5,376 matches
-
În toată copilăria și tinerețea mea mânăstirile m-au fascinat. Aveau ceva, ca un magnet, care mă atrăgeau. Poate dacă aș mai fi avut frați, mi-aș fi îndreptat pașii definitiv spre mânăstire. An de an eram nelipsit de la hramurile unor mânăstiri precum Tismana, Schitul Topolnița, Polovragi și Lainici. Cu autobuzul, cu trenul, cu bicicleta sau chiar și pe jos, trebuia să ajung. Simțeam o chemare, o atracție, iar după Sărbătoare simțeam că
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
toată copilăria și tinerețea mea mânăstirile m-au fascinat. Aveau ceva, ca un magnet, care mă atrăgeau. Poate dacă aș mai fi avut frați, mi-aș fi îndreptat pașii definitiv spre mânăstire. An de an eram nelipsit de la hramurile unor mânăstiri precum Tismana, Schitul Topolnița, Polovragi și Lainici. Cu autobuzul, cu trenul, cu bicicleta sau chiar și pe jos, trebuia să ajung. Simțeam o chemare, o atracție, iar după Sărbătoare simțeam că plutesc, eram cu adevărat fericit. Dumnezeu știe dacă e
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
toate vacanțele, cu timp și fără timp, am bătut drumurile până la Obârșia Cloșani, Calafat, Herculane, Tismana, Polovragi, Lainici. Parcă zburam cu ea! În vara aceea vorbisem cu unul al lui Pascaloniu din Bâlvănești să mergem cu bicicletele la hram la Mânăstirea Lainici, pe 6 august. Zis și făcut! În după-amiaza de 5 august am plecat la drum. Când am ajuns la Bâlvănești, tatăl prietenului meu mi-a adresat cuvinte grele. Nici vorbă să-și lase fiul să mă însoțească. Ar fi
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
trebuit să-i povestesc cum ne cunoscusem seara, ce am vorbit ... Cu multă greutate și-a amintit! Mi-am luat bicicleta de la gară și am pornit-o spre Lainici. Mă concuram cu trăsurile și căruțele împodobite, care mergeau tot la mânăstire. Am asistat la slujba oficiată de ierarh și de un sobor numeros, am privit fascinat cântăreții de muzică populară și dansatorii de pe scenele de pe Valea Jiului, din apropierea mânăstirii, am văzut și am auzit câte toate până aproape de asfințitul soarelui. Nu am
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
spre Lainici. Mă concuram cu trăsurile și căruțele împodobite, care mergeau tot la mânăstire. Am asistat la slujba oficiată de ierarh și de un sobor numeros, am privit fascinat cântăreții de muzică populară și dansatorii de pe scenele de pe Valea Jiului, din apropierea mânăstirii, am văzut și am auzit câte toate până aproape de asfințitul soarelui. Nu am știut când a trecut ziua. În sfârșit, m-am hotărât să plec spre casă. Drumul era lung și eram conștient de greutățile lui. Nu conta. Fusesem la
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
am văzut și am auzit câte toate până aproape de asfințitul soarelui. Nu am știut când a trecut ziua. În sfârșit, m-am hotărât să plec spre casă. Drumul era lung și eram conștient de greutățile lui. Nu conta. Fusesem la mânăstire și asta mi-era de ajuns. Am trecut de Târgu Jiu. Se întunecase bine. Am trecut de Ciuperceni, de Vârtop și am început să urc Dealul Bujorăscului. Era asfalt. La un moment dat, m-au simțit niște câini. În apropierea
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
dus ei după recitalul din poiana Măgurei și îi așteaptă, cunoscându-le programul manifestării. Luni dimineață, când au revenit la cămin, în oraș, ne-au povestit că nu le-a lăsat bunica Marianei să treacă versantul ce îi despărțea de Mânăstirea Ciolanu. Eram 17 fete în cameră, dar numai noi cinci mergeam la sala de lectură și ne uitam la televizor la emisiunile lui Adrian Păunescu și comentam mereu pe marginea lor pentru că trăiam ceea ce se cheamă act artistic cu toată
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende și balade, după ce a fost impresionat de relicvele mânăstirilor, cetăților, a inscripțiilor, dar și de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizează trecutul istoric al Moldovei folosindu-se de personaje autentice preluate din cronici și documentele vremii dar introducând în povestiri și romane nenumărate fi-guri create de fantezia sa. Istorice
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
din 1235-1239, investiți cu alte dregătorii în comitate din vestul Ungariei. Abia într-un document din 21 martie 1240 apare a doua mențiune a unui ban de Severin - respectiv Oslu, care figurează în protocolul final al unei diplome solemne date mânăstirii Cârța. Trei ani mai târziu, într-un alt protocol final al unei diplome solemne din 1243, este menționat un alt ban al Severinului - Ștefan Csak care, se presupune că își avea reședința în apropierea Severinului (posibil la Orșova sau Mehadia
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
4 din moșia Erghevița, document în care Marica îl numește pe Lupu nepot de frate. Documentul precizează că aceasta Marica ot Glogova fusese măritată cu Sârbu Mehedințeanu și a lăsat averea nepotului de frate Lupu (după cum rezultă și din documentul Mânăstirii Tismana, pac. III, doc 7, 8, 129 de la Arh. Ist Centrale București. Martorii semnează Danciul ot Glogova și Nicola ot Medvejde - (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu concluzionează: După cum se vede, mulțumită întâmplării fericite a găsirii documentelor Domnului Ion
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
viață oferim enoriașilor și cititorilor noștri, într-o vreme în care mass-media, pe toate canalele sale, oferă cu totul alte modele. B. Cărți în curs de apariție: 15. Bibliografia Revistei „Mitropolia Olteniei”(1949-2009) 16. Chemări la Domnul, vol. IX; 17. Mânăstirea profanată; 18. Mitropolitul Bartolomeu-Valeriu Anania, așa cum l-am cunoscut; 19. Mitropolitul Nestor Vornicescu, așa cum l-am cunoscut; 20. Mitropolitul Antonie Plămădeală, așa cum l-am cunoscut; 21. Nunta din Transilvania; 22. Proverbe religioase românești; 23. Religia și proverbul românesc; 24. Scrisoare
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
în lume, București, Editura Bizantină, 2007, 350 pag., 45 lei; 30. Augustin(Fer.), Despre credință și crez, București, Editura Institutului Biblic, 2010, 92 pag., 12 lei; (2); 31. ei; 32. Bălan, Ioanichie, Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărătșanii, Editura Mânăstirii Sihăstria, 2010, 130 pag., 8 lei; 33. Bălașa, D., File de jurnal, Rm. Vâlcea, Editura Buna Vestire, 2011, 16 pag., 3 lei; (5) 34. Bichir, Florian, Reporter în tărâmul minunilor, București, Editura Lumea Credinței, 2005, 160 pag., 12 lei; 35
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
Autorului Mă plânge o vioară în țara mea de dor Cu lacrime de frunze din galbenul covor Ce se așterne astăzi pe sufletul meu trist Ți-am scris Baladă-rugă, numele-n Acatist... Să nu te uite neamul cum plângi la mânăstiri Din glasul de vioară, pe roșii trandafiri Ce-și scutură petale de lacrima cea sfântă Se roagă pentru tine , dar ele nu cuvântă... Balada mea desprisă din codri și izvoare Scâncetul tău șoptit mă plânge și mă doare Știu că
BALADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356086_a_357415]
-
stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
largă răspândire, au impus graiul popular vorbit în Țara Românească și în sudul Ardealului ca mijloc de exprimare cărturărească. Acestea au făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii. În 1643 vede lumina tiparului în Moldova “Carte românească de învățătură “ a mitropolitului Varlaam. În prefața Cazaniei se afirmă idea originii comune a Românilor, în care ne-a transmis în imagini artistice- aspecte din viața societăți
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MÂNĂSTIREA MRACONIA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 554 din 07 iulie 2012 Toate Articolele Autorului MÂNĂSTIREA MRACONIA Locaș de cult născut din ape, Prin care piatra s-a sfințit, Aici Divinul îți este mai aproape, Sufletul va fi mult
MÂNĂSTIREA MRACONIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356211_a_357540]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MÂNĂSTIREA MRACONIA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 554 din 07 iulie 2012 Toate Articolele Autorului MÂNĂSTIREA MRACONIA Locaș de cult născut din ape, Prin care piatra s-a sfințit, Aici Divinul îți este mai aproape, Sufletul va fi mult mai liniștit. Lacrimi adunate din multe țări, Udă ziduri care înalță rugăciuni, Trimise Divinului cu așteptări, Pentru
MÂNĂSTIREA MRACONIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356211_a_357540]
-
din ape, Prin care piatra s-a sfințit, Aici Divinul îți este mai aproape, Sufletul va fi mult mai liniștit. Lacrimi adunate din multe țări, Udă ziduri care înalță rugăciuni, Trimise Divinului cu așteptări, Pentru creștini cu plecăciuni. Referință Bibliografică: MÂNĂSTIREA MRACONIA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 554, Anul II, 07 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
MÂNĂSTIREA MRACONIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356211_a_357540]
-
mea. Am încercat mai multe discuții, care niciodată nu s-au finalizat favorabil, am încercat să găsesc diverse moduri de a aborda problema astfel încât să înțeleg. A fost imposibil. Atunci am început să merg frecvent la biserică și la orice mânăstire îmi ieșea în cale, și mă rugam, și îi spuneam cu vorbele mele lui Dumnezeu: „Doamne, dacă această persoană care mă face să sufăr atât de mult, ar fi vecina, sau o prietenă, sau cineva din afara familiei, pur și simplu
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
și țara românească, spunea Părintele Sofian Boghiu, marele duhovnic-pătimitor al temnițelor comuniste, sunt aceeași creștini care vin la biserică, care se însingurează în casele lor, care se roagă, care fac milostenie, care contribuie la construcția sau repararea, restaurarea bisericilor, a mânăstirilor noastre, încât același popor este și creștin și naționalist.” (Părintele Sofian. Ediția a doua, revăzută și adăugită de Constanța Costea și Ioana Iancovescu. Ed. Bizantină, București-2012, p. 628) Pământul îi dorul ce „mușcă” din sufletul celor ce-l iubesc, subliniază
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
azi larme de clopot precum iureșul biruințelor de la Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Șelimbăr, Codrii Cosminului, Mărăști, Mărășești și Oituz, precum și cântece de voie bună ale horelor din zilele de sărbătoare cu cer arzător și zări adânci fără amurg. Pământul cu mânăstiri și brazi, leagănul și legământul sfânt pentru care strămoșii noștri au luptat și au murit pentru ca urmașii urmașilor lor să aibă un loc de veci. Nu-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și argeșean. În fotocopii după documente și manuscrise de la Rhivele Naționale și dela Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung. Sunt expuse fotocopii după unele cărți și manuscrise, operă a diecilor, grămăticilor și copiștilor din secolele XVII-XVIII c) Documente legate de întemeierea Școlii domnești din Câmpulung din anul 1669, precum și cele care atestă existența școlilor din: Bălilești, întreținută de
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
sunat eu de câteva ori, dar telefonul nici măcar nu mai suna. Probabil l-a schimbat cu altul nou,furat. Dar de câte ori mi-e dor de el scot poza pe care am făcut-o în centrul Barcelonei la Sagrada Familia. O mânăstire impresionantă,simbolul orasului, făcută de Gaudi, dar pe care din păcate nu a mai apucat s-o termine. În dreapta pozei se văd schele și plase de protecție pentru vizitatori. Pentru că spaniolii s-au apucat să construiască în continuare. Ceva strălucitor
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]