9,370 matches
-
definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui, o localitate de pe malul Prutului, situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului. [ În Pipirig pentru unchi se folosește cuvântul moș. Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
plajă, câteva zile la rând. Pe Doamna Doctor o ținem să ne pună sub observație. Pe ea o primim mai târziu între noi. Ce zici? Merită să venim cu clavecinul și cu vioara copilăriei mele, și cu acordeonul, și cu lunca din cotul Crișului Alb? Anna: - Merită tot ceea ce poate bucura sufletul și inima ta. Pe tata îl aduc și-l voi aduce mereu prin povestea vieții lui, a gândirii sale. Înainte de orice continuare, îți povestesc ceva ce m-a cutremurat
INIŢIERE ÎN INEFABIL, CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384328_a_385657]
-
cu ajutorul muzicii. Nu melodia este rea, ci TEXTUL ESTE RĂU. Textele manelelor îi îndeamnă pe oameni pe calea lui Satan! Iisus a zis că cel ce duce pe altul în păcat și ispita merită pedeapsă IADULUI. Dar celebra cântăreața Gabi Lunca s-a pocăit pentru a scăpa din Iad. Ea este țiganca de-a noastră. Oare nu te doare inima că un om a fost ucis din cauza manelei tale, Florine? Unde a mers cel ucis din cauza manelei? În Rai sau în
FLORIN SALAM ȘI MANEAUA CARE UCIDE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384356_a_385685]
-
și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai și-n lunca Marșuri, vesele cântări. Bravi ostași ai țării mele, Dorobanți și roșiori, Cucerind redute grele. Voi ați fost învingători. Ziua Victoriei A fost un măcel, a fost o oroare, Au fost pagini roșii de gravă eroare, Te-ntrebi cu uimire de
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Glăsuiește cântec și rugă, cum poate că și pasărea o face, doar că, în cazul ei vorbește nu cuvântul, ci tabloul îndumnezeit al naturii: pădurea, cerul, câmpia, streașina, vișinul din grădină, răzoarele, câmpia, luncile, până și coliviile care însă cântă penitența și plâng libertatea...! Este interpretul de muzică folclorică și religioasă, născut în 1969, la Rebrișoara, Bistrița Năsăud, așezământ cu istorie, al lui George Coșbuc, Liviu Rebreanu, sau Andrei Mureșeanu, Cristian Pomohaci. Slujitor al
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu temenele până la pământ Papuc după papuc prin veac ați lins; Zadarnic steagul flutură în vânt, Vae victis! Deci păziți rugul aprins! Chiuind într-un picior pe luncă Chiar v-ați amăgit cu cea butadă : „Boii ară și caii mănâncă”! Tot mai aprig v - apasă corvoadă! Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite fapte Vulcanic irump, devoră avid; Căci actori pe-
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
răsucind dantelele și furând inelele, visând nunți împărătești cu inelul tău pe dești, ce-avenit într-un târziu și-i turnat în argint viu; orb să fii și să nu vezi cum crește iarba-n livezi, cum cântă râul pe luncă, descântându-ne de brâncă, cum apar și apoi pier licuricii pân la cer, cum spală luna pe cale picioarele în sandale, cum trece duhul în boare pe aripe de izvoare, cum urcăm în munți de fum rătăcindu-ne pe drum, cum
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
se auzeau mergând, abia murmurau ceva în semn de mulțumire la binețea dată. Totul părea amorțit din cauza zădufului, doar eu eram vioi. Am mers pe ulița satului, până în locul în care se face un drumeag la stânga, care intră abrupt în luncă. Am cotit-o pe el și am tot mers pe lângă marea galbenă de grâu cu mici insulițe roșii și albastre, până ce am găsit o potecuță îngustă prin lan. Am făcut la dreapta și am urmat poteca, nu mergeam, zburam, peste
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
și iarna când zburdară printre fulgii mari de nea, se bătură cu bulgări de zăpadă și se plimbară cu trăsura cu zurgălăi prin oraș sau pe ulițele satelor din apropiere. Și iată că sosi primăvara când colțul ierbii dădu prin lunci, iar pomii se umplură de flori răspândind peste plaiuri un parfum amețitor. Începu sezonul estival și se apropia sorocul ca micuțul sau micuța să vină pe lume. Soții plecară la București pe la sfârșitul primăverii ca să colinde magazinele după cumpărăturile necesare
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
merge la un vrăjitor foarte cunoscut din Vâlcea, ca să ne desfacă fermecele Rădiței și să ne descânte de bine. Asta e un vrăjitor care face doar magie albă și nu lucrează cu diavolii. Stanca a mai fost o dată cu femei de pe luncă, prietene de ale sale, la el. I-au găsit adresa în revista Formula AS și mi-au zis că se duc la el și mahări din ăia din parlament, actori și alte personalități renumite căci leacurile sale fac minuni. Mă
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
Să vin în prag de primăvară La tinere femei și fete, Ce-s singure la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
nu mai fiu și să cad pe gânduri Căci visez pe mama, of!... care m-alinta, Și mi-l văd pe tata cum mă mai privea... Când cântam în voie, griji n-aveam atunci, Totu-mi surâdea când zburdam prin lunci. De ce iubito, tinerețea mea, tu m-ai părăsit! Cu ai mei părinți eram om bogat; n-ai gândit Când m-ai lăsat singur și-n lume-ai plecat... ...Doamne, fă minune, dă-mi ce te-am rugat! Lăudat în ceruri
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
ploi și într-o înecată posomorâre. Ceața lunecoasă și nesuferită acoperea în fiecare dimineață ariile ruginii și clăile de grâu netreierat, de după gardurile de nuiele ce împrejmuiau curtea unde era hambarul și nutrețul. Pământul nedesțelenit mustea de apă iar în luncă, amăgitoare culori vii, ca dintr-un obraz ros de boală, mijeau în ceea ce părea a fi înverzirea ierbii noi. De trei ani, de când îi luaseră lucrurile din casă și îl aruncaseră din ceardac, sub ochii copiilor, Gheorghe Enea era un
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Mi-e dor de chipul tatii istovit de-atâta muncă, De bucuria din ochii lui, văzându-ne citind dintr-o carte, De povața primită la plecarea la joacă în luncă, De îmbrățișarea plină de iubire dăruită de frate! Uneori plâng tăcută... ca să nu-mi fie dor... Să pot lăsa în urmă-mi trecutul cel plin de poveste, Și mă-nvăț să trăiesc în prezent... sunt actor... Într-o viață ce
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
pentru-al meu suflet o rochiță, Pe poale-am pus toți macii din grădină, Să țin departe-a vieții suferință. Din inima-ți eu mi-am făcut vioară, Să cânt în primăveri cu ciocârlia, Cu mierla care-și cântă-n luncă dorul, Cu turturica ce își strigă veselia. În mâna ta sunt lacrimă de dor, Sunt flacără ce arde de iubire, Și până-n clipa ce va fi să mor, Din tine am să-mi aflu nemurire... Din sufletu-ți atunci, voi
SUNT PARTE DIN TINE, IUBITE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383505_a_384834]
-
prezența în sală.Uneori, se gândea că este acolo, printre spectatori, dar nu mai ocupa locul din față ca să nu o intimideze.Poate da, poate nu! Cu gândul se mai ducea adesea și la bunicii rămași acolo, în satul dintre lunci, și la mama sa, care în continuare se dedica trup și suflet meseriei de profesor, și pe care tot singură o știa. Bunica, sigur ar fi spus; -Așa a vrut Dumnezeu! Dar Maria știa că asta a fost vrerea mamei
ÎNGER SAU DEMON CAP.III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382825_a_384154]
-
pentru suflete cu rană, Pentru câmpul fără viață e izvor și veșnic mană. Hai să râdem fraților cu copiii laolaltă... Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă, Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou, Să-nflorească pomii-n luncă, să devină totul nou, Universul să renască, curcubeul să re-nvie, Veselia să-ncolțească precum grânele-n câmpie, Soarele să strălucească pe un cer surâzător Fără trăsnete și fulger, fără urmele de nor. Hai să râdem fără teamă de ursită
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
pentru suflete cu rană, Pentru câmpul fără viață e izvor și veșnic mâna. Hai să râdem fraților cu copiii laolaltă... Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă, Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou, Să-nflorească pomii-n lunca, să devină totul nou, Universul să renască, curcubeul să re-nvie, Veselia să-ncolțească precum grânele-n câmpie, Soarele să strălucească pe un cer surâzător ... Citește mai mult Hai să râdem fraților-Odă râsuluiAna PodaruRâzi și tu, râd și eu, azi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
pentru suflete cu rană,Pentru câmpul fără viață e izvor și veșnic mană.Hai să râdem fraților cu copiii laolaltă...Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă,Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou,Să-nflorească pomii-n lunca, să devină totul nou,Universul să renască, curcubeul să re-nvie, Veselia să-ncolțească precum grânele-n câmpie,Soarele să strălucească pe un cer surâzător... III. ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2307 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
nu există niciun lac prin apropiere. Același nume spus altfel, și cu sensul pierdut în pulberea trecutului. Acest drum nu era nici drept, nici neted, cu multe ocolișuri, suișuri și coborâșuri. Câmpia Burnasului este prin aceste locuri destul de vălurită până în lunca largă a Dunării, care începe din marginea comunei Traian. De aici și până la Turnu Măgurele, fâșia de pulbere a drumului plutește neted și fără ocolișuri. Dar până acolo, Tudorel știa că trebuia să treacă prin mai multe văi precum valea
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
și Libertate, pentru ȚARĂ. Satul Mahala din raionul Noua Suliță, rămâne un adevărat panteon al eroilor români, aici, prin osârdia conducerii primăriei, oamenilor de bună credință, fiind înălțate mai multe monumente comemorative în memoria celor masacrați în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în lagărele morții și în închisori - pe Aleea Eroilor din cimitirul localității, lângă biserica din centrul satului, la Buda-Mahala, monumentul Aniței Nandriș-Cudla, devenit simbol al tuturor martirilor represiunilor staliniste. Or, satul Mahala a avut o soartă
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
zâmbit norocul să-și revadă glia străbună, casa părintească și pe cei dragi. La fel precum și Domnica, soția lui Florea Maslovschi, soțul căreia și-a găsit sfârșitul în apele clocotinde de sânge ale Prutului, fiind împușcat de grănicerii sovietici la Lunca. Considerați „dușmani ai poporului”, a fost ridicată într-o noapte și deportată în Siberia împreună cu cei cinci copii. Cel mai mic avea trei luni și a murit în trenul ce-i ducea în neagră străinătate. Soldații ruși, care-i păzeau
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
acei „care au făcut să dăinuie CREDINȚA, LIMBA ȘI NEAMUL, osemintele cărora zac în morminte comune, în locuri neumblate, fiind pedepsiți pe nedrept, fiindcă au avut o singură dorință - să trăiască pe pământul lor românesc, care au fost omorâți la Lunca, Fântâna Albă, în închisori și lagăre staliniste, care și-au găsit liniște în pământ străin, neprohodiți, fără cruce și lumânare la căpătâi, distruși fizic și moral de vrăjmașii care au dorit să ne îngenuncheze. Dar să nu uităm că în
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
la înveșnicirea martirilor, prin înălțarea respectivului semn comemorativ. Cu ochii scăldați în lacrimi și inima plângând de durere, a evocat drumul spinos al consătenilor săi - Constantin Isac, care a avut norocul să se salveze din masacrul din februarie 1941 de la Lunca, și al lui Florea Sainciuc, deportați apoi în Rusia, în ținutul Krasnodar: „Flămânzi, goi și desculți, au fost impuși la munci grele, la tăiat și adunat trestii din mlaștini. Salvarea lor a fost Constantin, care era mai în vârstă și
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
evocată de cercetătorul Petru Grior, directorul Centrului de cercetări istorice și culturale din Cernăuți, care a povestit despre suferințele altei familii, a Anei Hostiuc a lui Anton din s. Mahala, rămasă văduvă cu doi copii, iar în timpul evenimentelor sângeroase de la Lunca, fiul Constantin a fost arestat de grănicerii sovietici și condamnat la 10 ani de închisoare. Apoi, la începutul lui februarie 1941, fiul cel mic, Florea, care avea doar 19 ani, pornește și el spre Lunca, cuprins de dorul libertății. Fiind
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]