4,922 matches
-
de moarte, progenitorul meu m-a pus să jur că, dacă nu voi apuca să-ndes pe cap tricornul Gărzii Civile, atunci, cel puțin, o să mă fac funcționar și-o să las baltă orice pretenție de a-mi urma vocația pentru lirică. Eu mă număr printre cei de pe timpuri, iar unui tată, chiar dacă e un dobitoc, trebuie să-i dai ascultare, mă-nțelegeți dumneavoastră. Chiar și așa, să nu credeți că am disprețuit cultivarea intelectului În anii mei de aventuri. Am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
UMBRE — 1954 14 A doua zi de dimineață, Fermín veni la lucru pe aripi de Cupidon, surîzător și fluierînd bolerouri. În alte Împrejurări, l-aș fi Întrebat de cina lui cu Bernarda, Însă În ziua aceea n-aveam chef de lirică. Tata se Înțelesese să-i predea o comandă, la ora unsprezece dimineața, profesorului Javier Velázquez, În biroul acestuia de la facultate, În piața Universității. Lui Fermín, simpla menționare a universitarului Îi stîrnea urticaria și, sub acest pretext, m-am oferit eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ATITUDINI FAȚĂ DE POEZIE RÎNDURI DESPRE POEZIA ENGLEZĂ Superstiții comune tuturor continentalilor consacra poezia engleză ca întruparea cea mai înaltă a "lucrului ușor și înaripat" în care Platon recunoștea esența lirismului pur. Dacă ne însușim definiția platoniciană, apoi desigur nici o altă lirică europeană n-a subliniat emoția până la acel "ethereal" unde plutește pulverizat cântecul celor mai reprezentativi din poeții englezi. Decât, mai e un fel de a înțelege poezia. Un fel mai... omenesc. Pictura celor două Flandre traduce în culoare această concepție
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Babel. Sunt în număr de patru și corespund hieratic punctelor cardinale. Pe răsărit, sincronismul. Sub ce zbor augural de curci a conceput d-l E. Lovinescu asemenea verzuie pastă? O idee democratică aplicată celei mai reacționare forme a spiritului: Lirica! Rămâne să ne lămurească vreun viitor Jurnal la "Evoluția poeziei lirice". * Prin sincronism, d-l E. Lovinescu legiferează imitația. Poeți! indiferent de frapă, emisiune, agiu, făuritori ai castului sunet de aur, ochii în patru! Vrăjmașul, criticul pândește să vă treacă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și decenii diferite. Dar urechi de critic neinițiate interpretează această omogenitate incongruentă într-o coincidență materială. Rilke și Nichifor Crainic apar d-lui E. Lovinescu în suprapunere. * Și fiindcă asociația vrea astfel, să definim chiar acum poziția noastră față de tradiționalism: lirica nouă nu are de combătut tradiționalismul ca atare, ci numai tradiționalismul timid. A înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Bunte Kuh), de a acoperi propriile sale contravenții cu pavăza legii lui Zarathustra. Aceasta despre ideologia cărții. În privința legitimității ei? Un orb, vorbind despre tablouri după relieful pastei uleioase, cunoscut dibuitor cu palma. La fel, d-l E. Lovinescu despre lirică. Iată exemple de opacitate: Emanoil Bucuță, purtătorul unui univers personal, poetul Cetății de Argint, este închis în aceeași carceră cu mimul său d-l Dorian; ceva mai mult, e subordonat acestuia din urmă, ca mai "grațios". Alt exemplu: d-na
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și sfîntă". Dar extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus. Problema de distribuire a unei lumini calitative - se ridică aproape insolubile. În ce chip vei realiza imanentul, în ce chip vei înlătura "placatul"? Nu e aici o necuvenită preocupare pictoricească, Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau de toată muzica. E mai bogată, într-un fel, și mai săracă, într-altul, decât amândouă. Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele intelectuale, aritmetice, ale unei melodice simple
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Din aceste experiențe, care au avut o largă înrîurire fără a obține aprobarea întregii critice, se desprinde suavul cântec al elementelor în căutarea expresiei ă...î. Poetul s-a ridicat totuși la un ermetism veritabil bizuit pe simboluri, într-o lirică de mare tensiune. Oul dogmatic ne inițiază în străvechiul mit al oului, în versuri de o excelentă concizie incantatorie ă...î. În ciclul Uvendenrode se expun inițiatic cele trei faze de experiență erotică (venerică, intelectuală și astrală) cu încercarea de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să cedeze din vechea ei existență. Există și alte posibilități de a stârni curentul liric decât prezentarea unei imagini concrete. Intensitatea afectivă poate fi obținută și ca un acompaniament al intuițiilor inteligenței. Fluxul sentimentului curge și în albiile gîndirii: întreaga lirică a lui Barbu stă ca o mărturisire despre aceasta. Tudor VIANU Acela care la noi a aruncat în circulația tinerilor poeți ai ceasului această formulă ălirismul abstract, n.n.îa fost Ion Barbu: un virtuoz al versului, poet din propria voință
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a împiedicat de apucătura teoretizantă și de cel mai steril estetism: de "frumosul incontingent". Vladimir STREINU Privit în întregul operei sale, Ion Barbu apare ca un poet de mări-mea întîi, cu o contribuție capitală în procesul de evoluție a liricii noastre dintre cele două războaie mondiale, întru nimic mai prejos ca valoare de Tudor Arghezi sau Lucian Blaga. Opus tipului de poet hugolian, mai puțin prolific decât oricare din confrații contemporani cu el, nerisipit în suprafață ci concentrat, strict cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dată „mitocanilor” și regimului, la care Pâcă nu medita defel. Reușise să tipărească un singur volum, Poezii (1970), cu desene ale „jumătății” sale, Florin Pucă. Scurtă despărțire, volumul îngrijit și publicat de George Astaloș în anul 2000, care conține integrala liricii lui Teodor Pâcă (mort la 16 iunie 1978, la București), arată un poet profund, în gust clasicizant, un răzvrătit cu gesturi uneori manieriste, ușor prețios dar fermecător prin atitudinea fals „plebee”, altfel orgolioasă, și prin iscusința prozodică: „Vă las în
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
său, domnul Consul Valentin Ciprian Muntean, care a vorbit despre importanța păstrării valorilor culturale românești în Cipru, în unitate și respect între membrii comunității. Domnia Sa, într-un registru perfect armonizat cu semnificația evenimentului, a recitat apoi cu emoție poezii din lirica lui Nicolae Labiș și Octavian Goga. “Sunt mândră că sunt româncă!” - a afirmat în finalul alocuțiunii sale pline de cuvinte calde care au atins sufletele audienței, Geta Elia Voicu, artist plastic și poet, realmente un OM și un ROMÂN cu
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
pururi blestemat / Și odihnă n-aibă în țărână! // Doamne, cât ai fost de-ndurător / Când ai vrut ca să mă nasc în vară / M-ai sfințit în românesc izvor / De cuvânt și dragoste de țară.” Glasurile micuților români au însuflețit versuri din lirica poeților Mihai Eminescu, George Coșbuc, Gheorghe Sion, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Tudor Arghezi, Horia Bădescu, după ce toți cei prezenți au intonat Imnul limbii române. Au recitat copiii Georgiana Breazu, Chiriacos Charalambous, Nicolae Ștefan, Cristina Alexandroiu, Athina Drousioti, Andreea Sloduneanu, Alexandra-Valentina
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
un eventual (inspirat pe măsură) cântec destinat repertoriului muzical pentu copii: “Ziua-ntreagă, vrei nu vrei:/ Zum-zum-zum!/ Colo-ncoace prin știubei:/ Zum-zum-zum!/ Printre florile de tei:/ Zum-zum-zum!/ Zboară cât îi place ei:/ Zum-zum-zum!...” Valeriu Rață are flexibilitate în experimentarea ritmurilor liricii, versurile sale măsurând de la trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
în ramă pe ilustrul Paul Goma: “ În societatea noastră cam bolnavă/ Va veni să fie ca terapeut - / Va începe dezrobirea de iznoavă:/ Unul el va face cât un institut.” ("Lui Paul Goma"). Dar spre a identifica și exemplifica nuanțele caracteristice liricii lui V. Rață poți fi ispitit să uiți de limite, în cazul de față, de limitele legate de cât poate fi dispus să reziste eventualul cititor al exercițiului meu pe marginea unui așa-zis portret de autor. Iar pe lângă riscul
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Spațiul scrierii: albul paginii mele”, precum și poeme de sine stătoare. Făcând referire la temele și motivele din volumul „Creion”, Ioan Nistor spunea că acestea „sunt din sfera omenescului din noi. Voi pomeni doar câteva: singurătatea, durerea, aspirația. Registrele dominante aparțin liricii intimiste, altele se combină în același poem, cum se întâmplă cu satira și duioșia.” „Ars poetica” „Am gustat întotdeauna poezia profundă, textele care îți spun ceva și care au darul de a te opri pentru o clipă în loc, acelea cu
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
în loc, acelea cu care rămâi în gând și după ce ai închis cartea și după ce o pui în bibliotecă, aceea la care revii după câteva săptămâni, luni, chiar ani.” În lumina acestor gânduri, autoarea trasează în „Ars poetica”, principalele linii ale liricii sale - o lirică modernă, în care zăpezile aduc nota de mister și vorbesc despre un univers poetic prin excelență subiectiv. Eul liric este clar definit, iar evocarea anotimpurilor sugerează intrarea în universalitate si dorința de a atinge prin scris, perfecțiunea
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
care rămâi în gând și după ce ai închis cartea și după ce o pui în bibliotecă, aceea la care revii după câteva săptămâni, luni, chiar ani.” În lumina acestor gânduri, autoarea trasează în „Ars poetica”, principalele linii ale liricii sale - o lirică modernă, în care zăpezile aduc nota de mister și vorbesc despre un univers poetic prin excelență subiectiv. Eul liric este clar definit, iar evocarea anotimpurilor sugerează intrarea în universalitate si dorința de a atinge prin scris, perfecțiunea. „Zăpezile acestea/ Ning
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
deosebită și un bogat sumar. Publicația se deschide cu un editorial semnat de Vasile Ghilencea în care face o analiză a activității de până în prezent a celor două filiale, Argeș și Vâlcea, subliniind asupra activităților programate pentru acest an.” Din lirica inegalabilului Vasile Militaru “ sunt publicate, alături de fotografia autorului, poeziile “Moș Andrei “ și “ Icoană scumpă“, continuând cu pagini de poezii semnate de Carmen Vărășcanu, Nic. Petrescu, Romel Stăncioiu, Constantin Vărășcanu, George Baciu și Sabina Marinovici. Eseuri și proză semnează Vasile Dorin
A APĂRUT O NOUĂ REVISTĂ A LIGII SCRIITORILOR, CARPATICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361397_a_362726]
-
VICTOR BURDE - DESCÂNTEC DE ROUĂ Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția LIRIK a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: VICTOR BURDE - "DESCÂNTEC DE ROUĂ"(poezie). „ Mesajul liricii poetului ardelean, care va împlini în curând frumoasa vârstă de șaptezeci de ani, este unul clar, precum picăturile de rouă, adunate și convertite în șuvoaie limpezi: decență, respect, dragoste față de oameni și față de actul creației - în genere. Negându-se pe
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
de Prietenie dintre Azerbaidjan și România, membru al Academiei „Polidor”; 4. Paula Romanescu (România), presedintele Secției de Studii Literare și Traduceri în cadrul Ligii de Cooperare Culturală și Științifică România-Franța, membru al Academiei „Polidor”; 5. Mihail Sinelnikov (Federația Rusă), personalitate a liricii mondiale contemporane, membru al Academiei „Polidor”; 6. Traian T.Coșovei (România) - personalitate a literaturii române contemporane, membru al Academiei „Polidor”; 7.George Rocă (Australia) - scriitor, membru al Academiei „Polidor”; 8. Eugen Cristea (România) - Societar de Onoare al Teatrului Național „Ion
OCTAVIAN CURPAS de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361479_a_362808]
-
dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
descoperire» poetică: întreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. Iată, deci, cum se poate recupera mitul într-o epocă în care toată lumea postmodernă a visat la demitizare și deziluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.” (Ștefania Mincu) „Lirica Aurei Christi s-a format și s-a modelat iute, ferm, cu o îndrăzneală și o gravitate rară a tonului, mai ales în jurul poeziei de meditație postromantică, de la Rilke la Țvetaieva, de la Blaga la Nichita Stănescu. Necăzând pradă ispitelor culturale
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
în jurul poeziei de meditație postromantică, de la Rilke la Țvetaieva, de la Blaga la Nichita Stănescu. Necăzând pradă ispitelor culturale și mondene post-decembriste, între care așa-zisul post-modernism românesc, ce afișa cu o anume suficiență refuzul valorilor clasice și moderne în favoarea unei lirici descompuse și uneori barbar improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastră a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, îndrăznețe, abordând, în câteva volume, printr-o splendidă frondă, clasicul sonet poetic și dovedind o excelentă stăpânire a limbii, a
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastră a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, îndrăznețe, abordând, în câteva volume, printr-o splendidă frondă, clasicul sonet poetic și dovedind o excelentă stăpânire a limbii, a mijloacelor specifice, într-o lirică a meditației grave, adânci, exprimată în metafore, în care modernitatea și sensibilitatea secolului se confundă, cu vigoare clară, de o marcată originalitate, tumultuos și muzical aproape, într-o subtilă rezonanță eufonică, cu trimiteri, accente și imagini simbolice, cu marele torent
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]