14,092 matches
-
de bancuri și vorbe cu două tăișuri, gata oricând să treacă cu cea mai mare naturalețe de la lucrurile cele mai serioase la năzdrăvănii juvenile și din amfiteatre ori săli de seminar, în salonul zugrăvit și dichisit de la Carul cu Bere, localul său preferat. Desigur, s-ar fi dus și la Capșa, dacă i-ar fi dat mâna. Era și un mare afemeiat și, chiar din primele săptămâni el reuși performanța de a-și face două iubite deodată una de la facultatea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
secol ! Nu a avut nici o senzație de foame, nici un gând că trebuie să înghită ceva sau să se odihnească. Dintr-o dată, își simte intestinele strângându-se într-un ghem dureros. Intră în primul restaurant ce îi iese în cale. Un local elegant, iluminat savant, muzică de ambianță... Doar câteva mese ocupate. Un chelner scorțos îl conduce la o masă dintr-un separeu îndepărtat. "Ora de masă a cam trecut... Așteptați pe cineva ?", la care Victor dă un scurt răspuns șoptit : "Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dintr-o bibliotecă școlară devastată. Cât despre continuarea studiilor universitare nici nu putea fi vorba. Profesorii se evacuaseră în România sau Germania. Cărți de propagandă în limba rusă începeau să umple rafturile goale din biblioteca universitară. Se zvonea că în localul facultății de farmacie, de care mă legau aproape trei ani de studiu, se va deschide un orfelinat. Eram atât de dezorientată... Nu știam ce pot să aștept de la orânduirea cea nouă, nu știam ce voi deveni eu și copilul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o dată m-am gândit cât de nimerită ar fi acum o lege care să reglementeze cu strictețe obligațiile de muncă ale tinerilor... Că podoabele astea de bani gata au invadat până la refuz Capitala de nu mai încapi de ei prin localuri, la cinematograf și, mai nou, în propria casă... Ăștia încet-încet vor duce țara de râpă!.. Și cu mama ce-ai de gând? Că pe lângă faptele astea de adolescentă neinițiată mai și trăncănește pe deasupra... Cică zilele trecute ar fi fost pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai era nimeni în inima lui, așa cum nu mai era nimeni în viața mea. Și când porniserăm numai noi doi la drum spre Emilian și vila lui din Pirinei eram foarte mândră. Îmi plăcea că atunci când poposeam la câte un local și ceream meniul toată lumea ne credea soț și soție. Eu, cu machiajul corespunzător, puteam părea chiar mai în vârstă, iar cum Angi era tânăr, ziceai că ne stă foarte bine împreună. Și îmi mai plăcea cum el avea tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
propria minte, protejată. Simultan, aud perfect ce se vorbește, sunt pregătită să fiu propria-mi imagine de perfecțiune. Senzația de greață ușoară pe care o am mă ajută să simt mai bine ce e în jur, ce mi se întâmplă. Localul e albastru închis cu negru, bărbații sunt la costume moderne, femeile sunt lejer și inedit îmbrăcate, iar eu sunt aici îmbrăcată în roșu, iar în minte port diversitatea și lucrătura în pietricele a unor veșminte thailandeze. Mă simt și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
își cere scuze și-și continuă drumul. Rămânând singuri năvălesc întrebările. Ce faci aici? Am venit pe la unchiul meu, își ascunde Cecilia adevăratul scop. — Nu m-așteptam să ne ntâlnim aici. Cu atât mai mult eu. Au mers într-un local s-au așezat la o masă și Robert a făcut o comandă bogată. —Robert, nu te ambala. Eu nu servesc decât o plăcintă cu brânză și un suc. Cine te întreabă pe tine? Aici eu comand. —Ce-ai mai făcut
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vecină cu biserica în care nu-și putuse împlini fericirea prin închinare la icoane. Vecinătatea devine simbolică. Ia bani din rezervele păstrate de mamă într-un loc ascuns și intră în tavernă, în vreme ce afară bat clopotele. Constată, iarăși justificativ, că localul era înțesat de lume comparativ cu biserica. Din crâșmă, coboară într-o pivniță, unde îl întâmpină un „gentleman” păzit de două namile îmbrăcate în negru și cu pistoale la brâu. Aceștia se gratulau cu termenul „frate”, de unde adolescentul nerăbdător deduce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se știe că și eu am unul, unul foarte solid, și că sunt în putere să mi-l folosesc după voie!” Și, însuflețit cu totul de concluzia aceasta pornită din ambiție, își străbătu înainte, până la capăt, traseul. Atunci când ajunse în fața localului public cu pricina, se opri câteva clipe și privi meditativ și tacticos, de parcă dorea să surprindă corect, cu privirea lui ageră, fiecare amănunt; încerca, pe cât putea, să țină minte bine totul: de la cele două porți mari și larg deschise de la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
waka-take-ni (o mizerie din muguri de bambus fierți, combinați cu alge wakame, într-un revoltător sos de zahăr). Ca odinioară lui Argus, privirea mi se multiplică însutit, ochii cercetează, flămânzi, împrejurimile. Printre zecile de kanji cu numele magazinelor și ale localurilor tradiționale, retina înregistrează, la un moment dat, ceva familiar. Un M galben-aprins se profilează în depărtare, precum Meka emirului macedonskian. Este doar simbolul unui McDonald's, dar, pentru mine (sau, în fine, pentru fratele porc, dar vă rog să nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
adăugire, pe când canoanele, mai ales cele căzute-n desuetudine și cele care nu mai corespund realității și timpului de astăzi, pot fi abrogate sau chiar să creeze altele noi, însă de tot către un sinod ecumenic și nicidecum de unul local. 224 Adam = pământ 225 În numărul trecut al revistei s-au strecurat câteva greșeli de tipar. Se va ceti dar A. de Maizieres în loc de A. de Moizieres, Pnevma în loc de pneona și Cerberul în loc de Cerbeul. 226 "Cuvânt Înainte (Foreword)", in Flacăra
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
curvă și Încă mai era așa cu căpitanul din când În când și nu pe bani - avea grijă să le-o rețină. În afară de don Francisco și de căpitan, În dimineața aceea cercul de prieteni era format din câțiva obișnuiți ai localului: Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, grămăticul (Dómine) Pérez și Chiorul Fadrique, spițerul din Puerta Cerrada. — Trebuie să ne batem, insistă poetul. Era, după cum vă spuneam, cherchelit bine după niște stacane de Valdeiglesias. Se sculase În picioare, răsturnând un taburet, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
el Real. Ca să nu mai vorbim de frumusețea - cam trecută, dar tot minunată - și de vechea faimă a cârciumăresei, de vinul de Valdemoro, de cel tămâios, sau de Înmiresmata licoare de San Martín de Valdeiglesias; nici de minunata Împrejurare că localul avea o ușă dosnică dând Într-o poiată mare, și de acolo În altă stradă: procedeu foarte util de fofilare și de evitare a vizitei alguazililor, poterașilor, creditorilor, poeților, amicilor În căutare de bani și a altor soiuri de nepoftiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a vizitei alguazililor, poterașilor, creditorilor, poeților, amicilor În căutare de bani și a altor soiuri de nepoftiți. În ce-l privește pe Diego Alatriste, masa pe care i-o rezerva Caridad Lebrijana lângă ușă era comodă și Însorită; uneori, stăpâna localului Îi trimetea de la bucătărie o plăcintă cu carne sau niște cârnați, ca să alunece vinul mai cu spor. Din tinerețea lui despre care nu vorbea niciodată, nici puțin, nici mult, căpitanul păstrase o anumită Înclinație spre lectură; și nu era lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de a putea murmura anumite lucruri cu glas cam țâfnos. Don Francisco se uită la preot, potrivindu-și ochelarii. — Eu să murmur?... Greșiți, Dómine. Eu nu murmur, ci afirm răspicat. Și, ridicându-se În picioare, Întors către restul asistenței din local, recită cu vocea-i educată, sonoră și limpede: Nu, n-o să tac, deși c-un deget ce impune, dus când la gură, când la frunte, tu mă Îmbii a amuți, a mă supune. Nu s-o găsi măcar un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
reprezentație, sau reluarea unei opere faimoase aduna buluc și poporul, și Curtea, ținându-i cu sufletul la gură ori cu gura căscată cele trei ore cât dura spectacolul care, pe atunci, avea loc ziua, pe lumină, mai precis după-masa, În localuri În aer liber numite corrales. Existau două la Madrid: cel numit Del Príncipe, căruia i se mai spunea și De La Pacheca, și cel De La Cruz. Lui Lope Îi plăcea să-și pună piesele În scenă la acesta din urmă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
conferită de către alegători reprezentanților aleși, în cadrul legislației existente, beneficiind de respectul și chiar de sprijinul guvernului central. De multe ori sunt gestionate la nivel local și servicii de importanță națională, cum ar fi educația, sau sănătatea. Dar și termenul de local comportă înțelesuri diferite. El se referă, în general, la unități administrativ-teritoriale, mai mari sau mai mici, conduse de persoane și organisme alese la nivelul respectiv. Există, cel mai adesea, și reprezentanți ai guvernului central, dar care nu administrează efectiv ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bugetul central, bugetul local finanțîndu-se din impozite și subvenții. Principiul de bază în acest caz îl constituie interacțiunea din-tre guvernul central și guvernările locale, care se influențează mutual. Este sistemul întîlnit cel mai des. Dar între nivelul central și cel local există în mai toate țările și un nivel intermediar de guvernare, constituit din organisme alese și/sau nu-mite (guvernatori, prefecți, consilii principale, județene, sau departamentale ș.a.). Nu există un model omogen al guvernării locale, ci o diversitate de situații specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cît mai mici posibile. Impozitele trebuie să fie clare, încasarea cît mai sigură, pentru a reduce la minimum evaziunea fiscală. Sistemele de finanțare a comunităților locale sunt mixte, îmbinînd modalități ca: 1) Transferul unor venituri de la bugetul central la cel local Astfel, o parte din venitul colectat la nivel central este redistribuit comunităților, fie prin transferuri condiționate de realizarea unor anumite activități sau măsuri, fie prin transferuri necondiționate, libere la utilizare. În S.U.A., aceste transferuri descentralizate reprezintă cca. 1/3 din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rate fiscale și reguli bine determinate ce revin fiecărui buget, stabilite de către autoritatea centrală; 3) Împărțirea impozitelor stabilite pe aceleași surse (baze), ratele fiind stabilite de autoritatea locală; 4) Practicarea de baze de impozitare separate pentru bugetul central și cel local, veniturile obținute utilizîndu-se distinct; 5) Împrumuturi ale colectivităților locale. Măsura în care sunt practicate cele cinci modalități de finanțare depinde de gradul de autonomie și de condițiile specifice ale fiecărei colectivități. Oricum ar fi ele, însă, utilizate, rezultă că autonomia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un buget pe care-l gestionează în mod autonom prin organele sale legislative (consiliile locale și județene) și executive (primari, președinți ordonatori de credi-te). Nu există subordonare între bugetul central și cel județean, nici între acesta din urmă și cel local. Proiectele bugetelor locale se fundamentează pe baza programelor, proiectelor și priorităților locale, ale administrațiilor publice, instituțiilor și serviciilor publice din subordine. Fundamentarea are la bază structura și nivelele aprobate ale veniturilor, evaluarea necesităților, norme și normative de cheltuieli pe domenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
and Policy, Hervester Wheatsheaf, London, 1993; > d'Arvisenet Philippe, La politique économique conjoncturelle, Dunod, Paris, 1999; > Akerlof George, Cartea de povești a unui economist, Publica, București, 2009; > Bailey S.J., Public Sector Economics, Mac Millan, New York, 1995; > Batley R., Stoker G., Local Government in Europe, Macmillan, London, 1991; > Bennett R. J., Descentralization of Local Governments and Markets, Clarendon Press, Oxford, 1990; > Beitone Alain, Economie, Sirey, Paris, 2004; > Benard Jean, Economie publique, Economica, Paris, 1984; > Biblia, Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 1988; > Brăilean
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
conjoncturelle, Dunod, Paris, 1999; > Akerlof George, Cartea de povești a unui economist, Publica, București, 2009; > Bailey S.J., Public Sector Economics, Mac Millan, New York, 1995; > Batley R., Stoker G., Local Government in Europe, Macmillan, London, 1991; > Bennett R. J., Descentralization of Local Governments and Markets, Clarendon Press, Oxford, 1990; > Beitone Alain, Economie, Sirey, Paris, 2004; > Benard Jean, Economie publique, Economica, Paris, 1984; > Biblia, Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 1988; > Brăilean Tiberiu (coordonator), Iașiul centru regional, Polirom, Iași, 1998; > Brăilean Tiberiu (coautor), Management
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Comisia Europeană a decis ca de la 1 ianuarie fumatul să fie interzis în taxiuri, mașini de serviciu, parcurile pentru copii și universități din toate țările din comunitate. De asemenea, proprietarii de restaurante, care vor permite să se fumeze în localurile lor, vor trebui să interzică accesul minorilor în încăperi. Cine va fi prins că fumează în spațiile mai sus menționate riscă să primească o amendă ce va urca până la 5.000 de lei. Excepție de la aceste interdicții fac unele spații
Decizia care va enerva toți fumătorii. Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/80538_a_81863]
-
ocru, de rană veche. Mama încă nu ajunsese acasă. A rugat-o pe Katia s-o ia cu ea în seara aia; voia să vadă numărul de striptease. Dorea ca soră-sa să-și țină promisiunea și să-i arate localul după-amiază, fiindcă nu voia să rămână singură cu bunica. După ce-au mâncat, Katia s-a dus să se culce și ea a rămas cu bunica în sufragerie. A strigat-o pe nume. Bunica n-o striga niciodată pe nume
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]