245,951 matches
-
în aplicare împotriva celor care batjocoresc o breaslă, liderii de opinie din mass-media ar fi trebuit să fie luați parteneri în rezolvarea acestei situații. Mișcarea, însă, născocită de cîțiva din oamenii puterii - unii dintre ei avînd carențe enorme în stăpînirea limbii materne - este una pur politică. Lucrul acesta este transparent și a scăpat abilității cunoscute. Prea multe ieșiri viscerale în această răfuială cu proprietățile cuvîntului și harul de a le simți, de a le mînui, de a le avea. E ceva
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
Santa Cruz de Tenerife, în Canare, scriitorul a fost decenii la rând profesor la Universitatea din Laguna, precum și visiting profesor la Paris, Madrid, Bahia Blanca, Londra și Oxford. Umbrită de activitatea științifică, beletristica sa redactată parțial în românește, parțial în limba franceză, cuprinde volume de poezii, de teatru, romane (Le couteau vert, Paris 1963 și Care Daniel?, Buc., 1995). Redactat în limba franceză și păstrat în dactilogramă, volumul de povestiri Paiață tristă (Guignol triste), la care ne-am referit este semnat
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
Paris, Madrid, Bahia Blanca, Londra și Oxford. Umbrită de activitatea științifică, beletristica sa redactată parțial în românește, parțial în limba franceză, cuprinde volume de poezii, de teatru, romane (Le couteau vert, Paris 1963 și Care Daniel?, Buc., 1995). Redactat în limba franceză și păstrat în dactilogramă, volumul de povestiri Paiață tristă (Guignol triste), la care ne-am referit este semnat cu pseudonimul Alexandre Treize și este datat 1974. El mai cuprinde alte unsprezece povestiri, de dimensiuni variabile, unele realiste, altele insolite
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
e unul dintre englezismele de ultimă oră care atrage mai puțin atenția doar pentru că a fost adaptat și pentru că s-a integrat imediat (datorită formei transparente, aducînd doar o mică variație în formula derivațională) într-o familie lexicală preexistentă în limbă, chiar remarcabil de bogată (în DEX se găsesc tehnic, tehnicește, tehnician, tehnicism, tehnicist, tehnicitate, a tehniciza, tehnicizare, ca și numeroase formații care conțin elementul tehno-: tehnocrat, tehnofobie etc.; evident, e vorba de împrumuturi mai vechi și mai noi, precum și de
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
folosire a termenilor sau a metodelor tehnice" și (mai ales la plural) 2) "chestiune, detaliu, termen sau expresie tehnică; ceva special care ține de domeniul sau de subiectul despre care este vorba". Din engleză a fost deja "exportat" în alte limbi, de pildă în italiană (între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
tehnice" și (mai ales la plural) 2) "chestiune, detaliu, termen sau expresie tehnică; ceva special care ține de domeniul sau de subiectul despre care este vorba". Din engleză a fost deja "exportat" în alte limbi, de pildă în italiană (între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
tehnicism) și mai ales că nu are o formă tocmai fericită: echivalarea sufixului -ity cu -itate s-a realizat corect și fără probleme, în temeiul unei corespondențe etimologice și funcționale și a unor serii extrem de bogate de derivate în ambele limbi; în schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că în română există substantivul tehnică și sufixul -al, dar nu și adjectivul tehnical (ci doar tehnic). Ar mai fi (evident, nu pentru vorbitorii care au o bună cunoaștere
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
cînd apare din nou o carte de lingvistică ea trebuie salutată cum se cuvine. Cu atît mai mult cu cît reeditarea se face nu după zeci de ani, ci după numai patru, cum este cazul cu Dicționarul de științe ale limbii (pentru economie de spațiu îl vom indica mai departe prin D), publicat pentru prima dată la Editura Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin cele peste
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin cele peste 500 de pagini ale sale, ne prilejuiește cîteva reflecții. Colectivul de autoare - toate membre ale Catedrei de limba română a Facultății de Litere (București) și anume Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan - a rămas același și s-a dovedit a fi format o echipă; aceasta explică omogenitatea în - totuși! - diversitatea atît de accentuată
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Ceea ce s-a mai scris în domeniu a fost extrem de redus și cu prea puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în același capitol este greu să ne lăsăm convinși că "patrulaterul roșu", "o asociație din anii '90, a patru partide politice românești de orientare de stînga", este un
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
franca prezent în sabir, guvernor și guvernat în articolul caz, supracompus în compus etc. O sintagmă mult utilizată după Revoluția din Decembrie despre limbajul din vremea totalitarismului - căreia i s-au consacrat numeroase articole și cel puțin un simpozion - este limba de lemn care considerăm că neapărat trebuia să figureze în D. Noua ediție a D-ului cuprinde o substanțială "remaniere"și la capitolul "sensuri noi"la articolele existente în ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D. Cantemir - s-au reluat legăturile cu limbile și culturile romanice apusene și, astfel ne-
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D. Cantemir - s-au reluat legăturile cu limbile și culturile romanice apusene și, astfel ne-am "integrat"în Europa. De asemenea nu
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D. Cantemir - s-au reluat legăturile cu limbile și culturile romanice apusene și, astfel ne-am "integrat"în Europa. De asemenea nu ar fi lipsit de interes să se adauge la articolul trunchiere rolul jucat de aceasta în formațiile moderne de cuvinte (v. Mioara Avram, Compuse de tip
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
ușurarea operațiunilor de tehnoredactare! D. este o lucrare de referință care îngemănează calitățile unui manual cu ale unei enciclopedii. Credem că după epeuizarea celei de a doua ediții, Editura Nemira ar trebui să ia inițiativa traducerii D-ului într-o limbă de largă circulație, sugestie exprimată în revista noastră cînd, în urmă cu patru ani, am prezentat prima ediție a volumului supus discuției acum. Ținuta acestui D., veridic "portret"al evoluției lingvisticii pînă în stadiul actual, - odată remediate lipsurile semnalate - o
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
în revista noastră cînd, în urmă cu patru ani, am prezentat prima ediție a volumului supus discuției acum. Ținuta acestui D., veridic "portret"al evoluției lingvisticii pînă în stadiul actual, - odată remediate lipsurile semnalate - o impune! Dicționar de științe ale limbii, București, Ed. Nemira,2001, 606 pag
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
el, își face din muzica folclorică o pavăză care, speră ei, îl pune la adăpost față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi aruncă pe consumatorii săi placizi în brațele patriotului Vadim Tudor. E prea complicat să vă explic prin ce mecanism, dar vă jur că
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
produce prin excelență în Ardeal (nu pentru că în alte părți n-ar trăi unguri, însă numai marile comunități - transilvane în cazul acesta - pot crea climatul cultural propriu, necesar creării unei literaturi). De ce nu România? Căci prin forța lucrurilor literatura în limbile minorităților naționale aparțin în egală măsură culturii de origine (lingvistică) și celei de "adopție" (fără ca aceasta să însemne cumva asimilare; însă e un loc comun că orice cultură, mai ales una minoritară, se constituie în strînsă legătură (și) cu spațiul
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
de etică, filozofie și istoria culturii, exegeze și eseuri, laureat al unor importante premii și distincții literare (între care medalia Academiei de Știință și Literatură din Mainz, Premiul "Ernst Robert Curtius" pentru eseistică, Premiul "Friedrich Nietzsche"), membru al Academiei pentru limbă și poezie din Darmstadt și în conducerea PEN-Clubului german - el a rămas cordial, de o sinceritate cuceritoare, lipsit de morgă și fasoane. Iată și titlurile volumelor pe care Rüdiger Safranski le-a publicat la edituri prestigioase din Germania (Carl Hanser
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
rock-ul alternativ și fuziunea acestuia cu rap-ul (hart-core), drogurile tari, violență... Florile cusute pe haine de hipioți au fost date jos și înlocuite cu moda percingului (iarăși o estetică a durerii) cu cercei prinși în sprâncene și în limbă. Romanul lui Al. Vakulovski se înscrie perfect atitudinii grunge și nu celei hip-hop, de cartier, cum s-ar putea crede la prima vedere. Gangsta-rap-ul din Brooklinul new-yorkez cântă drogurile, dar rockerii grunge "instigă" la joint-uri și susțin concerte drogați. Paradoxal
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit prin a-l băga la pușcărie, ca și pe toți alți oameni de stânga, după cum bine știm. Cu Doinaș am lucrat cot la cot vreme de 10-20 de ani; eu, știind multe limbi străine, îi traduceam pe loc din poezii engleze, germane; ce era interesant este că talentul lui poetic-lingvistic era atât de colosal că atunci când eu mă împiedicam, căutând cuvântul cel mai potrivit pentru traducere, el (care nu știa limbile acestea străine
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
știind multe limbi străine, îi traduceam pe loc din poezii engleze, germane; ce era interesant este că talentul lui poetic-lingvistic era atât de colosal că atunci când eu mă împiedicam, căutând cuvântul cel mai potrivit pentru traducere, el (care nu știa limbile acestea străine nici pe departe cât mine) îmi dădea, chiar el cuvântul potrivit. Eu învățam imens, făceam traducerea brută, el o punea în versuri, apoi le citeam împreună, făceam corecturi. Asta în tot cursul anilor '60 și începutul anilor '70
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
tipică (atenție: nu neapărat cea mai bună) este Lupul și catedrala unde combină foarte adânc aceste lumi diferite. Deci putința formidabilă de a fi în același timp național cumva (deși mereu se lepăda de această calitate cu o singură excepție: limba română) și de a fi foarte cosmopolit, la modul comunității muncitorești/industriale de la finele secolului 19 și începutul secolului 20. Puțin demodată treaba asta, dar foarte, foarte reală! New York, 29 mai 2002
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]