1,894 matches
-
la alta: dracul este negru în cultura română, dar roșu în culturile occidentale; substantivul vacă pentru indieni se asociază cu semnificația „animal sacru”, pe care în culturile occidentale nu o are. Există cuvinte a căror semnificație culturală diferă de semnificația literală, de dicționar. De exemplu, în culturile arabe - în contexte de tipul: Când primiți la magazin această piesă de mașină?/Mâine - mâine semnifică „Nu știu/Niciodată”, într-o formă politicoasă, indirectă de răspuns. Metafore ale limbajului comun - catahreze - reflectă conceptualizări diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limba noastră e monosilabică” (apud Garrett, 1999, p. 59). 2.4.2. Relația text-context. Modul în care culturile conceptualizează relația dintre text și context se reflectă în procesul semnificării: semnificația se plasează în text și se decodează pe baza semnificației literale sau se află în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reflectă în procesul semnificării: semnificația se plasează în text și se decodează pe baza semnificației literale sau se află în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe mărturii atestate în scris; gândirea este analitică, secvențială, liniară; în formularea concluziilor primează argumentația coerentă, bazată pe logică; accentul cade pe strategiile transmiterii eficiente de informație către interlocutor, pe reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este concentrată, sintetică; în formularea concluziilor vorbitorii caută acordul membrilor grupului; este tolerată ambiguitatea comunicativă. Textele următoarelor glume reflectă diferența dintre semnificația dependentă contextual și semnificația transmisă literal în cadrul strict al textului: De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day to dye. O discuție între un reprezentant IBM și un producător japonez de hardware. Reprezentantul IBM solicită părții japoneze 10.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
face parte din societatea extraterestră Klingon. El repetă adeseori un proverb klingonian: „It’s a good day to die” (to die = a muri omofon cu to dye = a vopsi). A doua glumă se bazează exclusiv pe sensul transmis în text literal; semnificația glumei poate fi înțeleasă de oricine citește textul, fără a se face în vreun fel apel la informație suplimentară, exterioară textului. Distincțiile propuse de Bernstein (cod elaborat / cod restrâns) și Tannen (culturi scrise / culturi orale) sunt pandantul distincției de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de vorbire. Actele de vorbire sunt universalii comunicative: în toate culturile se regăsesc toate tipurile de acte de vorbire. Ceea ce diferă este sistemul actelor de vorbire (modul specific de performare și funcționare a acestora, precum și relațiile reciproce dintre ele). Conținutul literal și implicaturile conversaționale ale actelor de vorbire ritualice prezintă variație culturală. În Europa, de pildă, când se așază la masă, oamenii folosesc formule echivalente cu Poftă bună! Bon apetit! / Bon apetito !; în China, echivalente cu „Mănânc”, în timp ce în Indonezia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că formula de salut reflectă timpul vorbirii). Formulele complementare de salut sunt verbalizate în moduri diferite: Ce faci? / How do you do? / How are you? / Comment ça va? / Comme stai? (în culturile europene și în cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în Singapore. O comparație a formulei în diverse limbi, dincolo de diferențele literale, pune în evidență diferențe conversaționale (Mihăilescu, 2006, ms.): În comparație cu întrebarea ¿qué tal? (sp.) sau cu ça va
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
are you? / Comment ça va? / Comme stai? (în culturile europene și în cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în Singapore. O comparație a formulei în diverse limbi, dincolo de diferențele literale, pune în evidență diferențe conversaționale (Mihăilescu, 2006, ms.): În comparație cu întrebarea ¿qué tal? (sp.) sau cu ça va? (fr.), care au o structură lingvistică impersonală, ce (mai) faci? pare mult mai directă și mai personală și implică structural capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emfatizarea aserțiunilor (cum ar fi sufixe, repetiții, repetarea consoanelor sau a vocalelor etc.). În situații de comunicare date, unele culturi preferă actele de vorbire directe (de pildă, Închide geamul, te rog! - în cultura poloneză), altele preferă actele de vorbire indirecte literale (Poți să închizi geamul, te rog? - în cultura americană), iar altele, actele de vorbire indirecte non-literale (aluzia: Nu crezi că e cam frig aici? - culturile din Orientul Mijlociu). Unele culturi pun accentul pe ilocuție, plasând verbul la începutul enunțului (Verb-Subiect-Obiect, Subiect-Verb-Obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât cea implicată contextual sau în care scurtimea enunțului nu e o calitate, ci o dovadă a închiderii comunicative față de interlocutor, deci sursă de potențial conflict; culturi care se abat de la maxima cantității printr-un discurs repetitiv-redundant
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale interlocutorului (apud FitzGerald, 2003, p. 171). Felul în care generează asiaticii implicaturile conversațional nu se explică întotdeauna prin maximele griceene. Astfel, pentru a înțelege adevărata intenție a vorbitorului, nu e de ajuns ca ascultătorul să se bazeze pe conținutul literal și contextul producerii enunțului, ci pe întreaga istorie conversațională a interlocutorilor (japoneză, kan). Intuiția (coreeană, noon-chi, „a măsura din ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în strategiile comunicative Puterea discurivă nu este reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII Explicitul; sensul literal Implicitul; sensul nonliteral Lipsa ambiguității comunicative Ambiguitate comunicativă Intervenții verbale scurte Intervenții verbale lungi INDEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ DEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare Focalizare Nonfocalizare Patternuri deductive în comunicare Patternuri
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
posibil ca formularea sarcinii de lucru să fi influențat răspunsul subiecților, date fiind semnificațiile culturale distincte ale termenului a povesti: o semnificație contextualizată de către greci în conformitate cu instrucția primită în școală (a povesti - a prezenta evenimente în manieră subiectivă), o semnificație literală de către americani (a povesti - a prezenta evenimente în manieră obiectivă). Probabil că mai multe variabile culturale au interacționat, producând cele două moduri diferite de răspuns. Într-un articol din 1986, „Reasons for the Lack of Argumentation and Debate in the
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Interaction Process Analysis) elaborat de Bales (1951) pentru a analiza un eșantion de 500 de mesaje postate pe un forum din categoria menționată mai sus. Analiza a relevat aspectul predominant empatic al mesajelor și a furnizat informații prețioase cu privire la structura literală a comunicării. Alte tipuri de analiză care pot conduce la o mai bună cunoaștere a comunităților virtuale sunt analiza discursivă și cea narativă, care abordează ca unitate de analiză conversațiile ca serii succesive de schimburi informaționale între participanți. În virtutea dificultăților
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fost anulată); j) caracterul indisolubil al căsătoriei. VI.5. Structura Bisericii catolice în catolicism există o structură socială foarte riguroasă, menținută neschimbată de-a lungul timpului. Ea presupune existența următoarelor nivele ierarhice și autoritare: a) Papa; b) cardinalii. În sens literal, cardinalul este „supraveghetorul”, „acela care veghează asupra comunității”. El menținea legătura dintre comunitățile creștine; c) arhiepiscopii; d) episcopii; e) prezbiterii (delegații episcopilor); f) preoții. Capitolul VII Protestantismul VII.1. Ideile de bază ale luteranismului imediat după reforma lui Martin Luther
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este lunar. Are 354 de zile. * Hadith reprezintă Tradiția. Cuprinde revelațiile și comentariile profetului la aceste revelații. importanța socială a tradiției constă în faptul că este un „model de viață cotidiană pentru credincioșii musulmani din întreaga lume”. * Coranul. Se traduce literal prin „a citi” sau „a recita”. Coranul este cuvântul lui Dumnezeu transmis de îngerul Gabriel lui Mahomed, ultimul pe linia profeților biblici. Este vorba despre un Nou Testament care ar confirma și ar completa Biblia creștină. Există însă diferențe majore
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o reprezentare fragmentară și falsă a islamului, sub semnul nefast al fundamentalismului. În esență, ar fi vorba despre reducerea occidentală a șariei doar la codul penal represiv, despre ignorarea dimensiunii spirituale a Jihadului, despre neluarea în calcul decât a interpretării literale a coranului, întreținută de intelectualii tehnici musulmani școliți în Occident, de trecerea sub tăcere a reacțiilor față de secularizare și modernizare în versiune occidentală, de tratarea cu super ficialitate a sistemului social din spațiile musulmane tradiționale, acolo unde nu avem de-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
exemplu. XXV.6. Fundamentalismul islamic și sensurile jihadului în privința originii fundamentalismului islamic, experții s-au pus de acord. Membrii mișcărilor radicale, extremiste și violente provin deseori „din mandra (școli religioase), care propovăduiesc instaurarea legii Șaria și întoarcerea la o interpretare literală a legii religioase”. Indiferent de variantele fundamentalismului islamic (moderate sau conservatoare - cum este cazul taLibanilor din afganistan), cu toții sunt de acord să lupte „Împotriva occidentalizării culturii și obiceiurilor”. în această luptă, religia este manipulată, devenind un pretext al fanatismului politic
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
statului nu sunt separate de cele religioase. Prin urmare, există o autoritate totală. Liderii fundamentaliști - cu excepția șiiților din Iran - provin din categoria socioprofesională a intelectualilor de formație tehnică. Sunt ingineri. Prin urmare, practică o lectură liberă a coranului, privilegiind sensul literal al conținutului sacru al textului. Inginerii reproșează liderilor religioși faptul că au rupt legăturile cu tradiția, pactizând cu modernitatea și cu sistemul politic occidental. Ei reușesc să Îi atragă pe mulți tineri și membri frustrați ai propriilor comunități, oferindu-le
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o studiere logică.178 Pentru astfel de încercări, Vasile Lovinescu disecă mitul în patru straturi concentrice organizate în jurul unui nucleu, fiecare dintre acestea adaptat unui nivel al realității, corespunzând unor patru sensuri ale textului (precum în formula lui Guénon): primul, literal, al doilea, filosofico-religios, al treilea, politic și social, iar al patrulea, esoteric.179 Iar la respectivul nucleu nu se poate ajunge "forțat", "prin escaladare", printr-o abordare rațională, obiectivă, ci doar prin acea "învăluire spirală", prin "horă centripetă".180 Din
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu se poate ajunge "forțat", "prin escaladare", printr-o abordare rațională, obiectivă, ci doar prin acea "învăluire spirală", prin "horă centripetă".180 Din păcate, sensibilitatea mitică s-a tocit, mitul devenind "fabulă", poveste neverosimilă, fără sens înalt, studierea lui izolată, literală, superstițioasă "ofilind universul". A-l accepta în forme substitut (forme "negociate după exigențele pieții") înseamnă a-i tăia "rădăcinile celeste", a-l lăsa sfâșiat de timp, spațiu, mișcare, deturnându-l din starea sa inițială de epifanie, de "reprezentare prin enigmă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fost insensibilizați la mitologie prin educație (chiar și prin cea religioasă), care insista ca miturile iudeo-creștine și cele grecești să fie percepute literalmente, ori dimpotrivă, ca niște povești interesante dar ofilite ale trecutului, însă atât trivializarea cât și imperativul lecturii literale sunt nocive pentru narațiunile în cauză, căci le deturnează scopul, deoarece sufletul se exprimă prin imagini, și întotdeauna imaginile expuse fac trimitere la alte sensuri, dincolo de imediatul lor (dacă un simbol nu trimite la altceva dincolo de imagine, este mort).409
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Imaginea mediatoare" a simbolului și a mitului în întregime este puntea dintre sine și lume, dintre sine și celălalt, și nu în ultimul rând, dintre sine și sine, dar insistența asupra imaginii și nu a "misterului" ucide sinele (iar interpretarea literală duce la fundamentalism, care în ultimă instanță este blasfematoriu, deoarece reduce infinitul la ceea ce poate fi cunoscut și limitat, de dragul siguranței, pe când atitudinea religioasă în viață este esențial anxioasă): "o imagine care acaparează și transformă sufletul unei întregi culturi se
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a transmite, dar și de a reflecta pe marginea moștenirii noastre culturale, trecute sau prezente, reale ori presupuse, scandaloase ori plauzibile", conchide Anton Karl Kozlovic, ficțiunea narativă, mai ales SF, putând fi lentila prin care privim viitorul, nu ca realitate literală, ci ca un experiment imaginar despre lumi posibile (înseamnă a te pierde câteva ore în lumea fictivă de pe ecran într-un "act de imaginație aplicată", filmele fiind "canalul preferat al povestitorilor de azi", oferind și comentarii despre relațiile sociale, despre
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]