1,094 matches
-
fular la gât, și astfel Împachetați, ca un pom de Crăciun, coborâm treptele cabanei până În curte, unde deja doritorii de escaladare și drumeție montană au plecat, Înșiruiți unul după altul, cu 436 rucsace În spate și lanterne În mână pentru luminarea potecii până la apariția zorilor. Cei mai mulți se Îmbarcă În jeep-uri, călătorie, oarecum mai sigură și mai comodă, până În platforma superioară a muntelui de unde se poate urmări cel mai frumos răsărit de soare În prejma Ecuatorului. Ne Înscriem În ultima categorie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
noiembrie 1922, 15 februarie 1923 și 20 iunie 1926, 27 ianuarie 1930 și 20 februarie 1948. De la numărul 6 din 1922, publicația va avea format de ziar, cu subtitlul „Literar. Artistic. Științific”; numărul 1 din 1923 are subtitlul „Foaie pentru luminarea poporului”; de la numărul 3 din 1923 se schimbă din nou subtitlul: „Politic - cultural”, iar de la 15 septembrie 1937, are subtitlul „Ziar popular independent”; de la 15 ianuarie 1945, apare cu subtitlul „Ziar de informație și cultură”. Redactor este C. Nedelescu-Zlotești. Are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
a submina dreptul fundamental al cetățenilor de a participa efectiv la guvernare? Prin urmare, într-o republică de dimensiuni mari, ele nu sînt doar necesare și oportune, ci chiar inevitabile. Asociațiile independente sînt de asemenea o sursă de educație și luminare civică. Ele oferă cetățenilor nu numai informații ci și ocazii de discuții, dezbateri și dobîndire a abilităților politice. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ O CETĂȚENIE CUPRINZĂTOARE? Răspunsul se află, binențeles, în motivațiile care ne-au condus la concluzia capitolului precedent. Aproape că
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acuzat de demagogie în fond, este partidul care militează cel mai puternic și mai consecvent, măcar din primăvara acestui an, pentru modificarea Legii deconspirării, pentru adoptarea unei Legi a lustrației etc., deci pentru un pachet de legi care să permită luminarea trecutului comunist și, eventual, despărțirea de acesta. Chiar dacă mai vizibile sunt intervențiile prezidențiale în această privință, trebuie să recunoaștem că prioritatea a avut-o PNL. De altfel, cel mai recent sondaj pe care l-am văzut, care arată că PNL
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care l-am văzut, care arată că PNL a câștigat un procent, iar PD, care-și protejează securiștii din structurile sale și demnitarii cu trecut securist, a pierdut două, ar putea confirma că societatea românească începe să fie interesată de luminarea trecutului său. Sigur, aceste evoluții în sondaje nu sunt foarte spectaculoase, dar suntem de-abia la începutul deconspirării și al măsurilor ce succed acesteia și, din acest motiv, mi se par semnificative. Cât o privește pe Mona Muscă, nu-i
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
denunțând târgurile politice din Consiliu. Păi, dacă acest lucru nu încetează, e destul de clar că șansele de a înțelege ce se întâmplă se vor reduce considerabil. Sau, dimpotrivă, vom înțelege că "dosariada" e o mascaradă, nu un proces real de luminare a trecutului comunitar și, pe cale de consecință, de despărțire decentă de partea cea mai întunecată a acestuia. Nu credeam să ajung vreodată să cad de acord cu Felix, dar propunerea sa e de bun simț. Poate îi dă și mîna
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare, închinarea) trec de la profan spre gesturile sacre, dar trebuie să ținem seama de: a) spațiul bisericii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
epocii (1865-1966). O altă revistă cu caracter științific a fost Arhivu pentru filologie și istorie (1868-1871), redactată exclusiv de doi canonici din Blaj: Timotei Cipariu și Ioan Micu Moldovan. Timotei Cipariu a mai înființat (în 1847) și condus revistele Organul Luminării (devenit în 1848 Organul Națiunale) primul ziar românesc cu litere latine și Învățătorul Poporului (1848) 310. George Barițiu a redactat mai întâi la Brașov și apoi la Sibiu gazeta Transilvania (1868-1888) organul societății literare cunoscută sub numele de ASTRA și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii catolici), Sentinela Catolică (avea rolul de a apăra comunitatea catolică și de a răspunde "dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție cu cea "rea", dăunătoare Bisericii implicit societății în concepția acesteia) etc. Comparativ cu presa catolică din Occident, cea din România nu a fost la fel de dezvoltată, nu a avut aceeași amploare și nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni. Un articol din mai 1915 oferea informații despre modul cum s-a lucrat în tipografie despre efortul depus ca cititorii să primească lunar revista. Numărul colaboratorilor a crescut constant de la an la an
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu ocazia a 10 ani de la înființare (în anul 1923) de către preotul Tălmăcel a prezentat situația în care s-a aflat revista, dar și planurile de viitor în ceea ce o privea: "de a fi în continuare mijlocitoare de întărire și luminare a poporului nostru mai ales de la sate"674. Se exprima clar caracterul popular al publicației și se menționa că va continua pe această linie simplă, iar celor care doreau o schimbare a limbajului și creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale științei medicale. Fructificând rolul cronologiei, evitând didacticismul, dar respectând cerințele didactice ca cea a accesibilității și cea specific istoriei, a succesiunii evenimentelor capitale în dezvoltarea medicinei, este de înțeles că situările geografice își au contribuția lor la edificarea și luminarea ansamblului. Considerăm că orice aport într-un asemenea demers e reflectat, mai ales, în maniera interpretativă a faptelor esențiale din dezvoltarea medicinei și a expresiei prin care se fac atractive funcțiile explicativă, predictivă și educațională, a disciplinei Istoria Medicinei. MEDICINA
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și se adaptează diferit popoarelor în care încep să facă traduceri de texte medicale, să cunoască medicina Hippocratică, și Galenica. Aici, în Alexandria, plină de savanți și discipolii veniți de pretutindeni ca-ntr-o cetate a Soarelui, a luminii și luminării, erau prezente atâtea curente ideatice centrate pe mituri străvechi dar și filosofice ca: pitagoreene, platoniene, zoroastrice. Toți considerau că vindecarea se realizează și invocând forțele supranaturale. Preluate cu mai puțin discernământ, medicii nu au beneficiat prea mult în raport cu medicina hippocratică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fie la curent cu medicina din aceste țări, și un stimul de a trimite la studii în centre europene tineri, care în sec. XIX, vor pune bazele medicinei românești, onorându-și magiștrii, universitățile respective și toți desfășurând o operă de luminare a poporului, după cum vom vedea. MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX Secolul formării statelor naționale și al marilor curente științifice și artistice, este și secolul medicinei moderne. La confluența dintre secolele XVIII și XIX, doi mari filosofi își au contribuția lor: E.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
încă odată capacitatea românilor de a comprima timpul, întrucât este aproape sincronă cu prima lege franceză privind manageriatul spitalelor. Preocupările pentru organizarea sănătății, formarea de cadre medicale, educația sanitară în școli, instituții, se dezvoltă și se intercondiționează cu efortul de luminare a poporului, de schimbare a mentalității privind igiena personală, domestică și publică. Mai ales în prima parte a secolului, medicina se dezvoltă la noi în strânsă legătură cu științele naturii. Până să se formeze mai mulți anatomiști în Occident dr.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei duale Austro-Ungare în 1867 (Ianoș, 2010, p. 307). Trei ani mai târziu de la promulgarea Regulamentului, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masonice cu elemente de inspirație administrativă arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se învoi să înființeze o școală în această comună”. Dar pentru că, între timp, tânărul absolvent de seminar reușise să-și convingă consătenii să accepte înființare unei școli în localitate, întocmește, împreună cu ei o Declarație, prin care își exprimă „dorința pentru luminarea fiilor noștri”, scop pentru care - scriu ei - „am preparat o casă servitoare pentru învățământul copiilor de aice și un stipendiu de câte patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]