1,843 matches
-
s-a scindat în două ramuri cuprinzînd fiecare cîte două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al limbii islandeze. Ramură de vest În comparație cu grupul nordic, grupul germanic de vest este mult mai puțin unitar. Se crede 258 că cele trei ramuri dialectale componente (germană de la Weser-Rin sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două ramuri cuprinzînd fiecare cîte două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al limbii islandeze. Ramură de vest În comparație cu grupul nordic, grupul germanic de vest este mult mai puțin unitar. Se crede 258 că cele trei ramuri dialectale componente (germană de la Weser-Rin sau germană de sus, germană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de jos și germană de la Marea Nordului - frizona, saxona, vechea engleză) nu au format niciodată o unitate lingvistică. Ele ar fi căpătat o serie de caracteristici comune prin contact secundar, ca efect al constituirii unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caracteristici comune prin contact secundar, ca efect al constituirii unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook of the History of the North Germanic Languages, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2002. Britain, David (editor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
contact secundar, ca efect al constituirii unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook of the History of the North Germanic Languages, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2002. Britain, David (editor), Language în the
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
efect al constituirii unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook of the History of the North Germanic Languages, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2002. Britain, David (editor), Language în the British Isles, Cambridge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arhaica dintre limbile baltice. Se păstrează în această limbă un Glosar (Vocabularul de la Elbing) din secolul XIV; a dispărut la sfîrșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, fiind înlocuită de germană după cucerirea Prusiei Orientale de către cavalerii teutoni. Lituaniana are 3 mîl. de vorbitori și letona 1,4 mîl. Bibliografie specială: Fraenkel, Ernst, Die baltischen Sprachen, Carl Winter, Heidelberg, 1950. Petit, Daniel, Apophonie et catégories grammaticales dans leș langues baltiques, Peeters, Leuven-Paris, 2004. Remys, Edmund, General distinguishing features of various Indo-European languages
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
această limbă un Glosar (Vocabularul de la Elbing) din secolul XIV; a dispărut la sfîrșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, fiind înlocuită de germană după cucerirea Prusiei Orientale de către cavalerii teutoni. Lituaniana are 3 mîl. de vorbitori și letona 1,4 mîl. Bibliografie specială: Fraenkel, Ernst, Die baltischen Sprachen, Carl Winter, Heidelberg, 1950. Petit, Daniel, Apophonie et catégories grammaticales dans leș langues baltiques, Peeters, Leuven-Paris, 2004. Remys, Edmund, General distinguishing features of various Indo-European languages and their relationship to Lithuanian, Indogermanische Forschungen
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă; 2. limbile slave occidentale: - grupul sudic (cehoslovac): cehă (11 mîl. de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă; 2. limbile slave occidentale: - grupul sudic (cehoslovac): cehă (11 mîl. de vorbitori), slovaca (6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă; 2. limbile slave occidentale: - grupul sudic (cehoslovac): cehă (11 mîl. de vorbitori), slovaca (6 mîl. de vorbitori); - grupul slav sorab (lusacian): sorabă sau sîrbă lusaciană, cu două
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă; 2. limbile slave occidentale: - grupul sudic (cehoslovac): cehă (11 mîl. de vorbitori), slovaca (6 mîl. de vorbitori); - grupul slav sorab (lusacian): sorabă sau sîrbă lusaciană, cu două variante: lusaciana superioară și lusaciana inferioară; se vorbește în estul Germaniei; 100.000 de vorbitori bilingvi; - grupul lehitic (nordic): polona (40 mîl.), cașuba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă; 2. limbile slave occidentale: - grupul sudic (cehoslovac): cehă (11 mîl. de vorbitori), slovaca (6 mîl. de vorbitori); - grupul slav sorab (lusacian): sorabă sau sîrbă lusaciană, cu două variante: lusaciana superioară și lusaciana inferioară; se vorbește în estul Germaniei; 100.000 de vorbitori bilingvi; - grupul lehitic (nordic): polona (40 mîl.), cașuba (300.000; considerată mult timp
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
11 mîl. de vorbitori), slovaca (6 mîl. de vorbitori); - grupul slav sorab (lusacian): sorabă sau sîrbă lusaciană, cu două variante: lusaciana superioară și lusaciana inferioară; se vorbește în estul Germaniei; 100.000 de vorbitori bilingvi; - grupul lehitic (nordic): polona (40 mîl.), cașuba (300.000; considerată mult timp un dialect al limbii polone, se vorbește în zona Gdansk-Sopot din nordul Poloniei), polaba (numită și slavă de pe rîul Elba, moartă în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbește în zona Gdansk-Sopot din nordul Poloniei), polaba (numită și slavă de pe rîul Elba, moartă în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după 1900, înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale: - grupul răsăritean: bulgară (9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu este urmașa limbii macedonene antice; limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean: sîrbo-croată (sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Gdansk-Sopot din nordul Poloniei), polaba (numită și slavă de pe rîul Elba, moartă în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după 1900, înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale: - grupul răsăritean: bulgară (9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu este urmașa limbii macedonene antice; limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean: sîrbo-croată (sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente împărțită, din motive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu este urmașa limbii macedonene antice; limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean: sîrbo-croată (sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente împărțită, din motive politice, în patru limbi distincte: sîrbă, croată, bosniacă și muntenegreană), slovenă (2 mîl.), etnolectul slav molisan (se vorbește pe coasta estică a Italiei de către 1.000 de vorbitori nativi; este o limbă slavă de tip štokavian
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean: sîrbo-croată (sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente împărțită, din motive politice, în patru limbi distincte: sîrbă, croată, bosniacă și muntenegreană), slovenă (2 mîl.), etnolectul slav molisan (se vorbește pe coasta estică a Italiei de către 1.000 de vorbitori nativi; este o limbă slavă de tip štokavian). În urmă dezmembrării fostei Iugoslavii, noile state independente, din motive politice și fără a ține cont de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al limbilor vorbite în sudul Indiei, atestat în sanscrita într-un text din secolul VII. Cuprinde între 25-79 de limbi (surse diferite),unele făcînd parte din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Patru limbi sînt mai importante: tamil (68 mîl.), telugu (70 mîl.), kannada (35 mîl.) și malayalam (36 mîl.), limbi oficiale în cel puțin un stat federal din India, iar limba tamil este limba oficială și în Sri Lanka și Singapore. Tot limba oficială este și kanara. Limbile dravidiene sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în sudul Indiei, atestat în sanscrita într-un text din secolul VII. Cuprinde între 25-79 de limbi (surse diferite),unele făcînd parte din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Patru limbi sînt mai importante: tamil (68 mîl.), telugu (70 mîl.), kannada (35 mîl.) și malayalam (36 mîl.), limbi oficiale în cel puțin un stat federal din India, iar limba tamil este limba oficială și în Sri Lanka și Singapore. Tot limba oficială este și kanara. Limbile dravidiene sînt foarte asemănătoare între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atestat în sanscrita într-un text din secolul VII. Cuprinde între 25-79 de limbi (surse diferite),unele făcînd parte din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Patru limbi sînt mai importante: tamil (68 mîl.), telugu (70 mîl.), kannada (35 mîl.) și malayalam (36 mîl.), limbi oficiale în cel puțin un stat federal din India, iar limba tamil este limba oficială și în Sri Lanka și Singapore. Tot limba oficială este și kanara. Limbile dravidiene sînt foarte asemănătoare între ele. Au o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un text din secolul VII. Cuprinde între 25-79 de limbi (surse diferite),unele făcînd parte din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Patru limbi sînt mai importante: tamil (68 mîl.), telugu (70 mîl.), kannada (35 mîl.) și malayalam (36 mîl.), limbi oficiale în cel puțin un stat federal din India, iar limba tamil este limba oficială și în Sri Lanka și Singapore. Tot limba oficială este și kanara. Limbile dravidiene sînt foarte asemănătoare între ele. Au o structură aglutinanta (radicalul este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile turcice (acesta este unul dintre argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul de vorbitori: maghiară 13 mîl., finlandeză 6 mîl., estona 1 mîl., lapona/saama 700 mii. 6.5.1.2. Grupul samoed Aproximativ 40 de mii de vorbitori în zona arctică a Rusiei, între Marea Albă și Peninsula Taimir. Limbile sînt puternic fragmentate dialectal. - ramură de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]