43,803 matches
-
Sinoade convocate în timpul Sfântului Grigorie Palamà (1341, 1351, 1368). În toată această discuție rămâne însă documentul privind relațiile Bisericii Ortodoxe cu celelalte confesiuni creștine. În acest text se constată ușor lupta dusă de apărătorii Ortodoxiei cu cei care susțin ecumenismul. Limbajul este plin de echivoc. Cu toate că la început se afirmă că Biserica cea Una este cea Ortodoxă, pe parcursul documentului se vorbește despre „refacerea unității creștine” sau despre „unitatea pierdută a creștinilor” - concepte cel puțin discutabile din punct de vedere dogmatic. De
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
Acasă > Orizont > Meditație > THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1447 din 17 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului De ce oamenii au numit calul horse? Nu se știe. În vechea engleză era hors care ar proveni din protogerm. *khursa (v. norv. hross, v.
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
un dicționar românesc cal e explicat prin indoeuropean* kel „a mâna, a împinge, a se mișca repede”. După noi este mai simplu să-l comparăm cu numele soarelui kala. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: The origin of language. Horse. Originea limbajului. Cal / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1447, Anul IV, 17 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
În fiecare zi și în fiecare comunitate unde suntem activi ne confruntăm cu noi provocări, iar evoluția este constantă. Am o mare satisfacție când văd flori care cresc și fețe fericite. Îți recomandăm Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste 3. Ne poți oferi câteva cifre? Aș dori să încep cu cifra cea mai relevantă: mai mult de 1.200 de proiecte implementate de MET până la această dată. Pentru
În satul Viscri am întâlnit o femeie pe care eu aș vota-o președinte al României by https://republica.ro/in-satul-viscri-am-intalnit-o-femeie-pe-care-eu-as-vota-o-presedinte-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338529_a_339858]
-
este la alegerea fiecărui participant. Redacția selectează materialele publicabile dintre cele primite de la autori și își rezervă dreptul de a refuza textele cu caracter politic, pornografic, pe cele care aduc atingere demnității naționale și personale, dar și pe acelea conținând limbaj inadecvat. Autorii selectați pentru includerea în volum sunt rugați să facă precomandă pentru 3 exemplare (3 volume, aprox. 600 p., 55 lei). Dacă sunteți la prima participare în antologiile noastre, vă solicităm ca, împreună cu atașamentul conținând textele de publicat, să
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1462435256.html [Corola-blog/BlogPost/378699_a_380028]
-
al muzicii lumii. Este un cod cultural care se poate exprima gestual, vestimentar, sonor, olfactiv și care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul timpului, tocmai datorită acestui sincretism. Expresie arhifolosita în zilele noastre, mai ales în comerț și în limbajul internațional, world music este atribuită mai multor tipuri de mișcări muzicale. Spre exemplu, nume consacrate precum Goran Bregovic, Oliver Shanti, Kitaro, Lorena McKenitt, Gheorghe Zamfir sunt reprezentanți ai acestei idei muzicale. La Brașov anul acesta vom avea parte de trei
World Music Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/1093/world-music-festival [Corola-blog/BlogPost/96975_a_98267]
-
și admiră pentru verticalitatea de care dă dovadă. Abia în finalul cărții, Violeta poate ridica ochii din pământ, privind spre cer, spre divinitate, așa cum ar fi trebuit s-o facă, poate, dintotdeauna. La prima vedere, pentru persoanele așa-zis pudibonde, limbajul utilizat de personaje este unul aparent trivial, care ar putea ”oripila”; dar acest limbaj devine un mijloc de caracterizare a personajelor și în măsura în care, da, de ce să nu recunoaștem, este folosit și ”audiat” chiar în apropierea noastră și de care avem
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449010997.html [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
ridica ochii din pământ, privind spre cer, spre divinitate, așa cum ar fi trebuit s-o facă, poate, dintotdeauna. La prima vedere, pentru persoanele așa-zis pudibonde, limbajul utilizat de personaje este unul aparent trivial, care ar putea ”oripila”; dar acest limbaj devine un mijloc de caracterizare a personajelor și în măsura în care, da, de ce să nu recunoaștem, este folosit și ”audiat” chiar în apropierea noastră și de care avem tentația să ne ferim ori să-l evităm. Scriitorul privește, cu realism și curaj
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449010997.html [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
de caracterizare a personajelor și în măsura în care, da, de ce să nu recunoaștem, este folosit și ”audiat” chiar în apropierea noastră și de care avem tentația să ne ferim ori să-l evităm. Scriitorul privește, cu realism și curaj, în față, acest limbaj pe care-l plasează personajelor sale, dând culoare și chiar o individualitate proprie acestora. Romanul se încheie simetric, unitar, prin frânturi din discuțiile oamenilor obișnuiți, discuții ce apar și la început, referitoare la subiecte ce macină societatea (politică, pensii, nivel
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449010997.html [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
puține pagini, ea condensează stări sufletești trăite cu intensitate, care duc acțiunea înspre un final tragic. Există, în această povestire, o împletire măiastră de simțiri: încântarea în fața frumuseților naturii toamna, cât și trăirea unui simțământ tragic, la finalul deloc previzibil. Limbajul povestirii este unul frust, direct, familiar, limbaj al cotidianului, în același timp adecvat cadrului naturii, cu inflexiuni mirifice ale unui peisaj autumnal. În povestirea Aproape dragoste, personajul principal este Eliza. Autoarea pătrunde cu subtilitate în descrierea stărilor sufletești ale acestei
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474906052.html [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
cu intensitate, care duc acțiunea înspre un final tragic. Există, în această povestire, o împletire măiastră de simțiri: încântarea în fața frumuseților naturii toamna, cât și trăirea unui simțământ tragic, la finalul deloc previzibil. Limbajul povestirii este unul frust, direct, familiar, limbaj al cotidianului, în același timp adecvat cadrului naturii, cu inflexiuni mirifice ale unui peisaj autumnal. În povestirea Aproape dragoste, personajul principal este Eliza. Autoarea pătrunde cu subtilitate în descrierea stărilor sufletești ale acestei tinere, care trăiește o căsnicie ratată, patru
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474906052.html [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
în China”. Atrag la lectură amănunte interesante, expresii de asemenea. În povestirea La bunici, Călina face tot felul de năzbâtii. La cinci ani citea. Apar și personaje mature, bine conturate: nenea Puiu - „zmeul cel rău”, tanti Coca. Descrieri realiste și limbaj adecvat, interesante întâmplări. De pildă, Călina vede o coropișniță, moare un puișor cumpărat de bunica sau fetița cade în groapa cu var. Autoarea descrie cu termeni ai locului, ceea ce denotă o bună cunoaștere a mediului respectiv sau posibile întâmplări trăite
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474906052.html [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
dovedind o bună cunoaștere a trăirilor femeilor care fac parte din diferite medii - de la vânzătoare, la ziariste, de la copii-fetițe, la maturele, împlinitele femei. În urma lecturii, se relevă o lume de trăiri complexe, creionând situații tragice sau momente malefice, printr-un limbaj adecvat conținutului. Experiență și pricepere, care pot duce și la construcții mai ample, la realizarea unui roman psihologic cu procedeele dicției realiste. Autoarea dovedește fantezie, forță expresivă, subtile investigații psihologice, care impresionează la lectură. Raisa Boiangiu .................................................................................. Camelia Ardelean, vinovată de
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474906052.html [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
trai și a altor factori distructivi, care le fac viața greu de suportat. Cei mai vulnerabili la consecințele nefaste ale unor astfel de condiții sunt, evident, copiii care cresc într-un astfel de mediu. Lipsa de preocupare pentru educația lor, limbajul și comportamentul abuziv, creează traume timpurii care se vor reflecta de-a lungul întregii existente de mai tarziu. Vlad, unul dintre personajele principale ale cărții suferă din fragedă copilărie niște traumatizări sufletești majore, care-l vor marca mulți ani după
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_de_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
devenite forțe concurențiale îngrijorătoare în ansamblu mondial economic. Sub umbrela succeselor economice, clasa HP se dezvolta și înflorea, manipulând masele populare cu sloganuri mincinoase. Pentru că, în comunism tehnica manipulării s-a perfecționat cu metode rafinate, învăluite în iluzoria manta a limbajului de lemn. Atunci a apărut tipul de HP-politruc, dulău al puterii politice comuniste, executant feroce al directivelor dictatoriale împotriva intereselor oamenilor de rând, organizator ideal al turmelor gregare de aplaudaci, pentru aprobarea acelor măsuri prin osanale și ovații interminabile. Astfel
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
salarii mici, dar și prin folosirea „muncii voluntare”, o prestație neplătită a maselor de „oameni ai muncii”, elevi, studenți și militari. În comunism s-a format și definitivat mentalitatea lui HP-politruc, găunos, gergaragiu, perorând la ședințe sloganurile demagogice, în inventatul limbaj de lemn, lipsit de idei concrete și principii reale. Folosea setul de sloganuri pline de ură, precum „cine nu-i cu noi e-mpotriva noastră, „ascuțind” mereu lupta de clasă, formă mascată a urii de oameni, pe care-i considera
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
text este prin imagini: „imagine cu linii” („Tendință”), „ca într-o imagine” („Șoapte”, p. 38). Starea de reverie, deci, este modalitatea de a sesiza realul. Reveria, ca stare de suflet, constituie o stare internă. Poezia însă este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Șoapte”, p. 38). Starea de reverie, deci, este modalitatea de a sesiza realul. Reveria, ca stare de suflet, constituie o stare internă. Poezia însă este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
o stare internă. Poezia însă este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L.
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]