
1887, cu Țoșca jucată de Sarah Bernhardt. Puccini a cerut editorului sau, Giulio Ricordi, să cumpere imediat drepturile de la Sardou, dar acestea au fost cumpărate abia în 1893 pentru a fi date unui alt compozitor, Alberto Franchetti. Illica a scris libretul sau și în octombrie 1894 Franchetti, Ricordi, Illica și Giuseppe Verdi s-au întâlnit cu Sardou să-i prezinte libretul. Verdi a fost fascinat de această tragedie, dar a refuzat să compună muzică acetei tragedii dacă Sardou nu schimbă finalul
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
dar acestea au fost cumpărate abia în 1893 pentru a fi date unui alt compozitor, Alberto Franchetti. Illica a scris libretul sau și în octombrie 1894 Franchetti, Ricordi, Illica și Giuseppe Verdi s-au întâlnit cu Sardou să-i prezinte libretul. Verdi a fost fascinat de această tragedie, dar a refuzat să compună muzică acetei tragedii dacă Sardou nu schimbă finalul. După câteva luni, Franchetti a admis în cele din urmă că nu poate compune muzică pentru libretul inspirat de piesă
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
să-i prezinte libretul. Verdi a fost fascinat de această tragedie, dar a refuzat să compună muzică acetei tragedii dacă Sardou nu schimbă finalul. După câteva luni, Franchetti a admis în cele din urmă că nu poate compune muzică pentru libretul inspirat de piesă, așa că Giulio Ricordi i-a cerut lui Puccini să compună. Puccini se simțea încă ofensat și doar intervenția lui Verdi l-a convins să accepte. A început să lucreze la piesă în 1896, după ce a terminat "Boema
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
Puccini se simțea încă ofensat și doar intervenția lui Verdi l-a convins să accepte. A început să lucreze la piesă în 1896, după ce a terminat "Boema"; Ricordi l-a pus pe Giusseppe Giacosa să lucre cu Luigi Illica pentru libret, insă muncă lui Giacosa nu l-a mulțumit pe Ricordi, iar Giacosa a avut mai multe dispute personale cu Sardou. Și Puccini a avut mai multe dispute cu Illica, Giacosa și Ricordi la un loc. Ei au propus un „Latin
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
Otello este penultimă dintre operele compuse de Giuseppe Verdi, pe un libret de mare calitate scris de Arrigo Boito după celebra piesă Othello a dramaturgului englez William Shakespeare. Că și în cazul ultimei sale opere, Falstaff, a cărei premieră absolută a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, la 9 februarie
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
(în ), este o operă compusă de Giuseppe Verdi pe un libret de Salvatore Cammarano, scris după tragedia ""El trovator"" de Antonio Garcia Gutiérrez. Durata operei: cca 2 ½ ore. Premiera operei a avut loc la "Teatro Apollo" din Roma, la data de 19 ianuarie 1853. Ridicarea cortinei dezvăluie sala de gardă în
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
este o operă în trei acte de Giuseppe Verdi. Premiera operei a avut loc la 11 martie 1851, la "Teatro La Fenice" din Veneția. Libretul de Francesco Maria Piave, adaptat după melodrama "Le roi s’amuse" (Regele se amuză) de Victor Hugo. Locul și perioada acțiunii: Mantova (Italia), în secolul al XVI-lea. Durata operei: cca 2 ore. O petrecere la curtea Ducelui de Mantova
Rigoletto () [Corola-website/Science/307628_a_308957]
-
este o operă în 3 acte compusă de Giacomo Puccini, pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi „1001 de zile” (secolul al XVIII-lea). Partitura, pe care Puccini a lăsat-o neterminată, a fost
Turandot () [Corola-website/Science/307634_a_308963]
-
este motivul. Liu răspunde că Iubirea este secretul puterii ei. Apoi ea apucă un pumnal de la un soldat și se sinucide. Timur și mulțimea jelesc moartea ei... (Giacomo Puccini a murit când muzica lui a ajuns la acest punct al libretului. Muzica destinată ultimelor 10 minute ale operei a fost lăsată de compozitor într-o formă neterminată, pe o ciornă de 36 de pagini. Ea a fost completată, orchestrată și aranjată de fostul lui elev, Franco Alfani). ...Turandot și Prințul Tătar
Turandot () [Corola-website/Science/307634_a_308963]
-
(în ) este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi pe libretul în limba italiană al lui Francesco Maria Piave. La baza operei stă romanul lui Alexandre Dumas fiul, "Dama cu camelii". Premiera operei a avut loc la "Teatro La Fenice" din Veneția, în data de 6 martie 1853. Prima reprezentație a
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
ei, acoperit cu o mulțime de camelii, floarea ei preferată, a fost depus în cimitirul Montmartre. În anul 1848, Alexandre Dumas fiul a publicat romanul "Dama cu camelii", roman puternic autobiografic, care a servit apoi ca sursă de inspirație pentru libretul operei lui Giuseppe Verdi, "La Traviata", cu singura diferență că în operă, personajul feminin apare sub numele de "Violetta Valery". Petrecere în saloanele Violettei Valery, din Paris. Un grup însuflețiți de aristocrați veseli și domnisoare îndatoritoare s-a întâlnit pentru
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
120 de vodeviluri, pantomime, operete, mai bine de 20 de balete, reprezentate la „Folies-Bergeres” și la „Teatrul Imperial” din Londra etc. Dacă ținem seama și de faptul că la mare parte din lucrările lui a compus textele și a făcut libretele, ca toată viața a fost interpretul lucrărilor lui, uneori executând și trei roluri într-un spectacol, ca deținea direcția teatrului, că făcea naveta Paris-Londra, ca dirija simfoniile lui Beethoven sau cântă la orgă muzică proprie la „Saint-Eustache” sau la „Bicetre
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]
-
este o operă, la care muzica și libretul aparțin compozitorului Arrigo Boito. Pentru libret, sursa de inspirație a fost "Faust" de Johann Wolfgang von Goethe. Premiera operei a avut loc la "Teatro alla Scala" din Milano, în 5 martie 1868, dar versiunea definitivă, destul de mult modificată, a fost
Mefistofele () [Corola-website/Science/307648_a_308977]
-
este o operă, la care muzica și libretul aparțin compozitorului Arrigo Boito. Pentru libret, sursa de inspirație a fost "Faust" de Johann Wolfgang von Goethe. Premiera operei a avut loc la "Teatro alla Scala" din Milano, în 5 martie 1868, dar versiunea definitivă, destul de mult modificată, a fost prezentată publicului de-abia în 1881
Mefistofele () [Corola-website/Science/307648_a_308977]
-
(traductibil ca "„domnișoara Mironosiță“") este o operetă compusă de Florimond Ronger (Hervé) pe un libret în limba franceză de Henri Meilhac și Albert Millaud. Premiera, în trei acte, a avut loc la 26 ianuarie 1883 la "Théâtre des Variétés" din Paris. Subiectul operetei cuprinde multe aspecte luate chiar din viața compozitorului. Ridiculizează principiile și metodele
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
un roman scris de Heinrich Böll (laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972) și publicat în 1974. El se vrea a fi o pledoarie în favoarea democrației și a drepturilor individuale. Romanul a fost prelucrat ca piesă de teatru și libret pentru operă. De asemenea, a devenit de mai multe ori subiect de film, fiind ecranizat pentru prima dată în 1975 în regia soților Volker Schlöndorff și Margarethe von Trotta, cu titlul "Die verlorene Ehre der Katharina Blum". În prima ecranizare
Onoarea pierdută a Katharinei Blum () [Corola-website/Science/306589_a_307918]
-
case de operă și a unor teatre, din diverse motive, printre care și acela că nu avea un personaj principal feminin. Lucrarea va fi revizuită și terminată abia în 1874. "Hovanșcina", următoarea încercare a lui Musorgski, este scrisă pe un libret propriu și tratează un subiect legat de reformele lui Petru cel Mare. Procedeele noi aduse de Musorgski în ceea ce privește spectacolele de operă sunt crearea poporului ca personaj principal colectiv, de aici rezultând prezența unor coruri numeroase care caracterizau starea de spirit
Modest Petrovici Musorgski () [Corola-website/Science/306634_a_307963]
-
(în ) este numele unei opere bufe în trei acte a compozitorului Jacques Offenbach, reprezentată pentru prima oară la data de 17 decembrie 1864 pe scena teatrului "Théâtre des Variétés" din Paris. Libretul este semnat de Henri Meilhac și Ludovic Halévy. Offenbach alesese împreună cu Halévy un subiect din mitologia antică în speranța de a repurta un succes la fel de răsunător precum cel de care avusese parte opera "Orfeu în infern" în 1858. De această
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
doi libretiști a fost extrem de fructuoasă în cei douăzeci de ani care au urmat. De obicei Meilhac era responsabil de structura pieselor și de schițarea în mare a scenelor, pe care Halévy trebuia apoi să le elaboreze. Cuplul a livrat librete pentru multe opere celebre, de exemplu pentru "La Grande-Duchesse de Gérolstein" (1867) de Offenbach și pentru "Carmen" (1875) de Georges Bizet. Din corespondența dintre Offenbach și Halévy reiese dorința inițială a lui Offenbach de a se folosi și de Homer
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
a putut avea până la urmă loc la intervenția ducelui de Morny (1811-1865), fratele vitreg al împăratului Napoleon al III-lea, care-l admira pe Offenbach și colaborase deja ca libretist cu acesta. Se pare că Morny a contribuit și la libretul operei "". Premiera din 17 decembrie 1864 fu întâmpinată în unison de indignarea presei din cauza profanării subiectului antic, Jules Janin îi blestemă "pe perfidul Meilhac, pe acest trădător de Halévy, pe nenorocitul de Offenbach". Iritarea este provocată, ca dealtfel și în
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
pe strada mea, Teatrul de păpuși Oradea, 1983 „Ca om de teatru, ca scriitor, Mircea Bradu a adunat în jurul său tineri muzicieni, instrumentiști, compozitori care au alcătuit prima echipă din țară care compun o operă rock pentru tineret, pe un libret propriu. • Satul blestemat, Teatrul de stat Oradea, 1984 • Întoarcerea tatălui risipitor, Teatrul de Stat Oradea, 1989 • De câte ori am pornit, teatru Editura Oradea, 1969 • Deschideți ferestrele, proză, Editura Oradea 1970 • Hotărârea, teatru, Editura Eminescu, București, Teatru comentat,1983 • O minune de
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
Semele este o operă compusă de John Eccles pe un libret de William Congreve, bazat pe mitul lui Semele din mitologia greacă. Opera a fost compusă în anul 1707, dar nu a fost reprezentată niciodată în timpul vieții lui Eccles. Prima reprezentație a avut loc la sfârșitul secolului al XX-lea. A
Semele (operă) () [Corola-website/Science/308405_a_309734]