3,340 matches
-
asupra lor, 52,5% dintre victime sunt femei, În timp ce 47,5% sunt bărbați (figura 9). Fig. 9. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de sex, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă În privința mediului de locuire ponderea victimelor delictelor cu violență În afara familiei domiciliate În mediul urban Înregistra valori apropiate de cea a victimelor care locuiau În mediul rural, situația se modifică radical În ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial În funcție de mediul de rezidență (figura 10). Fig
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
militară activă, dezafectată Însă recent pentru că și aici vechile filosofii ale apărării sunt abandondate În favoarea unei organizări mai suple și mai mobile. Petter Linseth, care ne-a Întâmpinat la Hysnes, a coordonat un proiect de valorificare a resurselor peisagistice, de locuire și tehnice ale fostei baze militare. O confruntare deschisă s-a derulat Între puterea locală (reprezentată de asocierea mai multor municipalități din regiune) și cea guvernamentală, de la Oslo. Guvernul venea cu propuneri de genul transformării bazei militare Într-o Închisoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri, experiențe. Dezideratul este vechi, vine În sociologie pe line weberiană. Problema este cum poate fi realizat În practica de cercetare. Soluția standard este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest lucru nu este posibil, din constrângeri materiale, soluția, susține doctorul Totelecan, este de a reconstrui relația „eu”/„tu” acolo unde ea exista, prin biografie personală (relații de rudenie, copilărie În comunitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
132-139 Milca, Mihai Evoluții politice și geostrategice În regiunea Mării Negre Înainte, și după căderea comunismului. Elemente pentru o sociologie a relațiilor internaționale 1 21-40 Neculau, Adrian Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dramaturgului făgărășean Cornel Teulea. Editorialele aparțin lui Caius Dobrescu, iar Doru Burlacu ține cronica literară. Tot acesta oferă un eseu despre „neașezarea” țării în opera lui Grigore Ureche, în vreme ce A.I. Brumaru scrie un eseu intitulat Mihai Eminescu. Loc românesc și locuire românească. Traducerile aparțin lui Florentin Pițu (din Samuel Beckett, Aleksandr Soljenițân), Petru M. Haș (poeți francezi contemporani) și Mircea Ivănescu (din John Berryman). Revista mizează și pe o inspirată cultivare a citatelor reprezentative, extrase din Mihai Eminescu, Jules Michelet, Cartea
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
industrială a consacrat familia și ocupația ca axe constitutive ale vieții. Viața de familie și viața de muncă erau cele două sfere ale petrecerii vieții și ale identității individuale din care erau deduse toate celelalte caracteristici ce țineau de venit, locuire, status social, petrecere a timpului liber, relații, abilități lingvistice și cognitive etc. Toate tentativele ordinii comuniste de „omogenizare socială” și de forțare a conservării familiei nu au reușit decât să afirme acea ordine socială a societății industriale în care ocupația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și dezvoltată în contra lor și fără ei. 5. Familia nucleară a creat spațiul de manifestare a intimității și privatității femeilor. În vremurile trecute însă, un astfel de spațiu casnic nu exista, datorită dimensiunilor reduse ale locuinței. Extinderea dimensiunii spațiului de locuire și a individualizării a generat și spațiile privatității în familie. De fapt, ceea ce se întâmplă începând cu a doua jumătate a secolului XX constă într-un proces de „privatizare” a familiei: funcțiile ei „publice” (economice, educative etc.) sunt preluate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ritmurile dezvoltării economice și tehnologice. Corporatizarea economiei, ca și a altor sectoare sociale elimină treptat activitățile economice sau de alt tip din gospodăria familială, atrage mai întâi bărbații și apoi femeile în munca salarială, schimbă în mod fundamental spațiul de locuire și generează condițiile unei vieți private autonome pentru fiecare membru al familiei. Mai întâi, s-au creat condițiile privatității familiei ca întreg, adică familia a fost absorbită din și autonomizată în cadrul structurii sociale. Apoi, în interiorul familiei, fiecare și-a instituit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca întreg, adică familia a fost absorbită din și autonomizată în cadrul structurii sociale. Apoi, în interiorul familiei, fiecare și-a instituit o viață privată individuală, întrucât „istoria vieții private este în primul rând aceea a spațiului în care este plasată”. Spațiul locuirii în apartamente la blocuri creează condiții de delimitare a funcționalității diferitelor camere și, implicit, când se putea, de separare a unora de alții. Ca atare, schimbările asociate modernității actuale se asociază cu generarea condițiilor de exercitare autonomă a privatității feminine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la agricultură este, în cele mai multe cazuri, o reîntoarcere la agricultura de subzistență, autarhică. Ea produce însă și efecte în planul urbanizării, pregătind-o cultural. Migranții de la oraș la sat contribuie la creșterea nivelului de aspirații, prin raportarea la standardele de locuire și viață urbană, adesea acționând ca și agenți ai schimbării. Migrația circulatorie internațională aduce o altă provocare la adresa satului tradițional. Lumea închisă, a unor oameni care își cunoșteau consătenii și numai atât, își descoperă rapid barierele sfărâmate sub impactul deplasării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
activități voluntare: organizații voluntare care oferă servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci; organizații religioase sau bisericești; organizații voluntare sau asociații în domeniul educației, artei, muzicii sau activităților culturale; sindicate; grupuri sau partide politice; acțiuni ale comunității privind sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică; organizații pentru dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului; asociații pentru mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor; asociații profesionale; cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.; asociații pentru sport sau recreere; asociații ale femeilor; mișcări pacifiste; organizații voluntare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la etaj și parter. În ceea ce privește blocul CAP, unul dintre apartamente este actualmente în proprietatea celui care deține pământul pe care a fost construit imobilul, unul aparține polițistului, unul inginerului agronom și unul primăriei. Al patrulea bloc nu are apartamente destinate locuirii și adăpostește dispensarul veterinar și birourile ocolului silvic. Tabelul 1. Situația gospodăriilor și locuințelor în satul Trifești Nr. Gospodării Nr. Locuințe Camere de locuit Suprafața medie a locuinței (mp) Suprafața medie a camerei de locuit (mp) Suprafața medie pe persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la țară. Orașul este un arhetip mistic și o marcă stilistică ce, în sine, nu are nimic împotriva personalismului viu al tradiției ortodoxe. Cetatea istorică trebuie mereu imaginată într-o tensiune a unei polifonii narativ-conceptuale. Nevoile economice se modifică, spațiul locuirii se lărgește, trepidația deplasărilor transfrontaliere se accentuează, raporturile de vecinătate dintre individ și comunitate se transformă, iar răspunsurile teologiei politice la aceste provocări trebuie să țină cont de raportul invizibil dintre tradiție și modernitate. Modelele romanic, gotic, baroc și sofianic-bizantin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
poate demonstra că, în spatele unei dinamici globale a criminalității violente din societatea românească, se pot identifica anumite tendințe și „ritmuri” individuale specifice fiecăruia dintre aceste tipuri de delicte, în funcție de sexul și persoana agresorului, vârstă și nivel de instrucție, mediul de locuire etc. Tendințe actuale ale evoluției victimelor delictelor comise cu violență Studiile și cercetările efectuate, până de curând, în România s-au concentrat cu precădere asupra analizei delictelor comise cu violență și a autorilor acestora și foarte puțin pe cea a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai scăzută a femeilor victimizate, doar 31,9%. Din totalul victimelor delictelor comise cu violență, într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, în timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având în vedere mediul de locuire (urban-rural), se constată ponderi egale în privința numărului de victime din cele două medii, în sensul că victimele domiciliate în urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați, în timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate își aveau rezidența în mediul rural (vezi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen”, comparativ cu cel urban (vezi figura 6). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
47,5% sunt bărbați (vezi figura 9). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 9. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de sex, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă în privința mediului de locuire ponderea victimelor delictelor comise cu violență în afara familiei domiciliate în mediul urban înregistra valori apropiate de cele ale victimelor care locuiau în mediul rural, situația se modifică radical în ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial în funcție de mediul de rezidență (vezi figura
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimele din mediul rural reprezintă, în medie, 65% din totalul persoanelor înregistrate, în timp ce, în mediul urban, în urma acelorași delicte violente, au avut de suferit doar 35% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte în funcție de mediul de locuire al victimei le înregistrează omorurile, în care 72,7% dintre victime domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
șocul acuzat și resimțit de majoritatea subiecților în momentul părăsirii instituției. În absența unui suport social, tinerii apelează la soluțiile care le stau la îndemână: căsătorie rapidă (în special fetele), muncă „la negru” și în afara calificării pe care o dețin, locuire în condiții improvizate. Băieții dau dovadă de un gregarism mai pronunțat. Ei simt nevoia unui lider protector și se alătură celor pe care îi consideră mai tari ca ei. Această slăbiciune, pusă în evidență de către mulți dintre subiecții studiului nostru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și dezvoltare comunitară, locuințe, securitate socială, sănătate, economic, justiție și ordine publică, protecția copilului, educație, cultură și culte, comunicare și participare civică. Din 2002, accentul privind implementarea strategiei s-a concentrat pe cinci domenii sectoriale: educație, sănătate, locuri de muncă, locuire, administrație și dezvoltare comunitară; combaterea discriminării și a sărăciei este de asemenea inclusă printre obiectivele comune ale strategiei. Agenția de Implementare a strategiei este Agenția Națională pentru Romi, care are calitatea de organ executiv al Comitetului Mixt de Implementare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și un alt set, pe termen mediu și lung (2002-2012). Domeniile de acțiune ale PNAinc (cap. 14, Romii) Pentru îmbunătățirea situației populației de romi, PNAinc prevede opt obiective strategice. O prioritate în abordarea obiectivelor o constituie reglementarea juridică a identității, locuirii și proprietății, urmate de măsuri în domeniile: educație, sănătate, economic, locuire (terenuri pentru construcția locuințelor și atribuirea de teren agricol). Reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi, combaterea oricărei forme de discriminare a romilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de acțiune ale PNAinc (cap. 14, Romii) Pentru îmbunătățirea situației populației de romi, PNAinc prevede opt obiective strategice. O prioritate în abordarea obiectivelor o constituie reglementarea juridică a identității, locuirii și proprietății, urmate de măsuri în domeniile: educație, sănătate, economic, locuire (terenuri pentru construcția locuințelor și atribuirea de teren agricol). Reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi, combaterea oricărei forme de discriminare a romilor și promovarea unei atitudini colective suportive sunt domenii de acțiune transversale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trimitere la finalizarea implementării Strategiei Guvernamentale pentru Îmbunătățirea Situației Romilor și, în special, la eliminarea cazurilor de persoane fără acte de identitate, la susținerea formării și ocupării forței de muncă, educației, îngrijirii sănătății, programelor de dezvoltare a infrastructurii și a locuirii, care contribuie la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
căruia s-au realizat planurile naționale ale Deceniului, asumarea inițiativei a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante angajându-se să promoveze politici active de incluziune socială a romilor, orientate pe patru domenii prioritare: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe. Lansarea oficială a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac parte, alături de delegațiile celor nouă state participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]