1,262 matches
-
347. Crețu, Avram 435, 47, 448. Crihan, Anton 407. Crihan, D. 405, 407. Crimca, v. Anastasie ~. Crisantia, călugăriță 445. Cristea, Miron 272. Cristea, O. 30. Cristeia, maior 429. Cristi, Vladimir 407. Cristian, V. 169, 171, 188, 206, 384, 479. Crudu, Lilia 399. Crupenski, A.N. 384, 385. Csáky, Imre 307, 316, 320, 321. Csernus, S. 56. Cucu, Vasile S. 204. Culău, colonel 429. Culevici, Vasile 364. Cunliffe, B. 467, 468, 475. Cuparencu, Iancu 363. Cupea, Gheorghe 449. Curticăpeanu, Doina 111. Curzon
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în alte cicluri. Nălucă hieratică, visată de "mii de ani", ființa-etalon din Cântec vechi, face pereche cu iubita fără corp a lui Eminescu; idealizant la modul mistic, imnograful zboară spre ea pe-un cal alb planând "prin codrii mari de lilii / în veșnică hipnoză". Rostirea incantatorie urmează clar dicteul eminescian: "Și ca o iarbă și ca o amintire / ființa mea de tine să se stângă / nicicând de noi să nu fi avut știre / și ochii mei în veci de veci să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mișcare". 109 Pentru alte exemple vezi cap. Cuvinte internaționale condensate. 110 Vezi Online Etymology Dictionary, pe www.etymonline.com. 111 Exemple din engleză și spaniolă în Suciu, CLS, p. 19. 112 Pentru alte exemple vezi idem, pp. 19-20. 113 Vezi Lilia Trincă, Frazeologisme arhaice: expresie și conținut. Teză de doctor în filologie. Chișinău, Universitatea de Stat "Alecu Russo", 2004, pe www.cnaa.acad.md/ files/thesis/2005. 114 În unele locuri folosim termenul etimon și cu sensul "bază de la care s-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prin dezvoltarea de relații cu statele din Caucaz și restul spațiului postsovietic, precum și integrarea în comunitatea europeană a statelor baltice și a statelor din estul Europei reprezintă alte aspecte ce creează tensiuni în cadrul relației celor doi parteneri.88 În cuvintele Liliei Shevtsova, Rusia participa la un "pact faustian" (faustian bargain) cu partenerii vestici.89 Țările vestice reușeau să aibă Rusia ca partener în implementarea unor politici regionale și energetice dacă nu criticau prea vehement starea democrației în această țară. Incertitudinile în
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
-a, 2008. Sakwa Richard, Russian Politics and Society, Routledge, Londra, ediția a 3-a, 2002. Secrieru Stanislav, Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, editura Institutul European, Iași, 2008. Sédillot René, Istoria petrolului, Editura Politică, București, 1979. Shevtsova Lilia, Putin's Russia, Carnegie Endownment for Peace, Moscova, 2005. Smith Karen E., Politica externă a Uniunii Europene, editura Trei, București, 2004. Sokoloff Georges, 'Sources of Soviet Power: Economy, Population, Resources', în C. Bertram (ed.) Prospects of Soviet power în the
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
association", Géopolitique, no. 86, aprilie-iunie 2004, p. 43. 87 Ibid., p. 45. 88 Capitolele 4 și 5 conțin detalii asupra relației Rusiei și Uniunii Europene cu aceste state și aspectele de politică energetică aflate în joc în aceste zone. 89 Lilia Shevtsova, Putin's Russia, Carnegie Endownment for Peace, Moscova, 2005, pp. 397-398. 1 Citat în Libération, 27.06.1990, apud. Laure Delcour, op.cit., p. 33. 2 Laure Delcour, op.cit., pp. 30-34. 3 Idid., p. 36. Suma este exprimată în euro
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ambițios. Nu își doreau nici un conducător care să se implice în afaceri îndoielnice, așa cum erau majoritatea politicienilor vremii. Principala nevoie a Kremlinului era pentru un individ care să fie aproape de forțele de securitate care va putea apăra, cu adevărat..”<footnote Lilia Shevtsova, Russia lost in transition: The Yeltsin and Putin legacies, Editura Carnegie Engowment for International Peace, New York, 2007, p. 37; footnote> Scopul principal al politicii purtate de Putin, încă din prima zi în care a fost numit președintele Federației Ruse
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Federația Rusă, este determinată de caracterul instituțional mai mult decât logica economică sau instituțională. Când Uniunea nu oferă un cadru legal al relațiilor sale cu Rusia, membrii Uniunii își pot urmări singuri interesele.<footnote Alexander J. Motyl, Blair A. Ruble, Lilia Shevtsova, Rusia engagement with the West: transormation and integration in the Twenty-First Century, Editura M.E. Sharpe, New York, 2005, p. 155; footnote> După o decadă și jumătate după colapsul sistemului, democrația Rusiei constituie un obiect uzat. După spectaculoasa deschidere politică din
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
p. 45; footnote> Gazul rusesc acoperă aproape 25 la sută din nevoile economice ale Germaniei așa că Berlinul nu poate rezista unor presiuni din partea Moscovei, oprirea furnizării de gaze naturale de către Gazprom companiei germane, este o amenințare economică foarte periculoasă.<footnote Lilia Shevtsova, op. cit. p. 144; footnote> „În mod paradoxal, chiar înaintea disputei dintre Ucraina și Rusia asupra gazului natural, Germania și Rusia au ajuns la o înțelegere în privința unui proiect de construire a unor țevi sub Marea Baltică. Acest proiect permite furnizarea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
limba română Constantin Victoria - profesor matematică Constantinescu Corina - profesor engleză Constantinescu Vasilica - profesor chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru mecanic Curt Carmen - profesor limba română Cuciuc Lilia - profesor limba română Crîngașu Mioara - profesor geografie Diaconu Daniela - profesor biologie Doboșeriu Florentin Constantin - profesor religie Donea Constantin - inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.sp. lilii (vezi 11.1.10.) 11.8. Bolile narciselor Viroze 11.8.1. Narcisele pot fi atacate de o serie de virusuri ca: Narcisus necrosis virus necrozarea vârfului narciselor. Narcissus mosaic virus mozaicul narcisei. Narcissus yellow stripe virus dungarea galbenă a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
română Constantin Victoria - profesor matematică Constantinescu Corina - profesor engleză Constantinescu Vasilica - profesor chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru mecanic 19 Curt Carmen - profesor limba română Cuciuc Lilia - profesor limba română Crîngașu Mioara - profesor geografie Diaconu Daniela - profesor biologie Doboșeriu Florentin Constantin - profesor religie Donea Constantin - inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Gheorghiță Marcu Ghe. George Dan Registru matricol 215/19881989; Costin Clit,op.cit.,p.238. 1989-1990 XII Matematică Fizică Berechet Ghe. Mirela Mihaela Bogdan V. Liliana Boroș V. Elenă Ciolpan I. Cătălinalonela Coman V. Mihaela Gabriela Danteș C Mihaela Donea Cons. Lilia Marian Doru I. CeraselaDaniela Filip M. Liviu Gheorghe M. Marian Iacob V. Ionuț Iacob I.lon-Lilian . Irimia M. Ana-Maria Lungu C. Corneliu Florin Macovei St. CristinaDaniela Mâcnea P. Petru Vasile Musteața Const. Cristian Nastase St. luliaCristina Nedelcovici Virg. Alina-Loredana Ochiană
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Daniela Patraș Em.Mircea Lucian Pârvan N.Daniel Poiana I.Ionela Șchiopu S.Victoria Tănăsilă M.Cristina Tofan A.Elena Registru matricol, 239, voI.I;Costin Clit,op.cit.,255. XII-Limbi străine 2 Bârliga R.Mona Chiriac N.Ana Maria Damaschin Lilia Ghiurțu V.Nicoleta Gorenco V.Iulia Registru matricol, 239, voI.I;Costin Clit,op.cit.,255. Năstas I.Alina Pascal I.Ionela Ramona Păduraru Ciprian Aurel Petrea Șt.SimonaMarieta Plămădeala Ghe.Viorica Racu I.Angela Râpanu Dtru.Alexandru Stan M.Alina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
necontenitele translări ce se produc între limbi la denumirea unuia și aceluiași fapt. Aproape fiecare propoziție înseamnă o altă privire. Româna privea lumea tot pe-atât de altfel, pe cât și cuvintele sale erau altfel. și altfel inserate în rețeaua gramaticii. „Lilie“ șcrinț este feminin în germană. Firește, cu alți ochi decât crina se uită crinul la tine. În germană ai de-a face cu o doamnă, în română cu domnul Crin. Când cunoști ambele feluri de a privi, ele ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
trecea direct prin încheietura șalelor. De câte ori se apleca să adauge un gătej în coșul de lemne de foc, se îndrepta la loc cu oarecare efort și durere. Se gândea însă la cea mică tremurând acasă și la sacrificiile pe care Lilia trebuia să le facă și astfel era în stare să se aplece și să se ridice din nou pentru ași continua pașii. Câte lucruri are de îndurat o femeie! Niciodată nu i-a fost ușor, deși unii o acuzau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și nici durere pentru nenumăratele pierderi de sarcină, fie ele chiar accidentale. Îi curgea nasul și îl lăsa să curgă. Era o libertate măruntă, permisă de singurătatea sa. Cât timp le avea în gând pe cea mică acasă și pe Lilia, care îi spunea mamă și îi permitea în schimb Zoiei să îi spună fiică, nu era singură. Cine are fi crezut că putea să scape de necazuri doar afundându-se și mai adânc în necazuri? Zoia simțea pământul scufundându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
crengile pe care le putea duce. Ce nu vor folosi ele, ar putea vinde. Ar fi o crimă să meargă acasă fără un munte de găteje în spate și un coș plin. Ar face bine să nu se grăbească. Însă Lilia nu venise acasă seara trecută, iar asta îi sporea grijile, dacă tot se gândea la ea. Fata a avut parte de o seară plină. Atâta tot. Dacă era așa, ar trebui să se bucure. Înseamnă că aveau ceva bun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
seara trecută, iar asta îi sporea grijile, dacă tot se gândea la ea. Fata a avut parte de o seară plină. Atâta tot. Dacă era așa, ar trebui să se bucure. Înseamnă că aveau ceva bun de mâncare pentru astăzi. Lilia are un suflet generos și este înduioșător de recunoscătoare. N-a uitat niciodată că Zoia o învățase tot ceea ce trebuia să știe pentru a nu muri de foame. Zoia se aplecă să culeagă o creangă jigărită. Nimic nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
spunem lucrurilor pe nume. Tu ești o prostituată. Nu negi asta? ă Nu fac nimica ilegal. Am licență, spuse ea ea scoțând autorizația galbenă care îi atesta permisiunea de a preacurvi. ă Prea bine, spuse Porfiri după ce citi numele de Lilia Ivanovna Semenova trecut pe licența care mai consemna numele bordelului La Keller de pe Strada Sadovaia . În cazul acesta nu ai de ce să te temi. Un bărbat îți dă o sută de ruble. Tu refuzi banii și refuzi să te duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
tinere doamne. Cu toate că îl fixă pe Porfiri cu o privire neîncrezătoare, acesta se ridică de pe scaunul său și dispăru într-o încăpere din spatele biroului principal, de unde, apoi, se întoarse cu o bancnotă de o sută de ruble viu colorată. Fata, Lilia Ivanovna Semenov, protestă înfricoșată și dezgustată în același timp: ă Nu îi vreau. Nu-i vreau banii. Țineți-i dumneavoastră. ă Dar nu ne aparțin nouă, îi explică Porfiri. ă Dar eu nu îi vreau. Nu i-am vrut niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
înfricoșată și dezgustată în același timp: ă Nu îi vreau. Nu-i vreau banii. Țineți-i dumneavoastră. ă Dar nu ne aparțin nouă, îi explică Porfiri. ă Dar eu nu îi vreau. Nu i-am vrut niciodată. ă Foarte bine, Lilia Ivanovna. Nu te putem forța să îi primești. Domnule ofițer, poți să o eliberezi pe prizonieră. Polizeisky-ul îi descuie cătușele. Fața Liliei Ivanovna se aprinse cu amuzament. Apoi se încruntă înspre Porfiri, ca și cum acesta era un puzzle pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
nouă, îi explică Porfiri. ă Dar eu nu îi vreau. Nu i-am vrut niciodată. ă Foarte bine, Lilia Ivanovna. Nu te putem forța să îi primești. Domnule ofițer, poți să o eliberezi pe prizonieră. Polizeisky-ul îi descuie cătușele. Fața Liliei Ivanovna se aprinse cu amuzament. Apoi se încruntă înspre Porfiri, ca și cum acesta era un puzzle pe care nu îl putea rezolva, înainte de a plonja în mulțimea incertă care mișuna prin birou. În urma ei, a rămas un parfum ușor în aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
un parfum ușor în aer. ă Ce doriți să fac cu asta? Întrebă Alexander Grigorevici, ținând bancnota disgrațios între buricele arătătorului și degetului mare. ă Dă-o orfanilor, spuse Porfiri, fără a se uita la el. Capitolul trei Genele investigatorului Lilia tremura din nou în timp ce ieșea în ceața înghețată. Așchii neliniștite de gheață îi penetrau hainele și pielea. Picioarele îi erau umede și amorțite de frig. Pentru un moment nu avea nici cea mai mică idee unde se afla și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
putut lua ochii de la ele odată ce le-a observat. Clipea des și părea că o făcea cu înțeles, a așteptare sau viclenie, o viclenie specific feminină, întrucâtva benignă. Fascinată peste măsură de genele lui și de efectul acestora asupra feței, Liliei îi venea greu să înțeleagă spusele lui Porfiri. și, pe deasupra, mai era și obosită. Clipi și ea, ca și cum imitându-l ar ajunge să-l înțeleagă. Era oare chiar adevărat că o lăsase să plece? și chiar intenționase să îi pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]