1,161 matches
-
care poate fi folosit pentru apeluri video care poate filma 720p la 30 de fps. Ecranul PureMotion HD+ are diagonală de 4.5 inch cu rezoluție de 1280x 768 pixeli cu o densitate de 332 ppi - tehnologie IPS. Are o luminozitate de 392 cd/m2 și un nivel de negru de 0.56 cd/m2 ceea ce înseamnă că Nokia Lumia 920 are un contrast de 701:1. Ecranul este acoperit cu Gorilla Glass 2 care este de fapt o bucată subțire
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]
-
steaua la o distanță de aproximativ 202 ani-lumină de Soare. Denumirea de "" a fost una ulterioară fostei denumiri de 2 Aquilae. Delta Scuti este o stea variabilă, fiind prototipul tipului de stele variabile Delta Scuti; Delta Scuti prezintă fluctuații ale luminozității în magnitudinea aparentă de +4,60 până la +4,79 într-o perioadă de 4,65 ore. Această stea are doi companioni: Delta Scuti B, de magnitudine +12,2 și situat la o distanță aparentă de 15,2 secunde de arc
Delta Scuti () [Corola-website/Science/329602_a_330931]
-
la „aranjarea” stelelor urmând spectrelor lor, în funcție de temperatura atmosferei lor, și în funcție de strălucirea lor aparentă. Combinată cu legea lui Pogson (1856) care leagă magnitudinile aparentă și absolută, analiza spectrelor slelelor va conduce la clasificarea lor într-o diagramă „tip spectral - luminozitate” care va purta numele de diagrama Hertzsprung-Russell de pe la 1910, datorată a doi astronomi care lucrau independent: Ejnar Hertzsprung și Henry Norris Russell. La sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, nu existau decât puține idei
Spectroscopie astronomică () [Corola-website/Science/329734_a_331063]
-
Grand Palais. Francis B. Conem dedică maestrului un articol în "L’Amateur d’Art" din care reproducem finalul: ,Printr-o tehnică ce-i este proprie, formele colorate apar ca lumini în lumină și se desprind de un fond de o luminozitate singulară continuă. Ioan Sima redă cu stăpânire atmosfera florală și se înscrie incontestabil în linia marilor pictori de flori. Aici ne dă toată măsura unui talent sub aspectele ei multiple”. Un an mai târziu îi este conferit ordinul Meritul cultural
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
O lunetă astronomică este un instrument optic, alcătuit din mai multe lentile, care permite creșterea mărimii aparente și a luminozității obiectelor cerești în timpul observării lor. Cu ajutorul lunetei astronomice, se mărește unghiul sub care se vede un corp îndepărtat, astfel încât să se distingă mai multe detalii ale acestuia.<br> Luneta este compusă din două elemente optice: obiectivul și ocularul. Obiectivul este
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
la o distanță de aproximativ 65,8 ani lumină (20,2 parseci) de la Pământ. Este posibil ca o exoplanetă cu o masă mai mare ca a lui Jupiter să orbiteze această stea. Spectrul stelei se încadrează la , cu clasa de luminozitate III, asta indicând că este o stea gigantă evoluată care și-a epuizat rezerva de hidrogen și este aprope o gigantă roșie. Din 1943, spectrul acestei stele a servit ca etalon stabil pentru punctul din care alte stele sunt clasificate
Alpha Arietis () [Corola-website/Science/328633_a_329962]
-
arătat că diametrul stelei este de 15 ori mai mare ca al Soarelui. În ciuda acestor caracteristici, steaua se învârte totuși cu o viteză ecuatorială azimutală mai mare decât a Soarelui, având o viteză rotațională proiectată de 3,44 km s. Luminozitatea stelei este de aproximativ 91 de ori mai mare decât a Soarelui datorită temperaturii efective de 4,480 K. Aceasta este mai rece decât cea de la suprafața Soarelui, conferindu-i o strălucire portocalie caracteristică stelelor de tip K. Este posibil
Alpha Arietis () [Corola-website/Science/328633_a_329962]
-
face să fie una dintre „veritabilele stele reci” cunoscute. Nu este vizibilă cu ochiul liber deoarece cea mai mare parte a spectrului său electromagnetic se găsește înafara luminii vizibile. Totuși, dacă se consideră emisiunile în infraroșu, Y CVn are o luminozitate de de ori luminozitatea Soarelui. Raza sa are aproape 2 u.a. La Superba ar putea să-și ejecteze stratul extern printr-o supernovă, după care să se prăbușească, pentru a deveni o pitică albă.
La Superba () [Corola-website/Science/328629_a_329958]
-
dintre „veritabilele stele reci” cunoscute. Nu este vizibilă cu ochiul liber deoarece cea mai mare parte a spectrului său electromagnetic se găsește înafara luminii vizibile. Totuși, dacă se consideră emisiunile în infraroșu, Y CVn are o luminozitate de de ori luminozitatea Soarelui. Raza sa are aproape 2 u.a. La Superba ar putea să-și ejecteze stratul extern printr-o supernovă, după care să se prăbușească, pentru a deveni o pitică albă.
La Superba () [Corola-website/Science/328629_a_329958]
-
clase de stele variabile numite variabile de tip α Canum Venaticorum. Aceste stele posedă un câmp magnetic foarte puternic, care provoacă, după toate aparențele, apariția de pete stelare enorme. Aceste pete, repartizate în mode neregulat, ar fi cauza variațiilor de luminozitate a acestui tip de stele în cursul rotației lor. Magnitudinea aparentă a stelei Cor Caroli variază de la +2,84 la +2,94, în cursul unui ciclu care durează 5,47 de zile. Companionul lui Cor Caroli (α) este mult mai
Cor Caroli () [Corola-website/Science/328630_a_329959]
-
cu fantă dublă,va fi observat un model de franje de benzi luminoase și benzi întunecate, numit un model de interferență. Încă de timpuriu în istoria acestui experiment, oamenii de știință au descoperit că, prin scăderea suficient de mult a luminozității sursei de lumină , particulele individuale de lumină care formează model de interferență sunt detectabile. Ei au încercat să descopere prin care fantă a călătorit o unitate dată de lumină - particula elementară de lumină (foton). În mod neașteptat, rezultatele descoperite au
Ștergerea întârziată a alegerii cuantice () [Corola-website/Science/329393_a_330722]
-
la circa de ani-lumină, în constelația Dragonul.Este o galaxie satelit al Căii Lactee, descoperită în 1954 de Albert George Wilson de la Observatorul Lowell cu ajutorul plăcilor fotografice de la Palomar Observatory Sky Survey (POSS). Ținând cont de magnitudinea sa absolută și de luminozitate, este vorba de unul din companionii cei mai puțin vizibili ai Galaxiei Noastre. Studii recente au indicat că această galaxie ar putea să conțină mari cantități de materie întunecată. Galaxia se găsește la aproximativ 80 ± 10 kiloparseci (kpc) de Terra
Galaxia Pitică din Dragonul () [Corola-website/Science/337465_a_338794]
-
devenit obiecte cheie pentru studiul materiei întunecate. Galaxia Pitică din Dragonul este una dintre cele care "s-au bucurat de o atenție specială". Calculele au scos în evidență o mare dispersie a velocității interne dând un raport al masei prin luminozitate de mai mult de 440 M☉/L☉, sugerând mari cantități de materie întunecată. Marea dispersie a velocității ar putea fi explicată prin fenomenul cunoscut al galaxiilor pitice care suferă un efect mareic (curenți stelari nelegați virtual de galaxii pitice perturbate
Galaxia Pitică din Dragonul () [Corola-website/Science/337465_a_338794]
-
Casablanca, Maroc (210 metri). Design-ul arhitectural al locașului este o combinație unică între stilul islamic malaezian și cel modernist. Domul este construit în mare parte din aluminiu acoperit cu panouri de sticlă de culoare albastră ce permite o bună luminozitate. Sala de rugăciune este una dintre cele mai mari din lume și poate găzdui aproximativ 24.000 de persoane. Caligrafiile coranice din interior au fost executate de șeicul și caligraful egiptean Abdel Moneim Mohamed Ali El Sharkawi. Conține de asemenea
Moscheea Sultanului Salahuddin Abdul Aziz () [Corola-website/Science/336528_a_337857]
-
frumoasă perioadă a artei românești: copii realizați de Nicolae Tonitza, portrete de doamne din înalta societate prezentate diferit în funcție de percepția artistică a fiecărui artist în parte (a Ceciliei Cuțescu-Stork, Costin Petrescu, Theodor Pallady ori, probabil, Eustațiu Stoenescu) și încheind cu luminozitatea oferită de minunatele peisaje din Balcic ale pictorului Nicolae Dărăscu de dinainte de cea de-a doua conflagrație mondială. În muzeul pot fi întâlnite tehnici de lucru variate, cu tradiție sau mai noi, de la tempera pe lemn și frescă până la pastel
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)) - este o stea de tip F din secvența principală aflată în constelația Lebăda, la o distanță de aproximativ 454 parseci (1480 ani lumină) de Pământ. Steaua prezintă fluctuații neobișnuite de luminozitate descoperite de cercetători amatori ca parte a proiectului Planet Hunters (Vânătorii de planete), iar în septembrie 2015, astronomi și cercetătorii amatori asociați proiectului au prepublicat o lucrare pe serverul arXiv care descrie datele și interpretările posibile. Descoperirea a fost făcută
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
planete), iar în septembrie 2015, astronomi și cercetătorii amatori asociați proiectului au prepublicat o lucrare pe serverul arXiv care descrie datele și interpretările posibile. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial "Kepler", care a observat modificări în luminozitatea stelelor dintr-un câmp predefinit pentru a detecta exoplanete. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
și interpretările posibile. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial "Kepler", care a observat modificări în luminozitatea stelelor dintr-un câmp predefinit pentru a detecta exoplanete. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi explicat prin existența unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică. Steaua mai poate
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică. Steaua mai poate fi orbitată de o mulțime de mase de dimensiune mică aflate într-o formație restrânsă. S-a mai sugerat ideea că modificările de luminozitate se datorează activității unor inteligențe extraterestre. Institutul SETI a organizat o recunoaștere preliminară radio a sistemului , dar nu a găsit dovezi ale unor semnale radio artificiale ce pot rezulta în urma activităților tehnologice. KIC 8462852 se află în constelația Lebăda și
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
și este mai aproape de soare decât roiul stelar. Cu o magnitudine aparentă de doar 11,7, steaua nu este vizibilă cu ochiul liber, dar este vizibilă cu un telescop de 12cm pe un cer întunecat fără prea multă . Observații ale luminozității stelei de către telescopul spațial "Kepler" arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce apar la o distanță de aproximativ 750 de zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
magnitudine aparentă de doar 11,7, steaua nu este vizibilă cu ochiul liber, dar este vizibilă cu un telescop de 12cm pe un cer întunecat fără prea multă . Observații ale luminozității stelei de către telescopul spațial "Kepler" arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce apar la o distanță de aproximativ 750 de zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările de luminozitate ale stelei sunt consecvente cu prezența unui număr
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
de 12cm pe un cer întunecat fără prea multă . Observații ale luminozității stelei de către telescopul spațial "Kepler" arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce apar la o distanță de aproximativ 750 de zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările de luminozitate ale stelei sunt consecvente cu prezența unui număr mare de mase mici ce orbitează într-o „formație restrânsă”. Prima mare scădere de luminozitate, detectată pe 5 martie
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
de către telescopul spațial "Kepler" arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce apar la o distanță de aproximativ 750 de zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările de luminozitate ale stelei sunt consecvente cu prezența unui număr mare de mase mici ce orbitează într-o „formație restrânsă”. Prima mare scădere de luminozitate, detectată pe 5 martie 2015 a redus luminozitatea stelei cu până la 15%, iar o alta, pe 28
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările de luminozitate ale stelei sunt consecvente cu prezența unui număr mare de mase mici ce orbitează într-o „formație restrânsă”. Prima mare scădere de luminozitate, detectată pe 5 martie 2015 a redus luminozitatea stelei cu până la 15%, iar o alta, pe 28 februarie 2015, a produs o reducere de până la 22%. Comparativ cu acestea, o planetă de dimensiunea lui Jupiter ar reduce doar 1% din
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările de luminozitate ale stelei sunt consecvente cu prezența unui număr mare de mase mici ce orbitează într-o „formație restrânsă”. Prima mare scădere de luminozitate, detectată pe 5 martie 2015 a redus luminozitatea stelei cu până la 15%, iar o alta, pe 28 februarie 2015, a produs o reducere de până la 22%. Comparativ cu acestea, o planetă de dimensiunea lui Jupiter ar reduce doar 1% din luminozitatea stelei, fapt ce indică spre un alt
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]