1,179 matches
-
și Tubbs (Paul Michael Thomas) au impus o modă, devenind arbitri ai gustului. Sacourile italiene ale lui Crockett, pantofii de tenis purtați fără șosete, tricourile și pantalonii lejeri, barba adesea nerasă, tunsoarea mereu schimbată etc., au produs modelul unui nou look masculin, o alternativă "hip" la moda acceptată, o legitimare a stilului "lejer, nepretențios". Dimpotrivă, Tubbs oferă modelul bărbatului la modă, cu costume la două rînduri de la Casa Vern Uomo, cu cravate italiene înguste, pantofi eleganți, cercei în același stil, și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru condiția contemporană. Serialul expune și subliniază tendința din societatea contemporană de a adopta multiple identități, de a schimba identitatea și înfățișarea după cum se schimbă hainele, slujba sau locuința. O asemenea analiză a serialului sugerează, de fapt, că elementele "image", "look" și "style" sînt elemente-cheie ale unei culturi postmoderne a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comunismului, un produs al fostului regim, mîndru de asta, care cita zilnic din Ceașcă și recita, la chefuri, o poezie dubioasă: Carnetul roșu de partid. Acum cîțiva ani, m-am întîlnit, întîmplător, pe stradă-n Timișoara, cu Pedro: avea alt look! Nu mai era tînărul nonconformist, hirsut, îmbrăcat precum metaliștii, ci un domn impozant, în palton scump, cu ochelari cu rame de argint. M-a îmbrățișat, realmente bucuros. Și m-a invitat la noua lui vilă, încă netencuită. La un pahar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
motives for attraction to a rival”, în Social Psychology Quarterly, 44-1. Whitley, B. (1988), „Masculinity, feminity and self esteem”, în Sex Roles, 18. Winch, R. (1958), Mate Selection: A Study of Complementary Needs, Harper Row, New York. Winch, R. (1967), „Another look at the theory of complementarity needs in mate selection”, în Journal of Marriage and the Family, 29. Wolf, A. (1968), „Adopt a daughter-in-law, marry a sister: A chinese solution to the problem of the incest taboo”, în American Anthropologist, 70
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferitele sale forme și niveluri. În cartea de față, doamna Georgina Oana Gabor și-a propus și a reușit să cerceteze comunicarea interculturală. Pentru aceasta, Domnia Sa a ales, prin altele, ca lucrări fundamentale, cartea autorului american Em Griffin A First Look at Communication Theory (ediția a treia, 1997) și excelenta antologie a autorului american Carl R. Burgchardt, Readings in Rhetorical Criticism (1995). Iar scopul mărturisit al Domniei Sale a fost să cerceteze, prin intermediul unor studii de caz și a unei experiențe intelectuale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
am discutat cu Domnul Profesor Grecu a fost și alegerea noastră comună de a "fixa" ca punct de reper al discuțiilor tematice de la cursurile de Teorii ale comunicării cartea profesorului Em Griffin de la Wheaton College din Illinois, intitulată A First Look at Communication Theory (O primă privire înspre teoriile comunicării). Domnul Profesor mi-a povestit că, descoperind cartea profesorului Griffin și entuziasmat de conținutul său, precum și de modalitatea de redactare, i-a scris acestuia pentru a îi mărturisi aprecierea sa. Profesorul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
expuse de profesor în capitolul ce schițează "harta" teoretică și metodologică a domeniului Științele Comunicării. Pornind de la premisa că istoria constituie o interpretare a evenimentelor trecute, Griffin identifică, la data apariției celei de a treia ediții a lui A First Look, "șapte perioade istorice semnificative ale teoriilor, metodelor de cercetare și predare a științelor comunicării"1, perioade care, tot profesorul ne avertizează, adeseori manifestă porțiuni suprapuse. Iată care sunt, conform profesorului Griffin, aceste intervale temporare cu identitate proprie în ce privește profilul domeniului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din acuitate. Urmează ultima perioadă pe care profesorul Griffin o discută în capitolul său asupra istoriei teoretico-metodologice a domeniului: intervalul 1980-prezent; evident, e vorba de "prezentul" din anul 1997 al publicării celei de a treia ediții a lui A First Look. Să observăm, împreună, cum caracterizează Em Griffin acești ani. În primul rând, cum ne așteptăm deja, profesorul găsește "evenimentul decisiv" al intervalului studiat, eveniment în jurul căruia, ca în fiecare din cazurile discutate în prealabil, își organizează raționamentul, construind, simbolic, dependența
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în González, Alberto, Houston, Marsha, & Chen, Victoria (eds.), Our Voices: Essays in culture, ethnicity, and communication (4th ed.), Roxbury Publishing Company, Los Angeles, 2004, pp. 56-61. Gyurcsik, Ilie, Paradigme moderne. Autori, texte, arlechini, Amarcord, Timisoara, 2000. Griffin, Em, A First Look at Communication Theory (3rd ed.), McGraw-Hill, New York, 1997. Hill, Forbes, "Convențional wisdom Tradițional form The President's message of November 3, 1969", 1972, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, pp.
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Sfez Strategii de comunicare eficientă, Mircea Agabrian Teoria proceselor de comunicare, Alex Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferrandez 1 Georgina Gabor, Politicul în paranteză: Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală, Editura Institutul European, Iași, 2014. 1 Em Griffin, A first look at communication theory (3rd ed.), McGraw-Hill, New York, 1997, p. 20. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Kenneth Burke, "The rhetoric of Hitler's "battle"", 1941, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
University Microfilms international, 1980. 41 H.C. Lasswell, "The structure and function of communication in society", în The communication of ideas, lucrare colectivă sub coordonarea lui Lyman Bryson, New York, Harper & Brothers, 1948, p. 37. 42 Schramm, Men, Messages and Media: a look at human communication, New York, Harper & Row, 1973, "The nature of communication between humans", The process and effects of Mass communication, lucrare colectivă sub coordonarea sa, ediție revăzută, University of Illinois Press, 1971. 43 Vezi Lucien Sfez, Critique de la décision, Presses
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nou tip de personalitate, ce-și are centrul pe imagine (imaginea pe care o proiectează, imaginile cu care seamănă). Esența unei persoane se concentrează tot mai mult în ceea ce apare, proiectându-se în diferite instantanee. Caracterul a fost abandonat în favoarea look-ului. * Marele pericol care pândește postmodernitatea îl constituie mutarea accentului de pe economic pe altceva. Poate că acest altceva va da sensul istoriei următoarelor secole. Este nevoie doar de un nou criteriu de identitate socială, cu priză la cetățenii ce pendulează
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Cei ce voiau reconsiderarea lui s-au oprit la lucrările sale pedagogice și didactice, interesante prin idei, dar unele scrise cam repezit. 5. Vezi: Opere, Ed. Minerva, 1978, p. 425. Poemul în oglindă 1. G. V. -Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000. 2. Apud: Radu R. Rosetti, Corespondența generalului Cantilli, Tipografia E. Marvan, 1931, p. 17. 3. Ibidem, p. 25. Un scandal eșuat 1. Articol publicat în ,,Monitorul de Bacău”, 6, nr. 115, 21 mai 2001, p. 11 A. 2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Corespondența generalului Cantilli, Tipografia E. Marvan, 1931, p. 17. 3. Ibidem, p. 25. Un scandal eșuat 1. Articol publicat în ,,Monitorul de Bacău”, 6, nr. 115, 21 mai 2001, p. 11 A. 2. Ed. Studion, 2001, p. XXVII. 3.Ed. Look Design, 2000. 4. Decretul și raportul relativ la regulile ortografice a apărut în ,,Monitorul Oficial”, nr. 289, 25 martie-7 aprilie 1907, la două zile după ce se decretase starea de asediu în întreaga țară! Vocea poetului 1. Constat că la fel a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gutscher, H. (2006), „The role of the affect and availability heuristics in risk communication”, Risk Analysis, 26, nr. 3, pp. 631-639. Schvartz, N., Bless, H., Starck, F., Klumpp, G., Rittenauer-Schatka, H., Simons, A. (1991), „Ease of retrieval as information: Another look at the availability heuristic”, Journal of Personality and Social Psychology, 61, pp. 195-202. Tversky, A., Kahneman, D. (1973), „Availability: A heuristic for judging frequency and probability”, Cognitive Psychology, 5, pp. 207-232. 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și mediologia prin evidențierea spectacularului, look-ului, star-system-ului, altfel spus prin sincretizarea codurilor mobilizate. Gestul este o practică socială (chiar într-o conversație fără vizibilitate, cum ar fi cea telefonică gesturile sînt prezente), o moștenire culturală, un "fenomen social total", (în sensul lui Marcel Mauss), revelator
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la cele care proclamă libertatea absolută a alegerii trupului până la cele care fac parada unui bal mascat al identităților împrumutate. De la identitatea transformată în context online până la prefigurațiile unei identități transfigurate prin biotehnologii (vezi în capitolul următor discutarea discursului transumanistă, lookul și personalitatea „naturale” devin cele care suportă reinvenția de sine, corporală, cognitivă și afectiv-senzorială a ființei umane. Identitatea mediată prin tehnologiile comunicaționale nu poate fi desprinsă de înțelesul interfeței, deopotrivă ca materialitate (ecran, tastatură, mouse, joystick, creion optic, costum de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
exemplificată prin operele de „artă carnală” ale artistei Orlan. Arta de tip performance corporal a artistei Orlan, începând cu anii ’90, se bazează pe o serie de operații ale chirurgiei estetice și pe reprezentările media corespunzătoare. Artista își re/sculptează look-ul după figuri feminine celebre din istoria artei precum Mona Lisa, Psyche, Europa, Diana sau Venus. Dacă în anii ’70, artista desfășoară sculpturi-performanțe precum „Le Baiser de l’artist” (inspirată de iconografia barocăă sau „Sainte Orlan”, din 1990 începe operațiile-performances
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru că doar el are capacitatea și autoritatea de a cuprinde cu privirea întreaga existența. Poezia, așa cum o înțelege Edgar Poe, reprezintă, probabil, singura modalitate de care omul dispune pentru a spera să poată redobândi "the most sublime of truths, and look it leisurely în the face" [cel mai sublim dintre adevăruri, si sa il privească drept în fața]37. Ea are, drept urmare, o înaltă valoare cognitivă. Având și un domeniu propriu de explorat - Sufletul - creația poetica vizează o experiență, cu totul specială
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
créant, plutôt qu'en contemplant". 77 Ion Barbu, "Cuvânt către poeți" (1941), în Versuri și proza, 1984, p. 182. 78 Empedocles, "The Sphere", fragment 21, în The Fragments of Empedocles, 1908, p. 25: "But come, and to my words foresaid look well, / If their wide witness anywhere forgot / Aught that behooves the elemental forms: /Behold the Sun, the warm, the bright-diffused; / Behold the eternal Stars, forever steeped / În liquid heat and glowing radiance; see / Also the Rain, obscure and cold and
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în point of genius. I have mentioned the "veil of the soul". Something of the kind appears indispensable în art. We can, at any time, double the true beauty of an actual landscape by half closing our eyes aș we look at it. The naked senses some times see too little, but then always they see too much". 35 În Edgar Allan Poe, "Review of Ballads and Other Poems, by Henry Wadsworth Longfellow, Burton's Gentleman's Magazine, February 1840", în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult estetic decât etic prin efectul spectacularului și imprevizibilului. Corpul uman este pus în scenă ca un ,,corp deschis", ca un vas spațial în mișcare, transformându-se în spectacol, în imagine, în ,,look" care trebuie să atragă necondiționat. Ieșind din umbră, corpul devine model și idol în ,,nuditatea" și ,,masca" sa. Vestimentația mulează corpul, îl descoperă cât mai mult privitorilor, ilustrând la tot pasul influența uriașă a mediului social și a modei asupra
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
impresiei" (expresia facială, postura, mersul, accesoriile, îmbrăcămintea, limbajul corpului etc.) are în zilele noastre o importanță foarte mare în integrarea socială și profesională, constatăm faptul că tot mai mulți oameni utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de a obține succes pe toate planurile vieții. 1.7. Accepțiunea socială Dacă accepțiunea biologică subliniază caracterul înnăscut al gestului indiferent de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Sunt de așteptat probleme domestice, familiale sau privind originea. Tranzitele lui Pluto Pluto - Ascendent Conjuncție: Indiferent că este armonioasă sau disonantă, propune o schimbare În ceea ce privește comportamentul și aspectul fizic. Individul poate, de exemplu, simți nevoia de a-și schimba total look-ul și atitudinea, fiindcă Îi e foarte greu să se accepte așa cum este. Aici se pune problema corectitudinii părerii despre sine. În funcție de aspectele colaterale, poate fi vorba și de angoasă. Orice rău fizic care debutează sub aceste auspicii poate și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]