1,871 matches
-
poetului este propria feminitate/ Suavă dependență de matca femeiască/ Și, tresărind molatic tot genul feminin.". În ciclul " De ce" este preocupat de artă, de poezie, "Iar cântecul să fie bătut în cuie fiindcă/ de el depind prea multe, și bocet și lozincă" ("Trădătorul cântec ambiguu"). Volumul "Repetabila povară" cuprinde și un ciclu de versuri de dragoste; dragoste, contrar temperamentului, calmă, atunci când ea trăiește din amintire, dar spectaculoasă, explozivă, de o senzualitate eruptivă, când este determinată de trăirea imediată: "Tu trebuie, iubito, să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lungi convorbiri cu Mao Tze Dun, aproape în întregime inventate. S. Damian citează în acest sens cartea celui mai recent biograf al lui Malraux, Oliver Toddled. Rămâne în picioare faptul că Malraux, cel mai frapant caz de afiliere temporară la lozincile antifasciste ale Moscovei (ca și Orwell, Ignazio Silone, Koestler), fără să devină vasal sau executant, a avut puterea să se convertească într-un redutabil adversar al manipulării sovietice. Un caz de radicalism etic și estetic va fi Soljenițîn, care, așa cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să fac? o întreb, avînd acum certitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, cînd mai vine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut. Data viitoare junele Linder a fost speriat atît de tare de țipetele femeii (care striga lozinci gen "La moarte cu trădătorii de neam!", "Să vină Securitatea!" etc.), încît n-a mai călcat prin teatru. După vreo trei luni, nici în România... Un regizor care-a făcut un ban bun, fără să mai termine spectacolul!... 1996. După
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
secretar general a spus: să dăm umorului ce-i al umorului și satirei ce-i al satirei!"... Atît de bine și-a dozat strigătul și-atît de teatral, încît după două secunde de consternare, auditoriul a-nceput să aplaude, să scandeze lozinci (în mod aberant, firește), iar cetățeanul turmentat a fost evacuat cu discreție. Am fost pupați de cîteva bătrîne din conducere, am fost felicitați pentru diplomație și, în fine, am fost invitați undeva la etaj, unde ni s-au servit caviar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
autoironizeze defectele evidente, căci autoironia este una dintre rarele calități ale oamenilor inteligenți și echilibrați. Și, dacă vrei să-l pregătești pe deplin pentru confruntarea cu ai tăi, învață-l să menționeze, ca și cum ar fi ale lui, cele mai frecvente lozinci ale părinților tăi, precum: „Se vede că dumneavoastră îi vreți binele“ sau „Există o ordine în toate; mai întâi învățătura“ sau „În ziua de azi nu poți avea încredere în nimeni“. Iar dacă părinții lui îți sunt favorabili, nu ezita
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ale ‘48 ului. Cherestegiul liberal adoptă ideile ‘48 ului, pe care le flutură ca pe niște stindarduri zdrențuite. În realitate nu are nimic în comun cu ele și nu le pricepe. Sub pana lui Rică Venturiano, ele se transformă în lozinci caricaturale: Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm. Tălmăcite de Ipingescu pentru uzul lui Jupân Dumitrache, aceste idei suferă o a două transformare. Revendicarea sufragiului universal devine: bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu. Cele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de cointeresați în stabilitatea sistemului, tactica diversiunii și a confuziei au înlesnit opera întreprinsă. În același timp, trebuie spus că presiuni de tot felul, interne și externe, au constrâns noul regim la unele concesii, mai ales cu privire la standardele europene, sub lozinca unei integrări ce avea să fie mereu amânată. Mimând formele, el a lăsat să se constituie încet și un fond corespunzător. Accentul pus inițial pe originalitatea sistemului (Sonderweg, în expresia lui R. Wagner) a trebuit să cedeze sub presiunea racordării
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ca oricând, nevoia de ordine în gândire, de estimare corectă a realității, de organizare cumpănită a energiilor a devenit o urgență și ea nu poate primi răspunsuri acceptabile decât prin dialog și exercițiu democratic. Noi suntem poporul" nu e o lozincă de circumstanță, clamată pretutindeni cu vigoare în aceste zile, ci un fel de a restabili un mare, profund adevăr: nu e de închipuit organizarea modernă a unei societăți fără a ține cont de factorul uman și nu are nimeni dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o generație la alta, continuitate compromisă uneori de absența vinovată a memoriei. Dacă momentul pe care îl trăim înseamnă o adâncire în sine, o redescoperire a valorilor tradiționale, aceasta invită ipso facto la resuscitarea memoriei colective. Unde ne sunt morții?" Lozinca timișoreană din zilele revoluției, reluată de presă în vremea din urmă, se cuvine a fi extinsă asupra întregii perioade de dictatură. Tragicul cortegiu al celor uciși de torționarii regimului comunist nu poate cădea atât de lesne în neantul uitării. Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atestă că societatea civilă e un fapt, chiar dacă mărginit încă la asemenea zone, protejate numai simbolic de agresiunea forțelor oculte ale vechiului regim. Altare improvizate amintesc de morții din Decembrie, ca un tragic memento, ca o provocare la angajament social. Lozinci fără număr dau expresia noului crez politic, zidurile cenușii ale Universității rezumă parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea Europă nu mai vrea să cunoască opresiunea, fie ea și ascunsă sub alte lozinci aparent motivate de haosul vechilor "rânduieli". Nimeni n-o simbolizează mai bine, în esența ei, decât acești tineri care invită continuu la dialog, declarând Piața Universității ca zonă a concordiei, a iubirii și a devotamentului civic. O nouă fază a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spre democrație. Vechile structuri ale puterii prăbușite, altele se cereau puse la lucru, sub presiunea evenimentelor, nu toate previzibile. Pentru unii deținători ai puterii acestea s-au vădit chiar surprinzătoare. Nu se așteptau ca strada să manifeste atâta inițiativă, nici lozinca "Jos comunismul!", clamată curând după eliminarea cuplului dictatorial, să fie luată în serios de atâta lume. Radicalizarea bruscă a străzii era un semn pe care noii potentați n-ar fi dorit să-l vadă. El nu putea fi al Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Conștiința civică nu se formează niciodată și nicăieri de la sine, ci e rezultatul unei munci asidue, al unui program de trezire și disciplinare activă. Mai mult decât oricare dintre contemporanii săi, Maiorescu a înțeles că nu manipulând electoratul pe seama câtorva lozinci de efect și a unor raționamente simpliste ajunge la o societate stabilă, ci pregătind metodic spiritele, creând o mentalitate, interesând pe fiecare, la orice nivel, în res publica. Acesta voia să însemne mai ales instituții formative și dialog social. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fapt pe care contele Appony l-a constatat, susținând că singurul organ care are dreptul să interpreteze legislația internațională este Curtea internațională de arbitraj. Cu acest prilej, Nicolae Titulescu, care “era totdeauna în căutarea unor formule ce puteau să devină lozinci îndrumătoare” vizând inconsecvența contelui Appony privind competența Consiliului Ligii Națiunilor, l-a întrebat necruțător: “De ce Consiliul nu poate face în 1927 ceea ce putea face în 1923 ?” Problema optanților unguri a fost readusă în dezbaterea Consiliului Ligii Națiunilor. În sesiunea acestuia
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și făcut. Împreună cu doctorul Paul sunt găzduiți în casa de la țară a unui prieten comun. Între timp au loc evenimentele știute, fuga comandantului suprem care ordonase foc împotriva demonstranților de la Timișoara, capturarea acestuia și tot ce-a mai urmat. Dispar lozincile mobilizatoare din fabrici, operele, fotografiile și portretele tovarășului devin un munte de gunoi menajer. Românii se pregătesc de un nou început de istorie. Pentru a da o explicație cât de cât verosimilă titlului acestui roman apelăm la un citat, o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
informații despre blazonul familiei și despre "motto-ul" ei în istorie. Montresor le oferă bucuros. Blazonul revelă un călcîi ce strivește capul șarpelui (imagine biblică din Vechiul Testament să precizăm aici anticipînd-o profetic, în unele interpretări teologice, pe Fecioara Maria!), iar lozinca familiei e un terifiant citat latin. Auzindu-l (în asociație cu descrierea balzonului), Fortunado ar fi trebuit să se îngrijoreze, mai ales la rostirea ușor lugubră a dușmanului Montresor: "Nemo me impune lacessit!", adică "Nimeni nu mă insultă fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
putere ("portrete cunoscute", "întîmpinări la aeroport", "discursuri", "aniversări"); înregimentare ("adunarea oamenilor muncii"); propagandă ("producția la hectar", "lupta popoarelor pentru pace, coruri", "Cîntarea României"); aparatul de represiune (poliția politică: "băieții de pe Calea Victoriei"); penuria cronică și alimentele de proastă calitate, justificate prin lozinca "alimentației raționale" ("cozi la făină", "gărgărițe" în alimente, "cafea cu înlocuitori"); corupție (ploconul de țigări Kent pentru a obține ceva), iar "dificultatea informației care se difuza prin "zvonuri", care uneori nu erau decât o expresie a speranței într-o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
GLOBALIZARE ȘI DEGLOBALIZARE Termenul de globalizare este de origine anglo-saxonă (globalization), sinonim cu franțuzescul mondialisation, și se găsește astăzi pe buzele tuturor. Este un termen superuzitat, căruia îi putem atribui numeroase semnificații. Cum arată Zygmunt Bauman, "el a devenit rapid lozincă, incantație magică, paspartu capabil să deschidă porțile tuturor misterelor prezente și viitoare"1. Ca orice marotă, se opacizează, este utilizat de multe ori fără înțelegerea unei semnificații anume, transformînd în canoane sau în tabuuri o sumă de predicții elementare, astfel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
termenul de "postperiodizare"7, de altfel un oximoron, pentru a indica faptul că postmodernismul eludează granițele stricte ale încadrărilor, oferind o alternativă modalității moderne de a gândi istoria. Dacă intenția este aceea de a considera postmodernismul mai mult decât "o lozincă" sau "un termen onorific", atunci acesta trebuie analizat din perspectivă diacronică, dar și sincronică, pentru a-i putea oferi, după cum sublinia Ihab Hassan 8, atât o definiție teoretică, cât și una istorică. Impunând o veritabilă conștiință a pluralității, practic postmodernismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mediatic etc. Este de remarcat faptul că atât Baudrillard, cât și Debord plasează un loc important în economia societății moderne consumului timpului și în special consumului timpului liber. Trecerea de la timpul ciclic al societăților primitive la timpul producției, dominat de lozinca "time is money", a introdus o serie de modificări în receptarea sensului activităților umane. Timpul producției sau timpul-marfă, deși se măsoară în special în muncă "alienată", mai păstrează ceva din vechiul ritm al societăților preindustriale; tocmai de aceea Debord îl
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
violența revine ades costumată ca arlechin. Din 2004 ne sufocă rapoartele și descalificările adresate medicilor, profesorilor, artiștilor, tinerilor reveniți în țară, iar portocaliul steagurilor și eșarfelor împrumutate de la dizidenții polonezi din anii '80 nu spune nimic concetățenilor tot mai dezorientați. Lozinca contraculturală "capitalism în carnaval, carnaval în capitalism (societate)" pare mai potrivită. (2, p. 362). Acum, după primul deceniu al secolului al XXI-lea, tradiția a fost redusă la obiecte: mai rar, în portul și în arhitectura de împrumut, tot mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
individul se proclamă măsura tuturor lucrurilor și pretinde să dicteze universului legi plămădite de propria sa rațiune, slabă și supusă greșelii". (9a, p. 107) Cu toate acestea, aventura umană în lumea devenită tot mai ostilă continuă. La începutul anului 2012, lozincile "indignaților" din peste 6o de orașe din țara noastră evocă fapte înrudite cu cele redate de Guénon în observațiile sale socio-politice. Ultimele trei capitole ale scrierii rezumă deficiențele democrației, ale egalitarismului abstract, care nu țin seama de diferențele existente între
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu se prea puteau construi perspective. Acestea presupun subjonctivele, optativele îmbietoare, luminoase, calde, cât de cât ritmate cu tacturile inimilor și sufletelor oamenilor naturali și credincioși totodată. Elevii și studenții părăseau curând lectura și interpretarea conștientă, canonizându-și memorarea câtorva lozinci. La început maturii, mai târziu și tinerii au devenit tot mai indiferenți pentru dificultățile de înțelegere și de memorare a concepției și a practicilor imperative și dominatoare a acestei "filosofii". Ideile socialismului și ale autoritarei pedagogii a muncii, pe care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se transforma în agenți ai modernizărilor. Mai ușor reușesc simple persoane și familii să se integreze în țări cu limbi romanice, cum sunt Italia și Spania, decât emisarii României. La noi, entuziastul obiectiv al demonstranților din decembrie 1989, rezumat în lozinca "Vrem să intrăm în Europa!", s-a diminuat pe măsura accentuării declinului economic, social și a calității tot mai scăzute a vieții. Lipsa de coerență și de continuitate a reformelor politice și culturale a întârziat peste așteptări tranziția de la autoritarism
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și uman. Nădăjduim ca distrugerile la care suntem martori să aparțină unui astfel de ciclu. În decembrie 1989 românii, ca și alte popoare supuse sovieticilor, s-au eliberat și s-au alăturat țărilor cu regimuri liberale. Demonstranții Capitalei scandau atunci lozinca "Vrem să intrăm în Europa", în numele aceleiași apartenențe la Europa pe care o amintea M. Eliade în 1953: "Căci Thracia dionisiacă și Grecia orphică, Roma imperială și creștină, în această parte a Europei, s-au întâlnit și și-au plăsmuit
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]