4,823 matches
-
REVISTA DE LINGVISTICĂ ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ, publicație apărută la Chișinău, trimestrial, din 1958, sub egida Academiei de Științe și sub îngrijirea Institutului de Lingvistică și a Institutului de Literatură și Folclor. Până în 1989 a avut titlul „Limba și literatura moldovenească”, fiind tipărită cu
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
REVISTA DE LINGVISTICĂ ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ, publicație apărută la Chișinău, trimestrial, din 1958, sub egida Academiei de Științe și sub îngrijirea Institutului de Lingvistică și a Institutului de Literatură și Folclor. Până în 1989 a avut titlul „Limba și literatura moldovenească”, fiind tipărită cu alfabet chirilic, iar din 1990 este editată de șase ori pe an, cu caractere latine. Redactori-șefi au fost Iosif Varticean (1958-1978
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
Nicolae Romanenco, Victor Gațac, Iuri Kojevnikov (Moscova), Alexandru Sadovnik, A. Romaneț, Grigore Bostan, N. Bogaiciuc (Cernăuți), S. Semcinski (Kiev). Începând cu a doua jumătate a anilor ’80 se adaugă numele unor prestigioși cercetători din România, care, alături de personalități din domeniul lingvisticii, au contribuit în mod substanțial la sporirea nivelului științific al publicației: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I.C. Chițimia, Constantin Ciopraga, Dan Mănucă, Dan Horia Mazilu, Ion Rotaru, Maria Platon, I. Oprișan, Gabriel Ștrempel, Mihai Drăgan, Stancu Ilin, Iordan Datcu, Mircea A. Diaconu, Mircea
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
și de solidarizare intelectuală în domeniul filologiei” cu centrele românești din țară și din străinătate. În centrul preocupărilor aflându-se limba română, publicația își propune - angajament pe care îl va respecta - să acorde „atenția cuvenită și studiilor de romanistică și lingvistică generală și îndeosebi tuturor limbilor nelatine care au vreo atingere cu limba românească”. În consecință, în paginile celor șase numere ale revistei apar studii de lingvistică și filologie, în mai multe limbi (română, portugheză, franceză, germană, italiană), având ca autori
REVISTA FILOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
pe care îl va respecta - să acorde „atenția cuvenită și studiilor de romanistică și lingvistică generală și îndeosebi tuturor limbilor nelatine care au vreo atingere cu limba românească”. În consecință, în paginile celor șase numere ale revistei apar studii de lingvistică și filologie, în mai multe limbi (română, portugheză, franceză, germană, italiană), având ca autori pe W. Meyer-Lübke, M. Friedmagner, Eugen Herzog, Iorgu Iordan, Theodor Capidan, Carlo Tagliavini, Grigore Nandriș, Leca Morariu, Sextil Pușcariu, Al. Procopovici, I. Șiadbei, Leo Spitzer, N.
REVISTA FILOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
la secția filologie clasică a Universității din Iași (1945). Lucrează ca profesor de limba română la licee din Rădăuți (1945-1946) și Alba Iulia (1946-1960). Din 1960 este, succesiv, lector, conferențiar și profesor la Catedra de istoria limbii române și de lingvistică generală a Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în filologie în 1968 cu teza Probleme ale cercetării stilului cu privire specială la expresivitatea limbii artistice. Între 1974 și 1978 funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Viena
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
în 1968 cu teza Probleme ale cercetării stilului cu privire specială la expresivitatea limbii artistice. Între 1974 și 1978 funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Viena. Debutează în revista „Cum vorbim”, în 1949. Colaborează la „Cercetări de lingvistică”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Orizont” ș.a. A îngrijit, în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan, antologia M. Eminescu, I. Creangă. Studii (1965), distins cu Premiul Ministerului Învățământului. În lucrările Stil și expresivitate poetică (1972; Premiul „B.P. Hasdeu” al
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Todoran și Ionel Stan, antologia M. Eminescu, I. Creangă. Studii (1965), distins cu Premiul Ministerului Învățământului. În lucrările Stil și expresivitate poetică (1972; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române), Limba română artistică (1981), Introducere în stilistica operei literare (1995), Studii de lingvistică și stilistică (1998), Cuvânt și cultură (2000), M. se remarcă - alături de Iorgu Iordan și Ion Coteanu - prin contribuțiile sale în domeniul teoriei stilului și al istoriei stilisticii. Interesat cu deosebire de problema expresivității ca atribut esențial al limbii artistice, autorul
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
și expresivitate poetică, București, 1972; Istoria limbii române literare (în colaborare cu Vasile Țâra), București, 1978; Limba română artistică, București, 1981; Scrisori vieneze, Timișoara, 1992; ed. (Scrisori din Vindobona), Timișoara, 2000; Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, 1995; Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, 1998; Cuvânt și cultură, Timișoara, 2000. Antologii: M. Eminescu, I. Creangă. Studii, Timișoara, 1965 (în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan). Repere bibliografice: Dimitrie Macrea, Limbă și lingvistică română, București, 1973, 114-116; Titu Popescu, Concepții și
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
în stilistica operei literare, Timișoara, 1995; Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, 1998; Cuvânt și cultură, Timișoara, 2000. Antologii: M. Eminescu, I. Creangă. Studii, Timișoara, 1965 (în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan). Repere bibliografice: Dimitrie Macrea, Limbă și lingvistică română, București, 1973, 114-116; Titu Popescu, Concepții și atitudini estetice, București, 1983, 103-106; Alexandru Graur, Puțină gramatică, II, București, 1988, 269-270; Gh. Bulgăr, „Introducere în stilistica operei literare”, LL, 1995, 3-4; George Bădărău, O carte de adâncă învățătură, CL, 1996
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
ai vieții, M., fire depresivă, suspicioasă, se cufundă tot mai mult în melancolie, persecutat de obsesii mistice. M. a fost, întâi de toate, un pedagog. În diverse programe gimnaziale i s-au tipărit lucrări pe teme de învățământ și de lingvistică. A întocmit manuale școlare, iar împreună cu George Barițiu, un dicționar german-român. Mai multă însemnătate prezintă Gramatica română (1860-1861). În discursuri, disertații (unele reproduse în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), M., membru în comisia filologică transilvăneană, argumentează pe larg romanitatea
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura română - limbi clasice. Inițial predă limba și literatura română la o școală generală, apoi la Liceul Pedagogic din Iași, iar în 1983 devine cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor (ulterior Institutul de Filologie Română „A. Philippide”) din Iași, în colectivul de redactare a Dicționarului limbii române. În 1990 obține postul de lector la Catedra de limba română a Universității ieșene, iar după susținerea, în 1993
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
1999 și 2001, în calitate de cercetător invitat, la Institutul de Romanistică al Universității din Jena. Debutează cu articole și comentarii în 1977, la revista „Opinia studențească”. Studii, cronici, traduceri comentate i-au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv”, „Revue de
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
al Transilvaniei (din 1926). Întemeiază și conduce, din 1930, Arhiva de Folclor a Academiei Române și publică „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945). În 1947 e ales membru corespondent al Academiei Române. A mai fost cercetător și șef de secție la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj. Colaborează la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Arhivele Olteniei” „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Dacoromania”, „Făt-Frumos”, „Gazeta Transilvaniei”, unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
În articolele care îi aparțin, cercetarea se aplică preponderent epocii vechi și premoderne, în spiritul unei elaborări caracterizate prin rigoarea investigației și elevația scriiturii. Colaborează cu versuri, articole, eseuri și studii la ,,Cronica”, ,,Iașul literar”, ,,Convorbiri literare”, ,,Symposion”, ,,Anuar de lingvistică și istorie literară”, ,,Arlechin”, ,,România literară”, „Dialog”, ,,Tribuna”, ,,Ateneu”, ,,Literatură și artă” (Chișinău), ,,Neeuropa” (Luxemburg) ș.a. Versuri i-au apărut în antologii publicate în Bulgaria, SUA, Polonia, Coreea de Sud etc. Deține Premiul pentru critică al revistei ,,Convorbiri literare” (1981) și Premiul
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
d’études littéraires”, „Les Études classiques” (Namur), „Revue roumaine de linguistique”, „Studii clasice”, „Studii de literatură universală”, precum și la volumele colective Curs de istoria literaturii grecești (1962), Dicționar enciclopedic român (I-IV, 1962-1964), Scriitori greci și latini (1978), Manual de lingvistică romanică (1979), Thesaurus Pseudo-Dionysii Areopagitae (I-II, 1993-1995). Împreună cu Sorin Alexandrescu publică lucrarea Poetică și stilistică. Orientări moderne (1972). Traduce din Herodot, Sofocle, Plutarh, Dionis din Halicarnas și mai cu seamă din pitagoreici și alți filosofi greci de până la Platon
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
lector la Catedra de literatură universală de la Universitatea bucureșteană (1954- 1961) și conferențiar la Catedra de scenografie a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” (1968-1975). Își întrerupe activitatea pedagogică între 1952 și 1954, când lucrează ca redactor la Institutul de Lingvistică. Spre sfârșitul perioadei dejiste este arestat și o vreme nu i se îngăduie să publice. A fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor și director de studii la Universitatea Cultural-Științifică, a făcut parte din colegiul de redacție al revistelor „Cahiers roumains
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa ca ghid la Muzeul Unirii din Alba Iulia, bibliotecară, profesoară de limba română la Alba Iulia și Deva, iar mai târziu în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Din 1990 devine redactor la Studioul de Radio Cluj, fiind realizatoarea emisiunilor literare și de cultivare a limbii române. Debutează cu poezia Fără Gauguin în „Steaua” (1972) și va fi prezentă în volumul
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
Filologie (1962), cu o teză de licență despre fonologia silabei, condusă de profesorul Emanuel Vasiliu. Până în 1969 va fi cercetător științific la Centrul de Fonetică și Dialectologie al Academiei Române. În 1970 se stabilește în Canada, ca asistent la Departamentul de lingvistică al Universității din Ottawa (1970-1981), la Departamentul de literatură al Universității din Montréal (1981-1986) și apoi la Santa Cruz, în Statele Unite ale Americii (1986-1990). Își ia un doctorat „troisième cycle” la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Tudor Vianu. Debutează în 1962, cu un studiu despre metaforă, în „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”. Publică numeroase eseuri, în special în „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „România literară”, paralel cu mai multe contribuții în „Studii și cercetări de lingvistică” „Lingua e stile”, „Revue roumaine de linguistique”. Scrie capitolul Limba și stilul lui Macedonski în Istoria limbii române literare (II, 1969). Semnează studii substanțiale despre parodie, grotesc, realism, comentarii pe marginea poeticii și stilisticii moderne, precum și analize formaliste sofisticate ale
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Carte „de o seninătate destructivă”, cum o numește Jean François Revel, Le Mirage linguistique spune ceea ce lumea intelectuală franceză a trecut sub tăcere un timp îndelungat și aruncă o lumină revelatoare asupra comportamentului discreționar al intelectualilor francezi, care au manipulat lingvistica în scopuri precise. Autorul face radiografia inclementă a unei forme de totalitarism științific falimentar, dar și o evaluare a costurilor sale morale. Cartea consemnează despărțirea de structuralismul tinereții și al debutului românesc, fiind scrisă evident din perspectiva unui mediu cultural
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
propice mutațiilor bruște și înzestrat cu sisteme de selecție și de filtraj al noutății. Devenită în scurt timp un model în materie, altă lucrare, Fictional Worlds (1986; în versiune românească, Lumi ficționale, 1992), proiectează o ontologie a ficțiunii la confluența lingvisticii cu teoria literară și cu filosofia, asumându-și toate riscurile de rigoare. De reținut este și ținuta retorică adoptată de P.: un polemism bine temperat, care ascunde, sub aparențe bonome, maliții subțiri și provocatoare. Ficțiunea este abordată topologic, în economia
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
vrednic urmaș al lui D. Popovici și al lui Ion Breazu. S-a manifestat, sporadic, și în calitate de critic literar în paginile unor reviste precum „Gând românesc”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, „Tribuna” și „Steaua”, ca și în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limba română”. SCRIERI: Studii de literatură română, Cluj, 1971; Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840), I-II, București, 1977-1983; Secvențe preromantice
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
Chirițescu, București, 1998; Il pensiero Vedanta, Roma, 1968; ed. (Gândirea Vedanta), tr. Mara și Florin Chirițescu, București, 1996; La parola e il silenzio, Roma, 1970; ed. (Cuvântul și tăcerea. O posibilă reconstituire a Logosului cu ajutorul conceptului de Șabda-Sphot.a din lingvistica indiană), tr. Mara și Florin Chirițescu, București, 1994; Il Daimon e il superuomo, Roma, 1972; ed. (Daimon și supraom), tr. Bogdan Zotta, București, 1994; Aurobindo e il futuro dell’uomo, Roma, 1974; Il Quinto millennio, Milano, 1979; I miti delle
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
University of California, Los Angeles). A funcționat ca decan al Facultății de Litere din Cluj-Napoca (1990-1992). Între 1992 și 1994 a fost director al Centrului Cultural Român din New York, iar la sfârșitul anului 1998 e numit director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Și-a luat doctoratul în literatură comparată cu teza Romanul condiției umane (1977). Debutează în revista „Tribuna” (1958) cu critică literară, și editorial cu volumul de eseuri Realitate și romanesc (1969; Premiul Asociației
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]